ICCJ. Decizia nr. 930/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA a II-a CIVILĂ
Decizia nr. 930/2013
Dosar nr. 822/1285/2012
Şedinţa Camerei de Consiliu din 5 martie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Specializat Cluj, prin Încheierea civilă nr. 2841/2012 din data de 27 iunie 2012, a admis excepţia necompetenţei acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de creditoarea anterior menţionată în favoarea Tribunalului Bihor, reţinând că societatea faţă de care se solicită deschiderea procedurii insolvenţei îşi are sediul în raza teritorială a Tribunalului Bihor, iar, raportat la prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de deschidere a procedurii insolvenţei.
Tribunalul Bihor, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 3070/F/2012 de la 11 decembrie 2012, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a instanţei, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii exercitate de creditoarea SC V.INT. R.I. SA în favoarea Tribunalului Comercial Cluj şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă în baza art. 22 alin. (5) C. proc. civ., cu motivarea că, prin Decizia nr. 279 de la 26 ianuarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa soluţionării acestei cereri în favoarea Tribunalului Specializat Cluj, pentru următoarele considerente:
Norma prevăzută de art. 6 din Legea nr. 85/2006 reglementează competenţa materială şi teritorială exclusivă în favoarea tribunalului în a cărei rază teritorială îşi are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta la registrul comerţului, schimbarea sediului după momentul efectuării notificărilor privind deschiderea procedurii neproducând niciun efect în privinţa competenţei teritoriale a instanţei.
Întrucât la data introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă, sediul debitoarei se află în Turda, Str. I., judeţul Cluj, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Specializat Cluj.
Faţă de prevederile art. 22 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte stabileşte competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1003/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 931/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
