ICCJ. Decizia nr. 3818/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3818/2013
Dosar nr. 2579/1748/2013
Şedinţa publică de la 18 septembrie 2013
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rol Judecătoriei Cornetu la 04 aprilie 2013, reclamantul T.S., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Asociaţia „C.E." pe calea ordonanţai preşedinţiale constatarea perimării de drept a executării şi să se dispună desfiinţarea executării, pornită în dosarul de executare al B.E.J.- D.G., L.G. şi M.P., conform art. 389 pct. 1 din C. proc. civ.
Prin încheierea de şedinţă din 14 mai 2013 Judecătoria Cornetu a dispus amânarea cauzei la 11 iunie 2013 în vederea comunicării cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor către pârâta Asociaţia pentru C.E.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta, în temeiul art. 482 Noul C. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 18 septembrie 2013, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra recursului împotriva încheierii de amânare, având a se pronunţa, cu prioritate, asupra excepţiei necompetenţei Înaltei Curţi în soluţionarea recursului.
Competenta materială are un caracter absolut, fiind reglementată de norme de ordine publică, astfel încât părţile nu pot conveni să deroge de la aceste norme, nici cu autorizarea instanţei.
Potrivit normelor de procedură civilă în vigoare, căile de atac de reformare, apelul, recursul, se soluţionează de instanţa superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.
În acest sens, art. 2 pct. 2 şi 3 C. proc. civ. stipulează că tribunalele soluţionează apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în prima instanţă, iar ca instanţe de recurs tribunalele judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în ultima instanţă. Numărul acestor categorii de hotărâri este relativ restrâns. În această categorie intră în primul rând, hotărârile care sunt date fără drept de apel, cum ar fi hotărârile care consfinţesc învoiala părţilor şi încheierile pronunţate asupra renunţării la judecată.
Cum, în speţă, s-a formulat recurs împotriva unei încheieri pronunţate de o instanţă de fond, respectiv Judecătoria Cornetu, instanţa competentă să soluţioneze calea de atac este Tribunalul Ilfov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâta Asociaţia pentru C.E. împotriva încheierii de şedinţă din 14 mai 2013 a Judecătoriei Cornetu, pronunţată în Dosarul nr. 2579/1748/2013, în favoarea Tribunalului Ilfov.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3816/2013. Civil. Conflict de muncă. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3819/2013. Civil. Strămutare. Contestaţie... → |
|---|
