ICCJ. Decizia nr. 1938/2014. Civil. Reintegrare spaţiu locativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1938/2014
Dosar nr. 4227/2/2010
Şedinţa publică din 17 iunie 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 13 mai 2010, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, A.(M.)R.R. a înregistrat o cerere de revizuire a încheierii de şedinţă din data de 04 mai 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 9429/2/2009 (2169/2009) prin care s-a anulat, ca netimbrată, cererea de repunere pe rol a cauzei.
Curtea de Apel Bucureşti prin încheierea de şedinţă din 07 iunie 2010 a dispus suspendarea judecării cauzei - având ca obiect revizuire - pentru lipsa nejustificată a părţilor, în raport cu art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, pentru discutarea perimării şi s-a acordat termen la data de 13 ianuarie 2014 cu citarea legală a părţilor.
Prin Decizia nr. 25 din data de 13 ianuarie 2014 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în complet de trei judecători, a constatat perimată cererea de revizuire reţinând că în cauză nu s-a efectuat, din culpa revizuentei, niciun act procedural din care să rezulte intenţia de reluare a judecării cauzei, după suspendarea pronunţată din 07 iunie 2010, fiind incidente prevederile art. 248 C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuenta A.(M.)R.R.
Recursul este inadmisibil, pentru următoarele argumente:
Căile de atac reprezintă mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul cărora se poate solicita verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti şi, în final, remedierea erorilor săvârşite, constituind astfel pentru părţi o garanţie a respectării drepturilor lor fundamentale.
Rezultă că împotriva hotărârii judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.
Recursul este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă şi nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept.
Potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
Hotărârea obiect al revizuirii, respectiv, încheierea din 04 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a anulat, ca netimbrată, cererea de repunere pe rol a cauzei, dată în soluţionarea unei contestaţii în anulare împotriva încheierii din 30 aprilie 2009 a aceleiaşi instanţe, are caracter irevocabil, ceea ce înseamnă că nu mai este susceptibilă de recurs.
În consecinţă, fiind în prezenţa unei hotărâri irevocabile, calea de atac a recursului exercitată împotriva acesteia este inadmisibilă.
Astfel fiind, recursul declarat de revizuenta A.(M.)R.R. se priveşte ca inadmisibil şi va fi respins în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta A.(M.)R.R. împotriva Deciziei nr. 25 din data de 13 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1937/2014. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1939/2014. Civil. Pretenţii. Contestaţie în... → |
|---|
