ICCJ. Decizia nr. 2391/2014. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 2391/2014
Dosar nr. 33372/3/2009
Şedinţa publică din 24 iunie 2014
Asupra recursurilor de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 18061 din 18 octombrie 2011 Tribunalul Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, a admis în parte cererea principală completată şi cererea conexă, formulată de reclamanta SC S. SA în contradictoriu cu pârâtele SC L.A.A. SRL, SC P.A.A. SRL, SC E.A.A. SRL şi SC M.A.A. SRL, a dispus evacuarea pârâtei SC L.A.A. SRL din spaţiul în suprafaţă de 300 mp cu destinaţia de birouri, situat în Bucureşti, Sos. P., sector 1. A respins ca rămas fără obiect capătul cererii principale privind rezilierea contractului de închiriere din 3 martie 2008 şi a Actului Adiţional nr. 1 la contractul de închiriere. A respins ca neîntemeiat capătul cererii principale privind evacuarea pârâtelor SC P.A.A. SRL, SC E.A.A. SRL şi SC M.A.A. SRL. A anulat ca netimbrată cererea reconvenţională formulată în Dosarul nr. 33372/3/2009. A anulat ca netimbrat capătul cererii reconvenţionale conexe, privind dreptul de retenţie. A respins celelalte capete ale cererii reconvenţionale conexe, ca neîntemeiate. A obligat pârâta-reclamantă SC L.A.A. SRL la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 6466,1 RON.
Prin încheierea de şedinţă de la 28 octombrie 2010 instanţa a admis excepţia de netimbrare a capătului doi din cererea reconvenţională .
De asemenea, prin încheierea de şedinţă din 25 noiembrie 2010 instanţa de fond a respins ca neîntemeiate cererile de recuzare ale expertului contabil întrucât cazurile de recuzare prevăzute de art. 27 C. proc. civ. sunt de strictă interpretare, neputând fi extinse la alte situaţii neprevăzute.
Cu privire la cererile de recuzare a judecătorului, prin încheierea de şedinţa din Camera de Consiliu de la 23 februarie 2012 instanţa a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de petenta SC L.A. SRL şi a anulat cererea de recuzare formulată de SC P.A.A. SRL. Cu privire la cererea de recuzare formulată de SC P.A.A. SRL instanţa a reţinut că a fost transmisă prin fax, poartă doar o semnătură şi ştampila, nu este o cerere in original, nu întruneşte condiţiile unei cereri se sesizare a instanţei conform art. 112 C. proc. civ., nu este indicat petentul in cuprinsul cererii, cu elemente de identificare, nr. înregistrare ORCTB, sediul, date de contact, prin cererea astfel înaintată nu este identificat număr de fax de la care s-a transmis, nu s-a identificat sediul pentru a se verifica incidenţa art. 98 C. proc. civ., nu s-a precizat temeiul de drept, motivul de recuzare. Pentru nerespectarea dispoziţiilor legale potrivit art. 112 C. proc. civ., nefiind identificate părţile, obiectul, temeiul de drept, devin aplicabile prevederile art. 133 C. proc. civ.
Prin încheierea de şedinţă din Camera de consiliu din 24 februarie 2012 instanţa de fond a anulat cererile de recuzare formulate de petentele SC L.A.A. SRL, P.A.A. SRL, SC M.A.A. SRL.
La data de 24 februarie 2012 SC L.A.A. SRL a formulat o nouă cerere de recuzare cu motivarea că există duşmănie între aceasta şi d-na judecător, despre care bănuieşte că are o afinitate accentuată cu partea adversă.
Prin încheierea şedinţă din Camera de Consiliu din 24 februarie 2012 Tribunalul Bucureşti a anulat cererea de recuzare formulată de petenta SC L.A.A. SRL, reţinând faptul că în conţinutul cererii nu este menţionat temeiul de drept al cererii conform art. 112 C. proc. civ., art. 7203 C. proc. civ., nu se precizează faţă de cine se invocă pretinsa duşmănie, petenta fiind societate comercială, cererea nu întruneşte elementele obligatorii prevăzute de dispoziţiile legale invocate, trebuie formulate cu bună credinţă fără a aduce atingere demnităţii magistratului supus protecţiei legii.
Prin cererile depuse la data de 24 februarie 2012, SC L.A.A. SRL a invocat ca motiv de recuzare lipsa de obiectivitate în soluţionarea cauzei care rezultă din tot cursul procesului, precum şi termenul scurt acordat de instanţa pentru judecarea cererii (din 23 februarie 2012 ora 15:00 până la 24 februarie 2012 ora 12:00), precum şi faţă de cererea completatoare a lui S. A mai invocat că judecătorul cauzei are legături de rudenie cu unul dintre acţionarii SC S. SA şi că are interes în judecarea pricinii.
Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din 24 februarie 2012 Tribunalul Bucureşti a respins cererile de recuzare ca neîntemeiate, reţinând că în cuprinsul cererilor nu este precizată clar şi dovedită vreo ipoteză prevăzută de art. 27 C. proc. civ.
Prin încheierea din 24 febrarie 2012 din Camera de Consiliu instanţa de fond a admis cererea de îndreptare a erorii materiale precizată, formulată de SC S. SA. A dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinţei civile nr. 18061 din 18 ianuarie 2011 în sensul că sectorul în care se află imobilul din Şos. P., Bucureşti, se va trece sectorul 2 şi nu sectorul 1, cum din eroare s-a consemnat.
Prin încheierea de şedinţă din 24 februarie 2012 instanţa de fond a luat act de renunţarea reclamantei SC S. SA la judecata cererii de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 1806 din 18 ianuarie 2011.
Împotriva sentinţei civile nr. 18061 din 18 octombrie 2011, a încheierilor de şedinţă publică din 24 februarie 2012, din Camera de consiliu din 23 februarie 2012 şi 24 februarie 2012, a formulat apel pârâta-reclamantă SC L.A.A. SRL.
În cauză au formulat cereri de apel şi pârâtele SC P.A.A. SRL, SC E.A.A. SRL şi SC M.A.A. SRL împotriva încheierilor de şedinţă din 28 octombrie 2010, 25 noiembrie 2010, 23 februarie 2012 şi 24 februarie 2012.
Apelantele au mai arătat că nu formulează apel cu privire la hotărârea prin care s-a dispus respingerea evacuării.
Prin încheierea de şedinţă din data de 27 martie 2012 Curtea a dispus în sarcina apelantelor SC P.A.A. SRL, SC E.A.A. SRL să precizeze hotărârile împotriva cărora înţeleg să exercite apel.
Prin precizările depuse apelantele SC P.A.A. SRL şi SC E.A.A. SRL au arătat că hotărârile asupra cărora înţeleg să exercite apel sunt: hotărârea din 24 februarie 2012 faţă de anularea cererii de recuzare şi faţă de făptul că instanţa de fond a respins cererea reconvenţională prin care a solicitat obligarea SC S. SA la despăgubiri morale şi materiale; hotărârea privind cererea de îndreptare a erorii materiale, întrucât nu li s-a comunicat de la începutul procesului că este în discuţie spaţiul din P., ci faptul că se solicită evacuarea din spaţiul XX; hotărârile privind cererile de recuzare depuse în timpul procesului.
Prin decizia civilă nr. 508 din 17 decembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, s-a admis apelul formulat de pârâta-reclamantă SC L.A.A. SRL împotriva sentinţei civile nr. 18061 din 18 octombrie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, s-a anulat în parte sentinţa atacată în sensul că pe fondul cererii reconvenţionale s-a dispus:
S-au respins ca neîntemeiate capetele cererii reconvenţionale având ca obiect obligarea reclamantei-pârâte la plata contravalorii garanţie avans chirie şi îmbunătăţiri şi respectiv instituirea dreptului de retenţie.
S-a anulat ca insuficient timbrat capătul cererii reconvenţionale având ca obiect plata daunelor interese.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
S-au respins ca nefondate apelurile formulate de pârâta-reclamantă SC L.A.A. SRL împotriva încheierilor de şedinţă publică din 24 februarie 2012 şi respectiv din Camera de Consiliu din 23 februarie 2012 şi 24 februarie 2012 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în Dosarul nr. 33372/3/2009.
S-au respins ca nefondate apelurile formulate de pârâtele SC P.A.A. SRL, SC E.A.A. SRL şi SC M.A.A. SRL împotriva încheierilor de şedinţă din 28 octombrie 2010, 25 noiembrie 2010, 23 februarie 2012 şi 24 februarie 2012 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Împotriva acestei decizii au declarat recursuri pârâtele SC E.A.A. SRL Bucureşti, SC L.A.A. SRL Bucureşti, SC M.A.A. SRL Bucureşti şi SC P.A.A. SRL Bucureşti.
Recurentele-pârâte au formulat succesiv cereri de acordare a ajutorului public judiciar, precum şi cereri de recuzare.
Prin încheierea din camera de consiliu din 25 iunie 2013 s-a respins cererea formulată de petenta E.A.A. SRL Bucureşti privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma desemnării unui apărător conform art. 21 din Legea nr. 146/1997.
