ICCJ. Decizia nr. 1542/2014. Civil. Actiune in raspundere delictuala. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1542/2014
Dosar nr. 4355/108/2013
Şedinţa din camera de consiliu de Ia 21 mai 2014
Deliberând asupra recursului civil de faţă constată următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată la 2 aprilie 2013 la Tribunalul Arad sub nr. 4355/108/2013, reclamanta SC J.T. SRL a chemat în judecată pe pârâta C.N.A.D.N.R. SA şi a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 54.507 euro, echivalentul în RON la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a evenimentului rutier din 11 ianuarie 2013, la plata dobânzii legale, calculată începând cu data introducerii acţiunii şi până la plata efectivă şi integrală, şi la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, a invocat prevederile art. 1376 noul C. civ. [art. 1000 alin. (1) vechiul C. civ.], care reglementează răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri şi care se subscrie răspunderii directe a administratorului drumului în calitate de paznic al lucrului (O.G. nr. 43/1997), cât şi prevederile art. 1357 noul C. civ. (art. 999 vechiul C. civ.), care reglementează răspunderea pentru fapta proprie şi care prevăd răspunderea celui care prin imprudenţă sau neglijenţă a ocazionat prejudiciul.
Prin sentinţa civilă nr. 2037 din 25 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4355/108/2013, Tribunalul Arad a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta SC J.T. SRL împotriva pârâtei C.N.A.D.N.R. SA.
A obligat pârâta să achite reclamantei despăgubiri în sumă de 54.507 euro sau echivalentul în RON Ia cursul Băncii Naţionale Române din ziua plăţii şi la plata dobânzii legale, calculată de la data introducerii acţiunii (2 aprilie 2013) şi până la data plăţii efective şi integrale.
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 6.418,52 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin decizia nr. 186 din 4 decembrie 2013, definitivă, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a respins apelul declarat de pârâta C.N.A.D.N.R. SA, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova, împotriva sentinţei civile nr. 2037 din 25 iunie 2013, pronunţată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. 4355/108/2013.
A obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 2.480 RON, reprezentând cheltuielile de judecată în apel.
La data de 17 ianuarie 2013 (data poştei) pârâta C.N.A.D.N.R. SA, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova a declarat recurs împotriva deciziei nr. 186 din 4 decembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
A invocat în drept dispoziţiile art. 483-art. 502 C. proc. civ. şi a susţinut, în esenţă, că în mod greşit s-a reţinut de către instanţe că, în cauză, sunt întrunite condiţiile art. 1376 C. civ. şi art. 1000 alin. (1) vechiul C. civ. cu privire la antrenarea răspunderii sale pentru prejudiciile cauzate de lucru în calitate de paznic jundic al drumului. A mai susţinut că, în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în mod greşit instanţele au reţinut că a încălcat prevederile art. 5 şi art. 105 din O.U.G. nr. 195/2002 coroborat cu art. 22 şi art. 40 din O.G. nr. 43/1997.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 31 ianuarie 2014.
După comunicarea motivelor de recurs, instanţa a dispus, în temeiul art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu modificările şi completările ulterioare, întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.
Prin rezoluţia din 17 martie 2014 instanţa a dispus comunicarea raportului părţilor, în vederea depunerii punctelor de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 31 martie 2014, iar părţile nu au formulat puncte de vedere. Prin rezoluţia din 16 aprilie 2014 a fost stabilit termen la 21 mai 2014 pentru soluţionarea căii de atac în etapa finală a procedurii de filtru, fără citarea părţilor, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Analizând, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru considerentele care succed.
Art. 483 alin. (1) C. proc. civ. dispune că „Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului” iar conform alin. (2) „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-lit. i), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.”
Potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., „Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016”, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, „în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-lit. i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.”
Exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalităţii, consacrat de dispoziţiile art. 129 din Constituţie, potrivit căruia căile de atac sunt instituite prin lege, astfel că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege, în afara acestora neputând fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
În speţă, acţiunea dedusă judecăţii este evaluabilă în bani, cuantumul pretenţiilor reprezentând despăgubiri fiind de 54.507 euro (reprezentând echivalentul în RON la cursul Băncii Naţionale a României), iar raportat la dispoziţiile art. 94 lit. j) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., competent să soluţioneze acţiunea în primă instanţă este tribunalul.
Decizia pronunţată în apel de Curtea de Apel Timişoara este definitivă şi, faţă de valoarea pretenţiilor, având în vedere dispoziţiile art. 483 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., nu este supusă recursului.
Aşa fiind, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de C.N.A.D.N.R. SA prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova împotriva deciziei nr. 186 din 4 decembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de C.N.A.D.N.R. SA prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova împotriva deciziei nr. 186 din 4 decembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara.
Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1528/2014. Civil. îndreptare eroare... | ICCJ. Decizia nr. 1544/2014. Civil → |
|---|
