ICCJ. Decizia nr. 2475/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2475/2014
Dosar nr. 9288/63/2013
Şedinţa de la 30 septembrie 2014
Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanta V.A.R. a chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Braşov şi Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate nulitatea absolută a Deciziei nr. X/2009 şi să emită o nouă decizie de încadrare în funcţia de grefier treapta a II-a cu studii superioare, conform atestatului emis de Şcoala de Grefieri la 14 aprilie 2009. S-a solicitat, totodată, obligarea pârâţilor de a calcula şi de a-i plăti drepturile salariale de la data numirii în funcţie până la data transformării postului din grefier debutant cu studii superioare în grefier treapta a III-a cu studii superioare, şi până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, actualizate cu indicele de inflaţie, începând cu data naşterii drepturilor şi până la data executării hotărârii judecătoreşti.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este absolventa Şcolii Naţionale de Grefieri, iar începând cu data de 14 aprilie 2009, urmare a absolvirii cursurilor şi conform repartiţiei a fost încadrată cu contract de muncă pe durată nedeterminată în cadrul Judecătoriei Braşov, în funcţia de grefier cu studii superioare debutant.
A mai arătat că la data de 14 aprilie 2009 s-a adresat cu o cerere Curţii de Apel Braşov, prin care a solicitat efectuarea demersurilor necesare pentru transformarea postului din grefier cu studii superioare debutant în grefier cu studii superioare treapta a II-a, conform art. 24 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, însă cererea i-a fost respinsă cu motivarea că pentru încadrarea solicitată este necesară susţinerea unui alt examen de promovare.
A mai arătat că apreciază că a fost discriminată faţă de ceilalţi colegi ai săi, absolvenţi ai aceleiaşi şcoli, astfel că sunt întrunite condiţiile prevăzute de O.G. nr. 137/2000, pentru ca fapta să fie calificată drept discriminare.
La data de 10 iulie 2013, reclamanta a formulat o precizare de acţiune prin care a solicitat obligarea pârâţilor Tribunalul Braşov şi Ministerul Finanţelor, ca, în conformitate cu Decizia nr. Y/2010 să calculeze şi să plătească diferenţa drepturilor salariale de la data încadrării în funcţia de grefier gradul III, respectiv 29 iulie 2009, până la momentul intrării în concediul pentru naşterea şi îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, respectiv 15 ianuarie 2010, având în vedere că nu i s-a calculat indemnizaţia de concediu medical după noua salarizare, actualizată cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului până la plata efectivă.
Reclamanta a precizat că, în perioada 14 aprilie 2009 - 30 septembrie 2009, s-a aflat în concediu medical, în perioada 1 septembrie 2009 - 29 septembrie 2009 în concediu prenatal, în perioada 29 septembrie 2009 - 15 ianuarie 2010 s-a aflat în concediu postnatal, iar ulterior în concediul pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la vârsta de doi ani.
Conform Deciziei nr. Z/2011 a revenit în activitate şi, totodată, a obţinut şi transferul la Judecătoria Craiova.
Prin întâmpinare, Curtea de Apel Braşov a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj, arătând că, faţă de obiectul cauzei - anularea unui act, competenţa revine judecătoriei. De asemenea, s-a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii, dat fiind că reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie prevăzută de O.G. nr. 8/2007, precum şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în raport de termenul prevăzut de art. 27 din O.G. nr. 137/2000.
La data de 1 octombrie 2013, reclamanta a depus la dosar note scrise, prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă şi a Şcolii Naţionale de Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, dat fiind că nu este emitentul actului atacat.
Şi pârâtul Ministerul Finanţelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, dat fiind că nu este emitentul deciziei contestate.
Pârâtul Tribunalul Braşov a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii formulării acţiunii, excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă, şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
Şi pârâtul Ministerul Justiţiei a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, întrucât nu se află în raporturi juridice cu reclamanta.
La termenul de judecată din 22 noiembrie 2010, instanţa a dispus efectuarea unei adrese către reclamantă pentru a-şi preciza poziţia raportat la dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) noul C. proc. civ. privind sesizarea instanţei, iar la termenul din 17 ianuarie 2014 a dispus suspendarea cauzei, având în vedere că aceasta nu s-a conformat dispoziţiilor încheierii anterioare.
