ICCJ. Decizia nr. 650/2013. Civil. Drept de autor şi drepturi conexe. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 650/2013

Dosar nr. 2022/118/2009

Şedinţa publică din 12 februarie 2013

Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 6 ianuarie 2009, petentul S.S.I. a solicitat pe cale de procedură necontencioasă emiterea unei hotărâri sub formă de încheiere, conform art. 331 C. proc. civ., din care să rezulte că este iniţiatorul propunerii de proiect „Şine cu călire proporţională volumetrică”.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 331, art. 338 şi art. 147, 255 alin. (2), 264 alin. (1), 268 alin. (2) C. proc. civ.

La data de 6 februarie 2009, petentul a formulat note prin care a solicitat instanţei să reţină actul juridic de drept procesual civil, referitor la soluţionarea cererii prin procedură necontencioasă, conform prevederilor art. 331 şi următoarele C. proc. civ.

A solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri (conform art. 332 alin. (2)) prin care se probează faptul că a realizat lucrarea tehnică a cărei declaraţie de autor o deduce judecăţii; a fost depus la dosar un set de documente apreciate necesare pentru susţinerea cauzei.

Totodată, a susţinut că, până în prezent documentaţia nu a fost expusă în public, astfel neputându-se produce niciun fel de prejudicii unei a treia părţi. Produsul tehnic în cauză cunoaşte o largă răspândire internaţională şi astfel, o asemănare cu alt produs existent deja ar putea fi posibilă.

În susţinerea acţiunii, reclamantul a arătat că se obligă a prezenta şi alte dovezi referitoare la faptul că, în cazul unei documentări, nu se regăsesc produse asemănătoare, cât priveşte modul de utilizare al materialului din care sunt constituite astfel de produse - în cazul în care se vor dovedi necesare.

Prin încheierea nr. 118 din 10 februarie 2009, secţia comercială şi de contencios administrativ a constatat natura civilă a cauzei şi a înaintat dosarul secţiei civile spre competentă soluţionare.

La secţia civilă, cauza a fost înregistrată la data de 27 februarie 2009, iar petentul a formulat „precizări şi completări” în care a învederat că, pe calea procedurii de asigurare de dovezi, prin procedura prevăzută în cazul art. 239 C. proc. civ.; prin constatarea unei situaţii de fapt - în legătură cu înscrisurile depuse în dosar referitor la conţinutul acestora, constatarea urmând să se facă chiar de instanţă, asupra documentelor depuse la dosar.

În aceeaşi cerere precizatoare, reclamantul a solicitat, pe calea acţiunii în constatare de drepturi - a existenţei unui drept, art. 111 C. proc. civ., constatarea dreptului său de autor. A făcut referire la cazul concret dedus judecăţii, la constatarea unui drept opozabil tuturor - tot ca măsură asiguratorie, prevăzută de art. 331 C. proc. civ.

Reclamantul a solicitat aplicarea corespunzătoare a art. 169 alin. (1), art. 239 şi art. 333 alin. (2) C. proc. civ., întregite unele cu celelalte, astfel încât constatarea să se facă chiar de către instanţă şi pe baza înscrisurilor aflate la dosar. Constatarea caracterului solemn al actului juridic prin care reclamantul solicită constatarea situaţiei de fapt şi declară că este autorul înscrisurilor ce reprezintă rezumat descriere şi desene de studiu.

Faţă de această situaţie privind temeiul în drept al acţiunii - menţinută de reclamantul S.S. prin notele depuse la data de 19 mai 2009, la data de 11 iunie 2009 şi la data de 16 iunie 2009, în ciuda solicitărilor instanţei de a preciza temeiul de drept al cererii, instanţa a invocat excepţia inadmisibilităţii.

Prin sentinţa civilă nr. 753 din 16 iunie 2009, Tribunalul Constanţa a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea reclamantului, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în esenţă, că o persoană care a creat o invenţie poate reclama recunoaşterea şi apărarea drepturilor asupra acelei invenţii prin solicitarea unui brevet eliberat de către O.S.I.M. în condiţiile Legii nr. 64/1991. După parcurgerea etapelor prevăzute de art. 14-16, persoana care a depus în conformitate cu art. 14 alin. (1) şi art. 16 alin. (1) o cerere de brevet la O.S.I.M. sau succesorul lui în drepturi beneficiază de un drept de prioritate, cu începere de la data depozitului cererii faţă de orice alt depozit, privind aceeaşi invenţie, având o dată ulterioară. Dacă prioritatea este recunoscută de O.S.I.M., după publicarea cererii de brevet, eliberarea brevetului de invenţie conform procedurii prevăzute de art. 28 din Legea nr. 64/1991, autorul se bucură de un drept de exploatare exclusiv a invenţiei pentru întreaga durată.

