ICCJ. Decizia nr. 1942/2014. Civil. Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1942/2014
Dosar nr. 558/1/2014
Şedinţa publică din 17 iunie 2014
Asupra cererii de revizuire de faţă constată următoarele:
Prin Decizia nr. 4635 din 21 octombrie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de pârâtul M.I. împotriva Deciziei civile nr. 19 din 12 februarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte, a reţinut că, în sarcina recurentului, s-a stabilit obligaţia de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 4 RON conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 şi a unui timbru judiciar de 0,15 RON conform art. 3 din O.G. nr. 32/1995. Deşi legal citat pentru termenul din 21 octombrie 2013 cu menţiunea achitării acestei taxe judiciare de timbru, atât la domiciliul său, cât şi la domiciliul ales, conform dovezilor de citare de la filele 7 şi 8 din dosar, care îndeplinesc toate condiţiile de validitate prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 100 alin. (3) C. proc. civ., recurentul nu s-a conformat obligaţiei legale de timbrare, nedepunând la dosar dovada plăţii taxei judiciare de timbru.
Cum recurentul nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995, Înalta Curte a anulat recursul declarat de acesta, ca netimbrat.
La data de 06 februarie 2014, (data poştei-plic) recurentul a formulat cerere de revizuire a deciziei mai sus menţionată.
Invocând, din eroare, dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., astfel cum a precizat cu ocazia dezbaterilor, care se circumscriu motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 8 C. proc. civ., revizuentul a arătat că pentru termenul de judecată din data de 21 octombrie 2013, când s-a judecat recursul, a fost în imposibilitate de a achita taxa de timbru stabilită în sarcina sa, motivat de faptul că în cursul lunii august 2013 a fost internat la spitalul universitar din Bruxelles, fiind imobilizat la pat cca două luni de zile, conform actelor medicale ataşate la dosar, care atestă această susţinere. Astfel, a fost împiedicat să se prezinte la judecata recursului şi să-şi angajeze un apărător.
Revizuentul a mai arătat că procedura de citare prin afişare pe uşa domiciliului său şi pe uşa cabinetului avocatului care l-a reprezentat în apel, pentru termenul de judecată a recursului de la data de 21 octombrie 2013 nu este corectă.
În şedinţa publică din data de 17 iunie 2014 revizuentul a solicitat repunerea în termenul de declarare a cererii de revizuire invocând împiedicarea de a exercita în termen calea de atac a revizuirii, printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, respectiv internarea în spital în cursul lunii august 2013 şi prelungirea perioadei de boală. În susţinere a depus înscrisuri medicale.
Astfel cum rezultă din înscrisurile şi lucrările cauzei, Înalta Curte constată că revizuentul a fost internat în spital la data de 11 august 2013, suferind o intervenţie chirurgicală, fiind externat la data de 13 septembrie 2013, cu recomandarea de a veni la control periodic.
Dispoziţiile art. 322 pct. 8 C. proc. civ., permit retractarea unei hotărâri atunci când "partea a fost împiedicată să se înfăţişeze la judecată şi să înştiinţeze instanţa despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa".
Potrivit art. 324 alin. (5) pct. 3 C. proc. civ., în cazul art. 322 pct. 8 din acelaşi cod, termenul de revizuire este de 15 zile şi se socoteşte de la încetarea împiedicării.
Cererea de revizuire de faţă a fost promovată la data de 06 februarie 2014, (data poştei), cu mult peste termenul prevăzut pentru declararea căii de atac, raportat la dovezile depuse de revizuent.
Dată fiind depăşirea termenului de declarare a revizuirii, revizuentul a solicitat repunerea în termenul de exercitare a căii de atac, întemeiată pe dispoziţiile art. 103 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.
Textul invocat dispune în sensul decăderii părţii din dreptul de a mai efectua actul de procedură pe care legea îl supune unui termen legal imperativ, precum este termenul de exercitare a revizuirii. Totodată, pentru evitarea, în condiţiile legii, a sancţiunii decăderii este prevăzut remediul repunerii în termenul de exercitare a unei căi de atac ori de îndeplinire a oricărui alt act de procedură pentru care este prevăzut un termen imperativ, anume, în cazul în care partea împotriva căreia curge acel termen dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei să exercite calea de atac ori să efectueze actul de procedură în termenul legal, cererea de repunere în termen trebuind ea însăşi să fie formulată în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.
Prin cererea de repunere în termen, revizuentul a învederat că împrejurarea mai presus de voinţa sa ar fi fost chiar internarea în spital în perioada august 2013 şi controalele medicale ulterioare perioadei de spitalizare.
Analizând această cerere şi motivele invocate ca fiind împrejurări mai presus de voinţa sa, prin raportare la înscrisurile medicale depuse în susţinere, care atestă faptul că revizuentul a fost internat în spital în perioada 11 august 2013 - 13 septembrie 2013, Înalta Curte apreciază că cererea de repunere în termen este neîntemeiată.
Sintagma "împrejurări mai presus de voinţa părţii" din art. 103 C. proc. civ. presupune indicarea şi dovedirea de parte a unor împrejurări ce exclud culpa sa.
Or, după perioada externării, când recurentul a primit recomandarea de a nu face mişcare, acesta avea posibilitatea de a promova calea de atac a revizuirii în termenul legal, astfel că cererea de repunere în termen este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă. Declararea acestei căi de atac nu presupunea cu necesitate prezenţa sa în România atâta timp cât soluţia dată în recurs putea fi consultată pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar cererea de revizuire putea fi trimisă prin poştă.
Mai mult, partea a avut angajat un avocat în cauză cu care putea lua legătura pentru a afla cursul procesului.
Cum cererea de repunere în termenul de exercitare a revizuirii nu este întemeiată, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca tardiv formulată, în aplicarea dispoziţiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu art. 324 alin. (5) pct. 3 C. proc. civ. raportat la art. 322 pct. 8 din acelaşi Cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termen.
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul M.I. împotriva Deciziei nr. 4635 din data de 21 octombrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 14334/325/2009.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1941/2014. Civil. Drepturi băneşti.... | ICCJ. Decizia nr. 1948/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
