ICCJ. Decizia nr. 1338/2014. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1338/2014
Dosar nr. 5695/1/2013
Şedinţa publică din 08 mai 2014
Asupra contestaţiei în emulare de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, sub nr. 1394110912006, reclamanta P.E., în contradictoriu cu primarul Municipiului Piteşti, în calitate de reprezentant al Municipiului Piteşti, a solicitat anularea dispoziţiei din 16 ianuarie 2006, emisă de acesta şi restituirea în natură a terenului situat în str. B.V.
La data de 5 iulie 2006, la dosarul cauzei, s-a depus o cerere de intervenţie în interesul primarului, formulată de către Asociaţia de proprietari - Petrol, solicitându-se respingerea acţiunii, întrucât reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate, iar, pentru terenul preluat, autorul reclamantei a fost despăgubit de către Trustul de Extracţie Piteşti.
La dala de 5 iulie 2006, s-a depus, ia dosarul cauzei, cerere de intervenţie în nume propriu de către M.M., P.D., l.D., C.M., Z.C., R.V., R.S., C.V., R.M., M.A., G.V., M.G., C.A., P.G., P.V., C.G., V.A., M.E., B.D., N.G., B.F., B.I., C.N., L.G., şi U.G., proprietarii garajelor amplasate pe terenul în litigiu, solicitându-se respingerea acţiunii, pentru considerentele invocate şi de către intervenienta în interesul primarului.
Tribunalul Argeş, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 143 din 4 mai 2007, a admis contestaţia formulată de reclamantă; a anulat, în parte, dispoziţia din 16 ianuarie 2006, emisă de Primarul Municipiului Piteşti; a dispus restituirea în natură către reclamantă a terenului în suprafaţă de 2.855 mp, teren identificat în raportul de expertiză completare, ing. D.I., cu pct. Sb S2, S3, S?, S7, SH, St>, Si(i, schiţa anexă, situat în municipiul Piteşti şi a respins cererile de intervenţie în interes propriu, precum şi în interesul Primarului.
Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia civilă nr. 239/A din 17 noiembrie 2008, a admis apelul declarat de Primarul Municipiului Piteşti, precum şi cererea de intervenţie accesorie în interesul acestuia, formulată de I.Ş.J. Argeş, a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a dispus restituirea în natură a terenului in suprafaţă de 1.785 mp, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză D.V., format din suprafeţele S2, S:h S5, S7, Sg şi Sw, menţinând în rest sentinţa. Celelalte apeluri au fost respinse ca nefondate.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs toate părţile, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia civilă nr. 9658 din 25 noiembrie 2009, a admis recursurile declarate de părţi, a casat decizia şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa superioară a arătat că instanţa de apel trebuia să administreze probatorii, din care să rezulte dacă terenurile în litigiu sunt afectate de utilităţi pubiice, deoarece expertizele efectuate la instanţa de fond şi în apel sunt contradictorii. De asemenea, s-a stabilit necesitatea administrării probatoriului cu privire la primirea despăgubirii de către autoarea intimatei-reclamante, în schimbul terenurilor sau, în lipsa primirii unei despăgubiri, dacă aceasta a primit în natură un teren în echivalent.
Prin aceeaşi decizie, instanţa a dat îndrumări obligatorii eu privire la lămurirea caracterului permanent sau definitiv al construcţiilor, respectiv al garajelor ridicate pe teren, întinderea reală a dreptului de proprietate, precum şi dovada acestuia pentru terenul de 6.530 mp, cu privire la care s-a formulat notificare, în temeiul Legii nr. 10/2001.
Prin Decizia civilă nr. 69/A din 16 iunie 2011, Curtea de Apel Pileşli, secţia civilă, pentru minori şi de familie, litigii de muncă şi asigurări sociale, a admis apelul declarat de primarul Municipiului Piteşti împotriva sentinţei civile nr. 143 din 4 mai 2007, pronunţată de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 1394/109/2006, precum şi cererea de intervenţie accesorie în interesul acestuia formulată de I.Ş.J. Argeş; a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a dispus restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 827 mp, aşa cum a fost identificat în raportul de expertiză, întocmii de inginer expert V.C., în schiţa anexă de Ia fila 265 dosar apei, respectiv: suprafaţa de 224 mp; suprafaţa de 212 mp; suprafaţa de 165 mp, identificat de expert la fila 420 (dosar apel) şi în suprafaţă de 226 mp, identificat în schiţa anexă de la fila 265 dosar, schiţele fac parte integrantă din prezenta decizie.
Pentru restul suprafeţei de teren, s-au acordat măsuri reparatorii prin echivalent. A menţinut în rest sentinţa.
