ICCJ. Decizia nr. 2546/2014. Civil. Drepturi băneşti. Contestaţie în anulare - Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2546/2014
Dosar nr. 2705/1/2014
Şedinţa din camera de consiliu de la data de 2 octombrie 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 106 din 22 ianuarie 2014, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a admis apelul declarat de SC CFR IRLU SA împotriva sentinţei civile nr. 5297 din 9 iulie 2013 a Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S.C. şi, schimbând în parte sentinţa menţionată, a respins acţiunea având ca obiect plata diferenţelor de drepturi salariale pentru perioada 12 aprilie 2012-09 iulie 2013 şi acordarea salariului suplimentar pe anul 2010, ajutor material de Crăciun 2010, Paşte 2010 şi Ziua Feroviarului 2010.
La data de 10 februarie 2014, revizuentul S.C. a înregistrat, pe rolul Curţii de Apel Craiova, cerere de revizuire îndreptată împotriva deciziei nr. 106 din 22 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 509 pct. 1, 5 şi 8 C. proc. civ.
Prin decizia nr. 1092 din 01 aprilie 2014, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins cererea de revizuire formulată revizuentul S.C. în contradictoriu cu intimata SC Intreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje „CFR IRLU" SA cu privire la motivele prevăzute de art. 509 pct. 1 şi 5 C. proc. civ. şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost înregistrată cu nr. 248/54/2014, la data de 30 aprilie 2014.
Prin decizia civilă nr. 1809 din data de 10 iunie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a constatat nulă cererea de revizuire formulată de revizuentul S.C. împotriva deciziei nr. 106 din 22 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, întemeiată de prevederile art. 509 pct. 8 C. proc.civ., pe motivul că nu a fost motivată, înăuntrul termenului de exercitare a căii de atac.
Înalta Curte a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 511 alin. (4) C. proc. civ., „revizuirea se motivează prin însăşi cererea de declarare a căii de atac sau înlăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancţiunea nulităţii.
În ceea ce priveşte cererea de revizuire întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., termenul înăuntrul căruia se poate motiva cererea de revizuire în ipoteza existenţei unor hotărâri definitive potrivnice (...) este de o lună şi curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Înalta Curte a constatat că, prin cererea de revizuire depusă la 10 februarie 2014 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, a fost indicată decizia împotriva căreia a fost exercitată această cale extraordinară de atac de retractare - nr. 106 din 22 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, fără a fi depuse motivele acestei cereri.
S-a mai reţinut că motivarea în fapt şi în drept a cererii de revizuire a fost depusă la data de 19 martie 2014, iar în ceea ce priveşte motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., revizuentul a invocat contradictorialitate a deciziei a cărei anulare o solicită, în raport de deciziile nr. 6221 din 06 iunie 2013 şi 5867 din 30 mai 2013 ale aceleiaşi instanţe.
S-a concluzionat că nu este motivată cererea de revizuire cu respectarea termenului de o lună, socotit, potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri (22 ianuarie 2014) şi, care s-ar fi împlinit la 22 februarie 2014, calculat conform art. 181 (1) pct. 3 C. proc. civ.
La data de 11 iulie 2014, reclamantul S.C. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 1809 din data de 10 iunie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şt art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând anularea deciziei pronunţate şi, în consecinţă, rejudecarea cauzei de revizuire.
Revizuentul a invocat faptul ca decizia nr. 1809 din data de 10 iunie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, este rezultatul unei erori materiale. Astfel, din motivarea deciziei atacate rezultă faptul că Înalta Curte a considerat nulă cererea de revizure motivat de faptul că motivele de revizuire au fost depuse la data de 19 martie 2014, peste termenul prevăzut de lege pentru motivarea revizuirii.
A invocat contestatorul faptul că instanţa de revizuire nu a observat faptul că la dosarul cauzei au mai fost depuse şi alte motive de revizuire, anterior, respectiv înainte de data de 20 februarie 2014, motive pe care Curtea de Apel le-a disjus şi şi-a declarat necompetenţa materială.
În consecinţă, motivele de revizuire sunt depuse în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., considerent pentru care se impune admiterea contestaţiei în anulare.
A mai invocat contestatorul faptul că hotărârea instanţei de revizuire este nulă deoarece nu este menţionată, în cuprinsul hotărârii, calea de atac prevăzută de dispoziţiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ.
Analizând contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce succed:
Înalta Curte reţine că revizuirea a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova Ia data de 10 februarie 2014, motivele cererii de revizuire fiind depuse la aceeaşi instanţă la data de 4 martie 2014, conform menţiunilor făcute în încheierea de la aceeaşi dată.
Ulterior, având în vedere dispoziţiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova a declinat competenţa de soluţionare pentru motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ. în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe rolul căreia a fost înregistrată cauza la data de 30 aprilie 2014.
Faţă de faptul că cererea de revizuire a fost înregistrată la instanţa competentă la data de 30 aprilie 2014, iar motivele de revizuire au fost depuse la data de 4 martie 2014, la Curtea de Apel Craiova, în raport de dispoziţiile art. 511 alin. (4) C. proc. civ., coroborat cu dispoziţiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a reţine ca termenul de motivare a cerererii de revizuire curge de la momentul înregistrării cererii la instanţa de judecată competentă.
Pentru aceste motive, Înalta Curte apreciază ca întemeiată contestaţia în anulare, motiv pentru care urmează să o admită în temeiul dispoziţiilor art. 508 alin. (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul S.C.
Anulează decizia nr. 1809 din 10 iunie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, şi fixează termen de judecată în vederea judecării cererii de revizuire la data de 30 octombrie 2014.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 2543/2014. Civil. Legea 10/2001. Revizuire -... | ICCJ. Decizia nr. 2553/2014. Civil. Conflict de competenţă.... → |
---|