ICCJ. Decizia nr. 1642/2014. Civil. Acţiune pauliană. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Decizia nr. 1642/2014

Dosar nr. 3670/222/2011

Şedinţa publică din 13 mai 2014

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 1244 din data de 17 mai 2012, Judecătoria Dorohoi, judeţul Botoşani, a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul B.R.M., în contradictoriu cu pârâţii B.G., P.P., C.C. şi C.I.S., şi, în consecinţă, a dispus desfiinţarea Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X1, din data de 26 martie 2009, la Biroul Notarului Public A.I., din municipiul Dorohoi.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel atât pârâtul B.G., cât şi pârâţii C.C. şi C.I.S., criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Încheierea de şedinţă din data de 31 ianuarie 2013, Tribunalul Botoşani a dispus recalificarea căii de atac, ca fiind recurs justificat de obiectul cauzei şi dispoziţiile art. 2821 C. proc. civ.

Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, prin Decizia civilă nr. 547-R din 8 mai 2013, a respins ca nefondate recursurile declarate de pârâtul B.G., cât şi de pârâţii C.C. şi C.I.S.

Împotriva acestei decizii, pârâtul B.G. a declarat recurs înregistrat pe rolul Înaltei Curţi la data de 12 septembrie 2013.

La termenul de dezbateri în fond, Înalta Curte a luat în examinare excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a rămas în pronunţare asupra acestui aspect.

În raport de cele anterior expuse, Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ., potrivit cărora instanţa se va pronunţa prioritar asupra excepţiilor de fond sau de procedură care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii, va admite excepţia necompetenţei sale în soluţionarea prezentei cauze, invocată în temeiul prevederilor art. 159 alin. (2) C. proc. civ., în considerarea următoarelor argumente:

Raportând evocatele texte legale la prevederile art. 159 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art. 1591 alin. (2) din acelaşi cod, care dispun că: "necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad;" şi că: "necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică poate fi invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului", Înalta Curte reţine că nu este competentă material în soluţionarea cererii de recurs formulată, având în vedere prevederile legale anterior evocate.

Întrucât decizia atacată a fost pronunţată de Tribunalul Suceava şi faţă de dispoziţiile art. 299 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora "recursul se soluţionează de instanţa imediat superioară celei care a pronunţat hotărârea în apel", Înalta Curte apreciază ca fiind competentă material în soluţionarea prezentei cereri Curtea de Apel Suceava.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a cererii de recurs formulate de pârâtul B.G. şi o va trimite spre competentă soluţionare Curţii de Apel Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâtul B.G. împotriva Deciziei civile nr. 547-R din 8 mai 2013, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Suceava.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 mai 2014.

Procesat de GGC - AZ

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1642/2014. Civil. Acţiune pauliană. Recurs