ICCJ. Decizia nr. 3519/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3519/2013
Dosar nr. 15094/1748/2012
Şedinţa publică din 20 iunie 2013
Asupra conflictului de competenţă constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolulJudecătoriei Constanţa la data de 9 august 2012, SC P.E. SRL a formulat plângere contravenţională împotriva procesului - verbal de constatare a contravenţiei din 26 iulie 2011 întocmit de C.N.A.D.N.R. SA -C., prin care a fost! sancţionat contravenţional pentru încălcarea prevederilor art. 8 din O.G. nr. 15/2002.
Judecătoria Constanţă, secţia civilă, prin sentinţa nr. 17561 din 12 noiembrie 2012 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, în rapbrt de dispoziţiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.
Judecătoria Cornetu, prin sentinţa civilă nr. 2648 din 15 aprilie 2013, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
A reţinut, în esenţă, aplicarea prevederilor Legii nr. 2/2013, care a modificat dispoziţiile legale aplicabile în speţă, în sensul ca instanţa competentă a soluţiona plângerea contravenţională este cea de la sediul petentei.
Regulatorul de competenţă urmează a fi pronunţat în favoarea Judecătoriei Cornetu, în considerarea argumentelor ce succed.
În raport de obiectul cauzei, respectiv plângere contravenţională formulată împotriva unui proces - verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei întocmit pentru încălcarea art. 8 din O.G. nr. 15/2002, devin incidente dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, respectiv cele cuprinse la art. 32, la care face trimitere O.G. nr. 15/2002 în art. 10, conform cărora competenţa soluţionării plângerii aparţine judecătoriei în la cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
În stabilirea instanţei competentă teritorial a soluţiona prezenta plângere contravenţională, problema care se ridică în speţă este de a stabili dacă modificările aduse prin art. III din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora plângerea se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul!, sunt aplicabile.
Se observă că norma de competenţă teritorială, derogatorie de la dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, este cuprinsă în Secţiunea a 2-a a Legii nr. 2/2013 care poartă denumirea: Modificarea şi completarea unor acte normative în materie contravenţională şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal, legiuitorul făcând deci distincţie între cele două materii.
Coroborând sediul materiei cu dispoziţiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 cuprinse în Capitolul III Dispoziţii tranzitorii şi finale, se reţine că acestea se referă numai la procesele în materia contenciosului administrativ şi fiscal nu şi la cele în materie contravenţională.
Prin urmare, atâta vreme cât art. XXIII nu cuprinde dispoziţii tranzitorii exprese vizând competenţa teritorială în materie contravenţională, nefiind posibilă o interpretare extensivă a acestora rezultă că prevederile modificatoare ale Legii nr. 2/2013 se aplică numai proceselor începute după intrarea în vigoare a legii.
Or, în speţă plângerea contravenţională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr. 2/2013, respectiv la 9 august 2012, instanţa legal învestită fiind cea de la locul săvârşirii contravenţiei.
În considerarea celor fee preced, având în vedere că locul săvârşirii contravenţiei a fost Autostrada A2, G., judeţul Ilfov, zonă situată în circumscripţia Judecătoriei Cornetu, competenţa soluţionării plângerii contravenţionale revine, potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001, Judecătoriei Cornetu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3518/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 3520/2013. Civil → |
|---|
