ICCJ. Decizia nr. 1437/2014. Civil. Drepturi băneşti. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1437/2014
Dosar nr. 1763/54/2013
Şedinţa publică din 15 mai 2014
Deliberând, în condiţiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de faţă;
Prin decizia nr. 8910 din 14 octombrie 2013 Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a admis recursul declarat de pârâta Şcoala Gimnazială R. împotriva sentinţei civile nr. 4576 din 27 mai 2013, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-reclamantă N.G., având ca obiect drepturi băneşti şi a modificat sentinţa în sensul respingerii acţiunii.
Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că în mod greşit prima instanţă a admis cererea formulată de reclamantă, acordându-i acesteia indemnizaţia aferentă concediului de odihnă neefectuat pentru anii 2010, 2011 şi 2012 precum şi sporul de calculator de 10% pe perioada 1 aprilie 2010-31 iulie 2012.
Au fost încălcate în acest sens prevederile art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, potrivit cărora „salariaţii care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcţia de bază, cu o normă întreagă, o altă funcţie, au dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcţia de bază”.
În cauză, reclamanta a ocupat, la cumul, postul de administrator financiar de la Şcoala Gimnazială „G.J.” R., în baza unui contract individual de muncă, încheiat pe durata determinată şi în care, la clauza B, este specificat în mod expres că ocupă acest post prin cumul de funcţii.
În acelaşi timp reclamanta îndeplinea, în paralel, cu normă întreagă, funcţia de administrator financiar (funcţie de bază) la şcoala gimnazială din comuna N., conform contractului individual de muncă din 17 octombrie 2006, încheiat pe durata nedeterminată.
În condiţiile arătate reclamanta beneficiază de concediu de odihnă de la şcoala unde are norma de bază şi nu de la pârâta unde lucrează cu o jumătatea de normă.
Referitor la acordarea sporului de calculator de 10%, Curtea a reţinut că hotărârea primei instanţe este, de asemenea, nelegală.
Astfel pentru anul 2010, potrivit art. 3 din anexa nr. 11 Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, legiuitorul a prevăzut acordarea unui spor pentru condiţii grele de muncă, numai în situaţia în care locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, care se aprobă prin hotărâre de guvern.
Aceleaşi reglementări se regăsesc şi în art. 21 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice precum şi în anexa nr. 5 capitolul 1 art. 9 din Legea nr. nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ cu aplicabilitate pentru anul 2012.
În cauză, reclamanta a beneficiat în anul 2009 de spor pentru lucru pe calculator, în conformitate cu H.G. nr. 281/1993, art. 8, lit. a), pe baza expertizării locurilor de muncă cu condiţii periculoase realizată de către Direcţia de Sănătate Publică Dolj, care a emis buletinul de expertizare, valabil un an calendaristic de la data eliberării, însoţit de nota de constatare din 7 aprilie 2009, încheiată de reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj.
Începând cu anul 2010 expertizarea locurilor de muncă cu condiţii periculoase nu s-a mai realizat şi în baza unei hotărâri de guvern privind aprobarea regulamentului care să stabilească locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor, precum şi condiţiile de acordare a acestora, în mod întemeiat, pârâta nu a mai acordat acest spor.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamanta N.G. a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi pct. 7 C. proc. civ.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la 13 noiembrie 2013.
În motivarea cererii, revizuenta a susţinut că a fost angajata Şcolii Gimnaziale „G.J.” R., judeţul Dolj, pe postul de administrator financiar (funcţie didactică auxiliară echivalând cu funcţia de contabil şef din celelalte unităţi bugetare), la cumul de funcţii, cu ½ normă, pe perioada determinată, până la venirea titularului acestui post.
A beneficiat de sporul de lucru la calculator în conformitate cu prevederile H.G. nr. 281/1993, art. 8 lit. a).
De asemenea, sporul pentru lucru la calculator, în procent de 10% din salariul de bază, este prevăzut şi în contractul individual de muncă din 1 ianuarie 2009, lit. j), salarizarea, susţinând că la data de 31 decembrie 2009 acest spor era un drept câştigat.
Susţine că, începând cu data de 1 ianuarie 2010 salarizarea personalului din sectorul bugetar s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care, la nivel de principiu, conform art. 3 lit. c), garantează menţinerea drepturilor salariale câştigate.