La data de 17 ianuarie 2014, reclamanta a depus o cerere de repunere pe rol a cauzei, arătând că s-a conformat dispoziţiilor instanţei la data de 26 noiembrie 2013 şi că nu a fost citată la domiciliul procesual ales.
La 4 martie 2014, la solicitarea instanţei, reclamanta a precizat că nu îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 alin. (3) raportat la alin. (1) noul C. proc. civ., întrucât nu-şi desfăşoară activitatea în cadrul Tribunalului Dolj, ci la Judecătoria Craiova, iar în cazul în care se va aprecia în sensul necompetenţei solicită declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Argeş.
Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Sentinţa nr. 1404/2014, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Dolj a reţinut că, având în vedere dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) noul C. proc. civ., raportat la calitatea reclamantei de grefier la Judecătoria Craiova şi la solicitarea acesteia formulată prin notele scrise, se impune declinarea competenţei la Tribunalul Argeş.
Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Sentinţa civilă nr. 1328 din 26 iunie 2014, în majoritate, a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona conflictul.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Argeş, examinând cu prioritate, conform art. 132 noul C. proc. civ., excepţia invocată din oficiu, a reţinut că reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Craiova, însă, în cauză, cererea formulată de aceasta este de competenţa tribunalului, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, iar reclamanta nu îşi desfăşoară activitatea la tribunal.
În consecinţă, s-a apreciat că nu pot fi invocate dispoziţiile art. 127 noul C. proc. civ., dispoziţii speciale şi derogatorii, ce sunt de strictă interpretare şi care reglementează expres doar situaţia în care cererea este de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea grefierul care are calitatea de reclamant, situaţie ce nu se regăseşte în speţă.
S-a considerat că, nefiind incident cazul de prorogare de competenţă prevăzut de art. 127 noul C. proc. civ., Tribunalul Argeş este necompetent absolut, competenţa de soluţionare a cauzei aparţinând Tribunalului Dolj, ca instanţă în a cărei circumscripţie are domiciliul şi locul de muncă reclamanta.
Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă la 10 iulie 2014, Înalta Curte va constata că, în cauză, competenţa soluţionării cauzei revine Tribunalului Dolj pentru considerentele ce succed:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Dolj la 14 mai 2013, reclamanta a învestit instanţa cu soluţionarea unui conflict individual de muncă, de competenţa tribunalului în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul, conform art. 210 din Legea nr. 62/2011.
Reclamanta îşi desfăşoară activitatea la Judecătoria Craiova, şi nu la Tribunalul Dolj, astfel că nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 noul C. proc. civ., dispoziţii speciale, de strictă interpretare, care reglementează expres doar situaţia în care cererea este de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea grefierul ce are calitatea de reclamant.
Art. 127 C. proc. civ. reglementează un caz de competenţă facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant, norma interzicând sesizarea instanţei competente, dacă este aceea la care acesta îşi desfăşoară activitatea.
În ipoteza menţionată, reclamantul nu se adresează instanţei competente, intervenind astfel o prorogare legală a competenţei, deoarece instanţa sesizată nu soluţionează, în mod obişnuit, cererea cu care a fost învestită.
Deoarece reclamantul are alegerea între instanţe deopotrivă competente, este vorba despre o competenţă teritorială alternativă, facultativă, prorogarea neputând însă opera cu încălcarea normelor de competenţă materială.
Astfel, dacă este sesizată oricare dintre instanţele indicate de legiuitor, pârâtul nu poate invoca excepţia de necompetenţă, reclamantului revenindu-i alegerea între acestea.
În speţă, având în vedere că reclamanta îşi desfăşoară activitatea la Judecătoria Craiova, şi nu la Tribunalul Dolj, nu sunt întrunite dispoziţiile art. 127 noul C. proc. civ., astfel încât soluţionarea cererii este de competenţa Tribunalului Dolj, ca instanţă în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul procesual ales şi locul de muncă reclamanta.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispoziţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în primă instanţă în favoarea Tribunalului Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2474/2014. Civil. Asigurări sociale.... | ICCJ. Decizia nr. 2476/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
