ICCJ. Decizia nr. 2044/2014. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2044/2014
Dosar nr. 2250/108/2012
Şedinţa publică din 26 iunie 2014
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată la Tribunalul Arad la data de 6 aprilie 2032, reclamanţii Z.A. şi F.M. au chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin C.N.A.D.N.R. SA, solicitând anularea în parte a Hotărârii Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 nr. 120/180/2011, în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor; obligarea pârâtului la plata către reclamanţi a sumei de 43.309 euro, corespondentul în RON la cursul valutar din ziua plăţii, reprezentând contravaloarea despăgubirii cuvenite în urma exproprierii parcelei de teren cu numărul cadastral x situat în Pecica, cu suprafaţa de 9.973 mp; obligarea pârâtului la plata către reclamanţi a dobânzii legale calculată asupra diferenţei dintre valoarea despăgubirii pentru terenul expropriat stabilită de către instanţă şi suma de 7.110,75 RON stabilită prin Hotărârea nr. 120/180/2011, dobândă calculată de la data de 7 ianuarie 2012, când a fost scadentă obligaţia pârâtului de consemnare a sumei la dispoziţia lor şi până în ziua plăţii efective; obligarea pârâtului la plata către reclamanţi a sumei reprezentând lipsa de folosinţă a terenului expropriat; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 1361 din 3 aprilie 2013, Tribunalul Arad a admis, în parte, acţiunea, a anulat, în parte, Hotărârea nr. 120/180/2011, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 Pecica, a obligat pârâtul să plătească reclamanţilor suma de 6.622 euro sau echivalentul în RON conform cursului B.N.R. la data plăţii, cu titlu de despăgubiri şi dobânda legală raportat la diferenţa dintre 6.622 euro (determinată la cursul B.N.R. din data plăţii) şi suma de 7.110,75 RON stabilită prin Hotărârea nr. 120/180/2011, cu începere de la 7 ianuarie 2012 până la piaţa efectivă a debitului. A respins cererea reclamanţilor privitoare la contravaloarea lipsei folosinţei terenului expropriat şi a obligat pârâtul să achite reclamanţilor şi suma de 2.512,5 RON, cheltuieli de judecată parţiale.
Prin Decizia civilă nr. II din 3 februarie 2014, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a respins apelul declarat de pârât, a admis apelul declarat de reclamanţi, iar sentinţa a fost schimbată, în parte, în sensul admiterii, în parte a acţiunii. A fost obligat pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 110.540 RON, cu titlu de despăgubiri pentru exproprierea suprafeţei de 9.973 mp teren arabil cu număr cadastral y Pecica. S-a menţinut dispoziţia privind anularea în parte a Hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 120/180/2011 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 Pecica, fiind respinse, în rest, pretenţiile. A fost obligat pârâtul să plătească reclamanţilor suma de 1.050 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a declarai recurs pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin C.N.A.D.N.R. - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând modificarea în tot a hotărârii recurate, cu consecinţa respingerii acţiunii formulată de reclamanţi, ca fiind neîntemeiată.
Analizând cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia tardivităţii declarării recursului, prin prisma dispoziţiilor art. 301 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta a fost formulat cu depăşirea termenului prevăzut de lege.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ., constituie, aşadar, în afara unor excepţii expres prevăzute de lege, termenul de drept comun, în materia recursului.
În speţă, decizia pronunţată în apel a fost comunicată pârâtului la data de 14 februarie 2014, astfel cum rezultă din dovezile de primire şi procesul-verbal de predare, iar recursul a fost depus la această instanţă, la data de 11 martie 2014, cu depăşirea termenului de 15 zile, prevăzut de lege.
Prin urmare, recursul fiind formulat de pârât cu nerespectarea termenului prevăzut de dispoziţia legală menţionată, urmează a fi respins ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin M.T.L prin C.N.A.D.N.R. SA - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara împotriva Deciziei civile nr. 11 din 3 februarie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2043/2014. Civil. Expropriere. Pretenţii.... | ICCJ. Decizia nr. 2045/2014. Civil → |
|---|
