ICCJ. Decizia nr. 5746/2013. Civil. Drept de autor şi drepturi conexe. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5746/2013
Dosar nr. 28077/3/2010
Şedinţa publică din 10 decembrie 2013
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 9 iunie 2010, reclamanta SC K.S. SRL în contradictoriu cu pârâta SC M.C.C. SRL a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună recunoaşterea calităţii de titular de drepturi de autor a reclamantei asupra graficii şi sistemului de administrare folosite în cadrul website-ului www.geniustravel.ro ; constatarea încălcării de către pârâtă a drepturilor de reproducere, comunicare publică şi realizare de opere derivate deţinute de reclamantă, prin realizarea şi disponibilitatea publică a conţinutului on-line aferent website-ului www.mgta.ro ; dispunerea de îndată a interzicerii utilizării de către pârâtă a operelor ce aparţin reclamantei; obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri în valoare de 205.000 lei, estimată la data introducerii acţiunii, în vederea reparării prejudiciului material şi moral suferit de reclamantă prin reproducerea, comunicarea publică şi utilizarea fără consimţământul acesteia a operelor ce îi aparţin; cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1316 din 5 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, s-a a dmis în parte cererea, fiind recunoscută calitatea de titular de drepturi de autor a reclamantei asupra graficii şi sistemului de administrare folosite în cadrul website-ului www.geniustravel.ro .
S-a constatat încălcarea de către pârâtă a drepturilor de reproducere, comunicare publică şi realizare de opere derivate deţinute de reclamantă prin realizarea şi disponibilitatea publică a conţinutului on-line aferent website-ului x.
S-a interzis pârâtei utilizarea operelor ce aparţin reclamantei.
S-a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 205.000 lei, reprezentând prejudiciu material şi moral.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 41 lei cheltuieli de judecată.
Prin decizia nr. 193/ A din 28 iunie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC K.S. SRL, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. şi solicitând casarea în întregime a hotărârii atacate.
La termenul din data de 23 octombrie 2012, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părţile nu s-au prezentat la strigarea cauzei şi nici nu au solicitat judecarea în lipsă.
Cauza a fost repusă din oficiu pe rol, în vederea discutării perimării cererii de recurs.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata şi din oficiu.
Aşadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părţii.
Ca urmare, perimarea operează cu condiţia ca, timp de un an să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
În speţă, părţile, deşi legal citate, nu s-au prezentat în instanţă la termenul din data de 23 octombrie 2012, stabilit pentru soluţionarea recursului şi, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea pricinii, constatându-se că niciuna dintre părţi nu a cerut judecarea în lipsă.
În raport de aceste considerente şi având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecăţii pricinii, timp în care nici una dintre părţile litigante nu a solicitat continuarea judecăţii recursului şi că în această perioadă nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamanta SC K.S. SRL împotriva deciziei nr. 193/ A din data de 28 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5744/2013. Civil. Drept de autor şi drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5747/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
