ICCJ. Decizia nr. 3426/2013. Civil. Obligatia de a face. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3426/2013
Dosar nr. 68263/3/2011
Şedinţa publică din 22 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă :
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constantă următoarele:
Prin sentinţa civila nr. 5889 din 3 mai 2012, Tribunalul Bucureşti a respins, ca neîntemeiată cererea reclamantului N.F., în contradictoriu cu pârâta SC V.R. SA Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut ca pârâta Vodafone a comunicat reclamantului, la 27 iunie 2011 o copie a facturilor emise pentru perioada de facturare 06 noiembrie 2009 - 05 decembrie 2009, 06 decembrie 2009 - 05 ianuarie 2010 si 06 iulie 2010 - 05 august 2010, cu detalierea aferentă, listingurile solicitate de reclamant.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul N.F., criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, prin Decizia civilă nr. 421 din 5 noiembrie 2012 a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul N.F., reţinând, prin raportare strictă la cadrul procesual presupus de natura civilă a litigiului, că reclamantul nu a făcut dovada asumării de către prestatorul serviciilor de telefonie mobila, prin Condiţiile Generale aferente Acordului pentru Transfer de Responsabilitate către Persoana Fizica a serviciilor Vodafone, a obligaţilor de natura celor solicitate, respectiv de înregistrare si comunicare a conţinutului convorbirilor derulate prin telefonul transferat, la numărul alocat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul N.F., iar prin cererea de recurs depusă la data de 6 noiembrie 2012 acesta nu a depus şi motivele de recurs, astfel că nu a indicat instanţei de recurs, în drept, motivele de nelegalitate pe care şi-a întemeiat prezenta cale de atac.
La termenul de dezbateri în fond, Înalta Curte a luat în discuţie excepţia nulităţii recursului, potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., excepţie asupra căreia a rămas în pronunţare.
Potrivit textului de lege mai sus evocat, cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancţiunea nulităţii dezvoltarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază, cu raportare strictă şi limitativă la cazurile de modificare sau casare prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele legale, prevăzute de art. 3021 lit. c) C. proc. civ., potrivit căruia, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, dezvoltarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază, cu raportare strictă şi limitativă la cazurile de modificare sau casare prevăzute de art. 304 pct. I - 9 C. proc. civ.
Aşa fiind, dându-se eficienţă textului de lege mai sus evocat, Înalta Curte va constata nulitatea recursului declarat de reclamantul N.F.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul N.F. împotriva Deciziei civile nr. 421 din 05 noiembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 octombrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 3425/2013. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3503/2013. Civil. Obligatia de a face. Recurs → |
---|