Prin încheierea din camera de consiliu din 10 iulie 2013 s-au respins cererile conexate formulate de petentele SC L.A.A. SRL Bucureşti, SC M.A.A. SRL Bucureşti şi SC P.A.A. SRL Bucureşti privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma desemnării unui apărător conform art. 21 din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestor încheieri, petentele SC E.A.A. SRL Bucureşti, SC L.A.A. SRL Bucureşti, SC M.A.A. SRL Bucureşti şi SC P.A.A. SRL Bucureşti au formulat cereri de reexaminare care au fost respinse prin încheierile din camera de consiliu din 21 august 2013 şi 5 martie 2014.
Prin încheierea din 5 martie 2014 s-au respins ca inadmisibile cererile formulate de petentele SC E.A.A. SRL Bucureşti şi SC L.A.A. SRL Bucureşti privind acordarea ajutorului public în cererea de recuzare formulată în Dosarul nr. 33372/3/2009/a5, iar prin încheierea din 10 martie 2014 s-au anulat ca netimbrate cererile formulate de petentele SC E.A.A. SRL Bucureşti şi SC L.A.A. SRL Bucureşti privind recuzarea membrilor completului de judecată învestit cu soluţionarea recursurilor.
Petentele au formulat, la data de 12 mai 2014 o nouă cerere de recuzare a C1, care a fost respinsă prin încheierea din 19 mai 2014, iar la data de 23 iunie 2014 au depus din nou cereri de recuzare care au fost respinse ca inadmisibile prin încheierea din 24 iunie 2014.
La termenul de dezbateri, Înalta Curte a reţinut caza în pronunţare asupra incidentului derivat din netimbrare, ca o condiţie a legalei învestiri a instanţei cu soluţionarea recursurilor.
Analizând cu prioritate incidentul luat in dezbatere la 24 iunie 2014, a cărui soluţionare se impune cu prioritate în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, art. 9 din O.G. nr. 32/1995, art. 35 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a acestei legi şi art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază următoarele:
Cererile de recurs se timbrează, conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 şi art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cu taxă de timbru sabilite astfel: SC L.A.A. SRL, taxa judiciară de timbru în valoare de 4019 RON şi 5 RON timbru judiciar, iar recurentele-pârâte SC E.A.A. SRL Bucureşti, SC M.A.A. SRL Bucureşti şi SC P.A.A. SRL Bucureşti, taxa judiciară de timbru în valoare de 4 RON şi 0,15 RON timbru judiciar, fiecare.
În acest sens, reţine că la primirea cererii de recurs s-a stabilit în sarcina recurentelor obligaţia de plată a taxei de timbru şi a timbrului judiciar.
Având în vedere dispoziţiile art. 34 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 potrivit cărora stabilirea timbrajului reprezintă o sarcină administrativă a instanţelor şi nu face parte din categoria activităţilor de judecată, dar şi pe cele ale art. 35 din Norme şi 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 instanţa reţine că obligaţia timbrării cererilor de chemare în judecată şi a căilor de atac promovate se impune premergător oricărui act de procedură şi reprezintă o condiţie a legalei investiri a instanţei.
În conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) din Normele de aplicare a legii taxelor de timbru, s-a impus recurentelor obligaţia de plată a taxei de timbru, stabilind cuantumul acesteia şi comunicându-se părţilor obligaţia plăţii o dată cu citaţia, astfel că acestea erau îndatorate să consemneze la dosar dovada atestând plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.
Potrivit art. 129 alin (1) C. proc. civ., părţile au îndatorirea ca, în condiţiile legii, să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului prin aducerea la îndeplinire a obligaţiilor pe care instanţa le stabileşte în scopul finalizării judecării cererilor promovate.
Or, recurentele au promovat succesiv cereri de acordare a ajutorului public, respinse atât prin încheieri interlocutorii date în procedura de judecată a recursului, cât şi în procedurile de reexaminare promovate împotriva acestora şi au temporizat judecarea procesului pri cereri de recuzare a membrilor completului, fără însă ca în tot acest interval să îndeplinească obligaţiile privind plata taxelor de timbru care le-au fost comunicate.
Constatând, în consecinţă, că la dosar recurentele nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit, în condiţiile art. 39 alin. (1) din Normele de aplicare a legii taxelor de timbru, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 instanţa va da eficienţă sancţiunii nulităţii recursurilor şi va dispune în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrate recursurile declarate de pârâtele E.A.A. SRL Bucureşti, L.A.A. SRL Bucureşti, M.A.A. SRL Bucureşti şi P.A.A. SRL Bucureşti împotriva deciziei civile nr. 508 din 17 decembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2388/2014. Civil. Anulare act. Revizuire -... | ICCJ. Decizia nr. 2413/2014. Civil → |
|---|
