ICCJ. Decizia nr. 5357/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5357/2013
Dosar nr. 1690/30/2012
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 83 din 15 ianuarie 2013, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâţi şi a respins, ca inadmisibilă, acţiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, având în vedere Decizia nr. 33/2008 dată în interesul legii, precum şi considerentele hotărârii pilot pronunţată de Curtea Europeană în cauza Măria Atanasiu şi alţii contra României, că reclamantul nu este exceptat de la procedura instituită prin Legea nr. 10/2001 pentru a avea deschisă calea acţiunii pe dreptul comun pentru revendicarea unui imobil preluat de stat în perioada de referinţă a legii speciale de reparaţie.
Soluţia primei instanţe a fost menţinută de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, prin Decizia nr. 63 din 18 aprilie 2013, prin care s-a respins apelul declarat de reclamantul M.R. împotriva sentinţei tribunalului.
Procedând şi la analiza existenţei bunului în raport de considerentele hotărârii pilot a Curţii Europene în cauza Atanasiu şi alţii împotriva României, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, acţiunea în revendicare a imobilelor nu mai este admisibilă pe calea dreptului comun, persoanele care pretind restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate de stat în perioada regimului comunist fiind ţinute să urmeze procedura prevăzută de acest act normativ, soluţie ce se impune ca urmare a aplicării principiului specialia generalibus derogant.
Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs reclamantul M.R., solicitând casarea hotărârii atacate, ca netemeinică şi nelegală.
Înalta Curte, în prealabil analizei motivelor de casare, constată că recursul este tardiv declarat.
Astfel, aşa cum rezultă din actele dosarului, respectiv din dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare, aflată la Dosarul nr. 1690/30/2012 al Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, decizia atacată, pronunţată în apel a fost comunicată recurentului - reclamant la data de 10 mai 2013.
Potrivit art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Se reţine că termenul de recurs este un termen legal imperativ, a cărui nerespectare atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.
Or, în speţă, cererea de recurs a fost înregistrată la Curtea de Apel Timişoara la data de 29 mai 2013, după expirarea termenului de 15 zile de la comunicarea deciziei atacate, termen calculat potrivit dispoziţiilor art. 101 C. proc. civ. şi care se împlinea la 27 mai 2013.
Pentru cele ce preced, reţinând sancţiunea reglementată de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. pentru neîndeplinirea în termen a actului procedural (în cauză, exerciţiul căii extraordinare de atac), recursul va fi respins ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul M.R. împotriva Deciziei nr. 63 din 18 aprilie 2013 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 5356/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5358/2013. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