A conchis prima instanţă că această enumerare sumară a formalităţilor privind înregistrarea, publicarea şi examinarea cererii de brevet şi eliberarea brevetului relevă lipsa oricărei implicări a instanţei de judecată în procedurile prevăzute de capitolul III al Legii nr. 64/1991, astfel încât nu se poate reţine incidenţa art. 331 C. proc. civ. referitor la recunoaşterea vreunui drept al reclamantului.

Prin cererea formulată la data de 3 septembrie 2009, reclamantul S.S. a solicitat Tribunalului Constanţa completarea sentinţei civile nr. 753 din 16 iunie 2009, conform art. 281 C. proc. civ., în sensul ca instanţa să se pronunţe şi asupra aspectului referitor la faptul că s-a solicitat ca, în temeiul art. 339 C. proc. civ., să se ia act de faptul că reclamantul declară instanţei că este autorul înscrisurilor depuse la dosar, reprezentând descrieri şi desene de studiu, în afara documentaţiei emise de O.S.I.M. sau O.R.D.A.

Prin încheierea din data de 15 septembrie 2009, Tribunalul Constanţa a respins cererea, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că acţiunea reclamantului, în integralitatea ei a fost respinsă, ca inadmisibilă, iar pretenţiile reclamantului ce vizau recunoaşterea acestuia ca autor al unui proiect ştiinţific „Şine cu călire proporţională volumetrică, şine călite volumetric proporţional” şi „Şine tratate termic volumetric proporţional” au fost amplu analizate de instanţa de fond, care a reţinut că scopul urmărit de reclamant nu se poate realiza pe calea unei acţiuni în constatare şi nici pe căile prevăzute de dispoziţiile art. 331 şi următoarele C. proc. civ. sau art. 235 şi art. 236 C. proc. civ.

Împotriva încheierii pronunţate de Tribunalul Constanţa la data de 15 septembrie 2009, a declarat apel reclamantul S.S.I., invocând dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., motivat de faptul că instanţa nu s-a pronunţat asupra fondului cererii reclamantului.

Prin decizia nr. 131/ C din 16 februarie 2011, Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale a respins apelul, ca nefondat.

Instanţa a reţinut dispoziţiile art. 2812 C. proc. civ. şi a arătat că, completarea hotărârii judecătoreşti este o instituţie complementară cu revizuirea întemeiată pe art. 322 pct. 2 C. proc. civ. şi intervine numai atunci când instanţa de judecată a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, ceea ce nu este cazul în speţă.

Instanţa de fond a reţinut în mod judicios că prin sentinţa civilă nr. 753 din 16 iunie 2009, s-a respins acţiunea reclamantului, ca inadmisibilă, în considerentele hotărârii fiind expuse pe larg motivele pentru care scopul urmărit de reclamant prin promovarea acţiunii, respectiv recunoaşterea calităţii acestuia de autor al înscrisurilor depuse în dosar, reprezentând descrieri şi desene de studiu, nu se poate realiza în procedura reglementată de dispoziţiile art. 331 şi următoarele C. proc. civ. şi nici în condiţiile art. 235 şi art. 236 C. proc. civ., Tribunalul Constanţa reţinând că pentru recunoaşterea şi apărarea invenţiei sale, reclamantul trebuie să solicite eliberarea unui brevet de către O.S.I.M., în condiţiile prevăzute de Legea nr. 64/1991.

Totodată, s-a reţinut că reclamantul nu a înţeles să exercite o cale de atac împotriva sentinţei civile nr. 753 din 16 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Constanţa, dezlegările date problemelor de drept deduse judecăţii de reclamant intrând în puterea lucrului judecat.

Constatând că nu suntem în prezenţa unei omisiuni a primei instanţe de a se pronunţa asupra vreunei cereri formulate de reclamant, instanţa prin sentinţa civilă nr. 753/2009, respingând integral acţiunea reclamantului, ca inadmisibilă, în mod judicios Tribunalul Constanţa a constatat că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 2812 C. proc. civ. şi a respins, ca nefondată, cererea de completare a sentinţei civile nr. 753/2009.

Împotriva acestei decizii, a exercitat calea de atac a recursului reclamantul S.S.I. şi a solicitat instanţei încadrarea în drept a criticilor formulate în dispoziţiile art. 304 pct. 5-9 C. proc. civ. şi trimiterea dosarului la rejudecare, cu recomandările instanţei de recurs privind posibilitatea sau nu, de judecare a unui apel în procedura necontencioasă; în subsidiar, a cerut reţinerea spre judecare de către instanţa de recurs.