La art. 30 alin. (5) din aceeaşi lege se precizează că „în luna ianuarie 2010 salariile nu pot fi diminuate faţă de luna decembrie 2009”.
În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 5, alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010.
Susţine că nici până în prezent nu a primit indemnizaţia aferentă concediului de odihnă neefectuat în anii 2009, 2010, 2011, 2012, deşi pârâta avea obligaţia legala de a-i acorda acest drept şi a-i compensa în bani valoarea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă neefectuat conform art. 146 alin. (4) din Legea nr. 53/2003.
Învederează că în Legea nr. 330/2009 anexa nr. II pct. 1.4, Salarii pentru funcţiile didactice auxiliare, la NOTA: Sporuri şi alte drepturi ale personalului didactic din învăţământ, pct. 17, se precizează: „în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate personalului salarizat, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:
a) - pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de munca respective”, constatându-se că personalul didactic care a beneficiat de sporul pentru condiţii de munca până la data de 31 decembrie 2009, conform Legii nr. 330/2009, art. 30 şi O.U.G. nr. 1/2010 art. 5 alin. (1) lit. b), beneficiază de acest spor şi începând cu luna ianuarie 2010.”
Începând cu 1 martie 2010 sporul pentru condiţii de muncă s-a reţinut ca urmare adresei din 18 martie 2010 a I.S.J. Dolj, fără a se preciza cadrul legal sub incidenţa căruia operează reţinerea.
Arată că nu i s-a emis nici o decizie şi nu i s-a făcut nici o comunicare scrisă în legătură cu această măsură, motiv pentru care nu a avut posibilitatea să formuleze contestaţie împotriva măsurii luate.
Prin adresa din 18 martie 2010, I.S.J. Dolj a recomandat conducerii unităţilor de învăţământ ca în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 31/1991, unitatea de învăţământ (angajatoare) este obligată să ia toate masurile de normalizare a condiţiilor de muncă.
Art. 3 din Legea nr. 31/1991 privind stabilirea timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite, vătămătoare, grele sau periculoase, precizează că până la data de 31 decembrie 2009, sporul pentru lucru la calculator s-a acordat în urma notelor de constatare ale I.T.M. şi a determinărilor efectuate de reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică. Aceste determinări aveau rolul de a stabili mărimea procentului care va acorda în raport cu rezultatele măsurătorilor efectuate şi timpul de expunere profesională conform Contractului individual de muncă, lit. l) pct. 4 şi Legea nr. 53/2003 art. 40 alin. (2) lit. b), „angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii: să asigure permanent condiţiile corespunzătoare de muncă”
Punerea în aplicare a recomandărilor adresei din 18 martie 20101 a I.S.J. Dolj a avut ca efect diminuarea cuantumurilor salariale obţinute la 31 decembrie 2009.
Susţine că astfel s-au încălcat prevederile, art. 5 alin. (1) lit. b) şi ale art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar.
Face precizarea că nu a primit sume compensatorii privind lucrul la calculator, deşi activitatea s-a desfăşurat în aceleaşi condiţii ca şi cele de la 31 decembrie 2009, iar unitatea nu a luat niciun fel de măsuri privind normalizarea locurilor de muncă.
Art. 3 din anexa nr. II la Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice prevede acordarea unui spor pentru condiţii de muncă numai în situaţia în care locurile de muncă, categoriile de personal, precum şi mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare se stabilesc prin regulament de către ordonatorul de credite.
În anul 2011 salarizarea personalului din învăţământ s-a realizat în condiţiile Legii nr. 63/2011, lege privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar.
Din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea personalului din fonduri publice se aplică corespunzător personalului didactic şi didactic auxiliar numai prevederile art. 22 şi art. 25-art. 30.
Concluzionând, solicită ca intimata-recurenta Şcoala Gimnazială „G.J.” R., judeţul Dolj să facă dovada că a solicitat de la unităţile abilitate expertizarea locurilor de muncă şi să facă dovada măsurilor pe care le-a luat pentru normalizarea locurilor de muncă.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi pct. 7 C. proc. civ.
