ICCJ. Decizia nr. 3821/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3821/2013
Dosar nr. 7814/63/2008
Şedinţa publică de la 18 septembrie 2013
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 389 din 7 octombrie 2010, pronunţată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 7814/63/2008, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta N.M., în contradictoriu cu pârâţii Primarul municipiului Craiova şi Primăria municipiului Craiova.
S-a anulat dispoziţia din 14 mai 2010, emisă de Primarul Municipiului Craiova şi s-a stabilit dreptul reclamantei la acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile art. 26 din Legea nr. 10/2001, pentru suprafaţa de 458 mp, teren situat în str. N., fostă L.F., ce a făcut obiectul notificării..
În considerente s-a reţinut că suprafaţa de 458 mp, teren situat în str. L.F., a aparţinut autorilor reclamante, iar la momentul exproprierii nu există dovezi în sensul acordării unor despăgubiri, faţă de faptul că în prezent terenul este ocupat cu dotări şi construcţii, instanţa, în baza art. 26 din Legea nr. 10/2001, urmând să acorde măsuri reparatorii în echivalent, pentru această suprafaţă.
Faţă de aceste motive, dispoziţia din 14 mai 2010, emisă de Primarul Municipiului Craiova, a fost anulată.
În ceea ce priveşte despăgubirile solicitate pentru imobilul construcţie, acestea nu au fost acordate având în vedere recunoaşterea reclamantei din cuprinsul notificării, în sensul că pentru acesta s-a primit un preţ.
Referitor la suprafaţa de teren, situată în str. L.F. bis, instanţa a constatat că aceasta nu a fost solicitată prin notificare, iar o altă notificare formulată în termenul şi condiţiile Legii 10/2001 nu există.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta N.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Aceasta a arătat că a făcut dovada că este persoană îndreptăţită, potrivit Legii 10/2001, că a avut în proprietate imobilul situat în Craiova, str. L.F. şi bis, compus din teren în suprafaţă de 915 mp, pe care a ridicat o casă ce a fost demolată, care a fost preluată în mod abuziv şi astfel trebuia să i se acorde integral despăgubiri.
Prin decizia nr. 260 din 2 iunie 2011 Curtea de Apel Craiova a admis apelul, a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a stabilit dreptul reclamantei la acordarea de măsuri reparatorii şi pentru imobilul situat în Craiova, str. L.F. bis, compus din teren în suprafaţă de 458 mp şi construcţie cu 3 camere şi anexe şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei civile, reţinând următoarele.
Chiar dacă iniţial notificarea nu viza şi imobilul teren din str. L.F. bis, instanţa a apreciat că această omisiune nu este de natură a împiedica pe reclamantă să solicite despăgubiri ulterioare pentru întregul imobil, teren şi construcţie, care formează un tot unitar, constituind un singur imobil format din 2 loturi de teren pe care se află construcţia şi care au fost dobândite la termene diferite prin contracte de vânzare-cumpărare diferite, dar care după cumpărare, au aparţinut aceluiaşi autor, în calitate de cumpărător.
De aici rezultă că reclamanta este îndreptăţită să obţină despăgubiri şi pentru terenul în suprafaţă de 458 mp şi construcţia de pe el, ce a fost demolată şi care a constituit obiectul contractului de vânzare-cumpărare, situat în Craiova, str. L.F. bis.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii, în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., arătând că pentru suprafaţa de teren din str. L.F. bis reclamanta nu a formulat notificare, astfel încât, greşit a apreciat instanţa că reclamanta are dreptul la obţinerea despăgubirilor şi pentru acest teren.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la termenul de la 23 mai 2012 judecarea recursului a fost suspendată conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părţile nu au solicitat judecarea în lipsă şi nici nu s-au prezentat la strigarea cauzei.
Ulterior, cauza a fost repusă pe rol, fixându-se termen pentru astăzi 18 septembrie 2013.
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata şi din oficiu.
Aşadar, perimarea sancţionează neglijenţa manifestată prin abandonarea procesului.
În speţă, recurenţii, deşi legal citaţi nu s-au prezentat în instanţă la termenul din data de 23 mai 2012, fixat pentru soluţionarea recursului.
Întrucât nici intimata nu a fost prezentă la strigarea cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. s-a dispus suspendarea soluţionării cauzei, constatându-se că nici una dintre părţi nu a cerut judecarea în lipsă.
Cum dosarul a fost lăsat în nelucrare mai mult de un an din culpa părţilor, conform art. 248 alin. (1) şi 252 alin. (1) C. proc. civ. urmează a se constata perimarea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de pârâţii Primarul Municipiului Craiova şi Primăria Municipiului Craiova împotriva deciziei nr. 260 din 2 iunie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3819/2013. Civil. Strămutare. Contestaţie... | ICCJ. Decizia nr. 3822/2013. Civil → |
|---|