A respins, ca neibndale, apelurile declarate de intcrveruenta în interesul Primarului - Asociaţia de Proprietari petrol şi intervenienţii în interes propriu M.M., P.D., l.D., M.F. şi M.L., P.D.M., R.V., R.S., C.V., R.M., M.A., G.V., M.G., C.A., P.G., P.V., C.G., V.A., M.E., B.D., N.G., B.F., B.I., C.N., L.G. şi U.G., împotriva aceleiaşi sentinţe.
Prin Decizia civilă nr. 7595 din 12 decembrie 2912, Înalta Curie de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile declarate de pârâtul Primarul municipiului Piteşti şi de intervenienţii Asociaţia de proprietari Petrol. I.Ș.J. Argeş împotriva Deciziei nr. 69 A din 16 iunie 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru minori şi de familie, litigii de muncă şi asigurări sociale.
A modificat, în parte, decizia în sensul eă, urmare a admiterii apelului declarai de pârâtul primarul municipiului Piteşti şi a cererii de intervenţie accesorie formulată de I.Ş.J. Argeş în interesul pârâtului Primarul municipiului Piteşti, a schimbat în tot sentinţa civilă nr. 143 din 4 mai 2007 a Tribunalului Argeş, secţia civilă.
Astfel, a respins contestaţia formulată de P.E. şi continuată de moştenitorii P.G., B.M.A., A.M.M. împotriva Dispoziţiei din 16 ianuarie 2006, emisă de pârâtul primarul municipiului Piteşti şi a admis cererea de intervenţie accesorie formulată de Asociaţia de Proprietari - Petrol în interesul pârâtului Primarul municipiului Piteşti.
Au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta P.E., continuat de moştenitorii P.G., B.M.A., A.M.M., de intervenienţii în interes propriu P.D., I.D., M.A., C.V., G.V., continuat de moştenitoarea G.C., M.G., C.A., P.V., C.G., B.F., L.G., M.F. şi M.L. şi de interveni netul în interes propriu R.M.A. împotriva aceleiaşi decizii.
Împotriva deciziei pronunţate în recurs, contestatorii P.G., B.M.A. şi A.M.M. au formulat contestaţie în anulare invocând dispoziţiile art. 318 teza I C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatorii au susţinut, în esenţă, că soluţia instanţei de recurs este nelegală, deoarece s-a reţinut că suprafeţele de teren pe care se afla garajele, nu pot fi retrocedate în natură pentru că prin faţa acestor suprafeţe ar trece anumite conducte. Această concluzie la care a ajuns instanţa reprezintă o greşeală materială în sensul textului indicat.
Au arătat că în realitate pentru parcelele pe care se afla garajele, nu există un impediment de a îe fi restituite în natură, iar constatarea instanţei ca aceste parcele sunt afectate de conducte reprezintă o eroare.
Au solicitat admiterea contestaţiei în anularea astfel cum a fost formulată, anularea deciziei pronunţate în recurs şi rejudecarea recursului.
Examinând contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Motivele de contestaţie în anulare sunt expres şi limitativ prevăzute de art. 317 şi art. 318 C. pr, eiv.
Potrivit art. 318 C. proc. civ., text invocat de contestatori, „hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
Contestaţia în anulare specială, astfel cum a fost reglementată prin textul invocat ea temei al căii extraordinare de atac, poate fi exercitată numai în condiţiile limitativ prevăzute de acest text, motivele acesteia neputând fi extinse, prin analogie, la alte situaţii decât cele vizate în mod expres de legiuitor.
Textul menţionat are în vedere erorile materiale, respectiv cele de ordin formal, procedural, săvârşite involuntar cu ocazia judecăţii or, contestatorii nu invocă o asemenea greşeală materială.
Din examinarea motivării contestaţiei în anulare nu rezultă niciun argument care sa se subsumeze vreunuia dintre motivele de contestaţie în anulare enumerate.
În speţă, criticile formulate videază fondul cauzei şi se refera la pretinse greşeli de judecată, respectiv greşita interpretare şi aplicare a legii, nemulţumirea contestatorîlor rezultând din nerestitutrea în natură a suprafeţelor de teren pe care se află cele şapte garaje ca urmare a afectării acestora de canalele termice şi de apă menajeră,
Prin urmare, cele arătate de contestatori, prin motivele cererii de contestaţie în anulare, nu se încadrează în dispoziţiile art. 318 teza I C. proc. civ. şi având în vedere considerentele expuse, contestaţia în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorii P.G., B.M.A. şi A.M.M. împotriva Deciziei nr. 7595 din 12 decembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 08 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1308/2014. Civil. Fond funciar. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1353/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