La termenul din data de 9 decembrie 2013, revizuenta, prin apărător, a precizat că decizia civilă nr. 8910 din 14 octombrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 19015/63/2012 este contradictorie cu sentinţa civilă nr. 3263 din 3 aprilie 2013, pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 19016/63/2012, arătând, totodată, că nu mai susţine motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 9683 din 9 decembrie 2013 Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 322 alin. (2) C. proc. civ., constatând că aceasta este instanţa mai mare în grad faţă de instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
Analizând cererea de revizuire în raport cu dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este fondată, urmând a fi admisă, pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispoziţiilor legale mai sus invocate, revizuirea unei hotărâri dată de o instanţă de recurs se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Prin sentinţa civilă nr. 3262 din 3 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 19016/63/2012, rămasă irevocabilă prin nerecurare, Tribunalul Dolj a admis cererea formulată de reclamanta N.G. şi a obligat pârâta Şcoala Gimnazială N., judeţul Dolj să plătească reclamantei o despăgubire egală cu sporul de calulator de 10% de care aceasta trebuia să beneficieze pe perioada 1 martie 2010-13 mai 2011, reactualizat de la data naşterii dreptului până la data plăţii efective. De asemenea, a obligat pârâta să plătească contribuţiile şi impozitele aferente acestei sume.
Prin sentinţa civilă nr. 4576 din 27 mai 2013, pronunţată în Dosarul nr. 19015/63/2012, Tribunalul Dolj a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta N.G. şi a obligat pârâta Şcoala „G.J.” R., judeţul Dolj să plătească reclamantei o despăgubire egală cu indemnizaţia aferentă concediului de odihnă neefectuat pentru anii 2010, 2011 şi 2012, reactualizată cu indicele de inflaţie şi la plata unei despăgubiri egală cu diferenţele salariale indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat dacă i s-ar fi acordat sporul de lucru la calculator de 10% în perioada 1 aprilie 2010-31 iulie 2012, pârâta urmând să plătească către bugetul de stat şi contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa.
Recursul declarat de pârâtă împotriva acestei decizii a fost admis prin decizia civilă nr. 8910 din 14 octombrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, prin care a fost modificată sentinţa şi a fost respinsă acţiunea.
Din analiza hotărârilor pronunţate rezultă că prin cererile soluţionate irevocabil prin sentinţa civilă nr. 3262 din 3 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Dolj şi decizia civilă nr. 8910 din 14 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, reclamanta N.G. a solicitat de la angajator acordarea sporului de calculator de 10% din salariul lunar de bază, în conformitate cu prevderile art. 5 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 1/2010 şi art. 6 pct. 3 din Legea nr. 63/2011.
Dacă în primul dosar instanţa a avut de soluţionat cererea pentru perioada 1 martie 2010-13 mai 2011, în cel de-al doilea dosar perioada pentru care s-a solicitat acordarea sporului a fost 1 aprilie 2010-31 iulie 2012. Se constată, aşadar, că ambele instanţe au avut a se pronunţa asupra cererii de acordare a sporului de 10% pentru calculator pentru o perioadă comună, anume 1 aprilie 2010-13 mai 2011.
Or, la momentul pronunţării deciziei civile nr. 8910 din 14 octombrie 2013 exista o hotărâre irevocabilă, respectiv sentinţa civilă nr. 3262 din 3 aprilie 2013, prin care cererea reclamantei privind acordarea sporului de calculator fusese admisă pentru perioada 1 aprilie 2010-31 iulie 2012.
Prin respingerea în totalitate a acţiunii reclamantei, a fost încălcată autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 3262/2013, în ceea ce priveşte perioada 1 aprilie 2010-13 mai 2011, cu privire la care nu se mai putea dispune.
Remediul procesual al nesocotirii autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti este acela al admiterii cererii de revizuire promovate, cu consecinţa anulării ultimei hotărâri pronunţate.
În cauza de faţă urmează a fi anulată în parte decizia atacată, numai în ceea ce priveşte soluţia dată capătului de cerere privind acordarea sporului de calculator pe perioada 1 aprilie 2010-13 mai 2011, judecat anterior în mod irevocabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite cererea de revizuire formulată de revizuenta N.G. împotriva deciziei civile nr. 8910 din 14 octombrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Anulează în parte decizia atacată, în ceea ce priveşte soluţia dată capătului de cerere privind acordarea sporului de calculator pe perioada 1 aprilie 2010-13 mai 2011.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1436/2014. Civil. Drepturi băneşti.... | ICCJ. Decizia nr. 1439/2014. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
