ICCJ. Decizia nr. 1676/2014. Civil. Fond funciar. Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1676/2014
Dosar nr. 294/1/2014
Şedinţa publică din 29 mai 2014
Deliberând, în condiţiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
La data de 28 martie 2011 reclamantul H.A. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român, prin Primăria oraşului Beclean şi S.S. revendicând suprafaţa de 0,29 ha teren agricol intravilan, situat în zona "P.", B., în baza Legii nr. 247/20054.
Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Beclean, prin Sentinţa civilă nr. 1.510 din 23 martie 2011 a respins, ca nefondată, acţiunea reclamantului.
Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia civilă, prin Decizia nr. 417/R din 14 decembrie 2011 a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul H.A. împotriva Sentinţei civile nr. 1510/2011 pronunţată la data de 23 martie 2011 de Judecătoria Beclean în dosarul nr. 636/186/2011, pe care a menţinut-o ca legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs H.A.
Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia Înalta Curte civilă, prin Decizia nr. 35 din 15 ianuarie 2014 a respins, ca inadmisibil, recursul astfel formulat.
Înalta Curte a reţinut că potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt irevocabile hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii şi că în speţă, s-a exercitat calea extraordinară de atac a recursului împotriva Deciziei civile nr. 417/R din 14 decembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în recurs.
Aşa fiind, cum hotărârea tribunalului este irevocabilă, nu mai putea fi atacată din nou cu recurs, întrucât s-ar deschide calea "recursului la recurs", ceea ce nu a fost în intenţia legiuitorului.
Împotriva acestei decizii reclamantul/contestatorul H.A. a formulat contestaţie în anulare.
În motivare a invocat dispoziţiile art. 317 alin. (2) C. proc. civ. arătând că instanţa de recurs a respins fără niciun temei acţiunea întrucât nu a reţinut că pârâtul nu a fost reprezentat în instanţă de consilierul juridic. A reluat criticile din recurs referitoare la faptul că funcţionarii publici ai Primăriei Beclean au eludat legea şi nu au pus în posesie foştii proprietari ce au avut titluri de proprietate în baza Reformei Agrare din 1945, expertizele tehnice efectuate în cauză fiind greşite şi defavorabile.
La termenul de judecată din data de 29 mai 2014, Înalta Curte a supus dezbaterii excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, pe care analizând-o cu prioritate în temeiul dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ., o găseşte incidentă speţei pentru următoarele considerente:
Căile de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece legiuitorul a avut în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 317 C. proc. civ. (contestaţia în anulare obişnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) şi ale art. 318 C. proc. civ. (contestaţia în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanţei de recurs).
Cazurile în care poate fi promovată contestaţia în anulare obişnuită sunt două: când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii şi când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Contestaţia în anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale şi când instanţa, respingând recursul ori admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Textul are în vedere greşelile materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Prin urmare, pe calea contestaţiei în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanţă fondului raportului juridic dedus judecăţii.
Aşadar, sunt condiţii de admisibilitate atât cele referitoare la hotărârea ce poate face obiectul acestei căi de atac, cât şi cele privind motivele ce pot fi valorificate prin introducerea contestaţiei în anulare şi care sunt indisolubil legate de considerentele deciziei atacate.
Or, în speţă, criticile formulate de contestator nu vizează niciuna din neregulile procedurale prevăzute expres şi limitativ de art. 317 şi 318 C. proc. civ., ci sunt, în esenţă, aceleaşi critici, vizând fondul cauzei, invocate şi prin cererile de recurs împotriva modului în care instanţa de apel a soluţionat cauza.
Legea nu a urmărit, însă, prin reglementarea căii de retractare a contestaţiei în anulare să deschidă părţilor calea recursului la recurs, care să fie soluţionat de aceeaşi instanţă, pe motivul că s-a stabilit eronat situaţia de fapt ori s-a aplicat greşit legea.
Ca atare, criticile formulate de recurent nu se încadrează în dispoziţiile art. 317 şi 318 C. proc. civ., niciuna din aceste critici neavând legătură cu neregulile procedurale prevăzute de textele menţionate ca motive de contestaţie în anulare.
Aşa fiind, faţă de considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare împotriva Deciziei civile nr. 35 din 15 ianuarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, formulată de contestatorul H.A.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1675/2014. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 1677/2014. Civil → |
|---|