În motivarea recursului, reclamantul a arătat că a introdus calea de atac a apelului ca urmare a menţiunii din dispozitivul hotărârii primei instanţe, cu privire la exercitarea căii de atac, respectiv apelul. Având în vedere că, în procedurile necontencioase, art. 336 prevede calea de atac a recursului, petentul a lăsat la aprecierea instanţei calificarea cererii înaintată ca declaraţie de apel - ca şi cerere de recurs, urmând a se deduce unui complet de 3 judecători, în vederea judecării ca cerere de recurs.

Recurentul a arătat că soluţionarea ca şi apel a căii de atac pe care a formulat-o, apreciază că reprezintă o incertitudine procesuală cu privire la soluţionarea cauzelor în procedura necontencioasă. Reclamantul lasă la aprecierea instanţei de recurs stabilirea legalităţii din punct de vedere procedural cu privire la Decizia nr. 131/C/2011.

De asemenea, reclamantul a arătat că, calea de atac (judecată ca apel) a exercitat-o ca urmare a faptului că prima instanţă - Tribunalul Constanţa nu s-a pronunţat asupra cererii conexe introdusă în temeiul art. 322 C. proc. civ. raportat la art. 339 C. proc. civ. cu privire la constituirea unei date certe cu privire la documentele depuse în dosar - ca dată de înregistrare în instanţă a seturilor de documente reprezentând piesele desenate ale unui proiect tehnic, cerere care cuprindea totodată, şi declaraţia reclamantului că este autorul documentaţiei tehnice. Apreciază astfel recurentul, că există totuşi situaţie de minus petiţia, la data hotărârii instanţei de fond - sentinţa nr. 753/2009.

Mai mult decât atât, punerea în discuţie a aspectului privind puterea lucrului judecat, contrar prevederilor art. 337 C. proc. civ., denotă o abordare de către instanţă a speţei raportat la caracterul juridic procesual al cererilor în procedura necontencioasă din perspectiva dreptului comun procedural, iar nu ca procedură specială.

Recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Reclamantul a invocat greşita calificare a căii de atac ca fiind apel, deşi art. 336 prevede calea de atac a recursului şi greşita soluţionare ca apel, ceea ce produce o incertitudine procesuală cu privire la soluţionarea cauzelor în procedura necontencioasă.

Criticile ar putea fi încadrate în dispoziţiile motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., urmând a fi analizate din această perspectivă.

Acest motiv de recurs vizează neregularităţi de ordin procedural, care sunt sancţionate cu nulitatea de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., dispoziţii legale ce includ atât nesocotirea normelor procedurale de ordine publică, cât şi a celor stabilite în interesul exclusiv al uneia dintre părţi.

Prin sentinţa civilă nr. 753 din 16 iunie 2009, Tribunalul Constanţa a respins acţiunea reclamantului, ca inadmisibilă, reţinând că scopul urmărit de reclamant prin promovarea acţiunii, respectiv recunoaşterea calităţii acestuia de autor al înscrisurilor depuse în dosar, reprezentând descrieri şi desene de studiu, nu se poate realiza în procedura reglementată de dispoziţiile art. 331 şi următoarele C. proc. civ. şi nici în condiţiile art. 235 şi art. 236 C. proc. civ.

Împotriva acestei sentinţe pronunţată de Tribunalul Constanţa, reclamantul S.S.I. nu a înţeles să exercite nicio cale de atac, aşa încât, în mod corect, Curtea de Apel Constanţa a reţinut în considerentele deciziei nr. 131/ C din data de 16 februarie 2011 că dezlegările date problemelor de drept deduse judecăţii de reclamant au intrat în puterea lucrului judecat.

Reclamantul a formulat apel numai împotriva încheierii din data de 15 septembrie 2009, prin care Tribunalul Constanţa a respins cererea petentului de completare a sentinţei civile nr. 753 din 16 iunie 2009. Instanţa a respins apelul, ca nefondat şi a reţinut în mod legal că prima instanţă a respins în integralitate acţiunea şi nu a omis să se pronunţe asupra nici unei cereri formulate de reclamant, aşa încât în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 2812 C. proc. civ.

Faptul că s-a soluţionat cauza de către curtea de apel ca instanţă de apel s-a datorat caracterului unitar al căii de atac - hotărârea solicitată a fi completată a avut şi un capăt de cerere în constatare, întemeiat pe dispoziţiile art. 111 C. proc. civ.

Celelalte aspecte invocate de reclamant în motivarea recursului nu pot fi încadrate în niciunul din motivele de recurs expres şi limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., deoarece aceste susţineri nu sunt structurate din punct de vedere juridic, iar reclamantul nu s-a conformat obligaţiei de a indica acele aspecte de nelegalitate care să facă posibil controlul hotărârii atacate pe calea recursului.

Faţă de toate considerentele reţinute, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul S.S.I. împotriva deciziei nr. 131/ C din data de 16 februarie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 februarie 2013.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 650/2013. Civil. Drept de autor şi drepturi conexe. Recurs