ICCJ. Decizia nr. 3746/2014. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3746/2014
Dosar nr. 11/122/2011
Şedinţa publică de la 26 noiembrie 2014
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 04 ianuarie 2011 sub nr. 11/122/2011 reclamanta SC G.F. SA a chemat în judecată pe pârâta SC G.Ş. SRL solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 2.054.544, 18 lei, reprezentând contravaloare prestări servicii construcţii şi materiale, precum şi la plata sumei de 428.833 lei, reprezentând penalităţi de întârziere la plata facturii din 21 februarie 2007.
Reclamanta şi-a precizat ulterior acţiunea în sensul că şi-a restrâns pretenţiile la suma de 1.660.416,05 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională.
Prin sentinţa civilă nr. 62 din 11 februarie 2013 pronunţată de Tribunalul Giurgiu a fost respinsă ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC G.F. SA, în contradictoriu cu pârâta SC G.Ş. SRL.
Totodată, s-a respins ca nefondată şi cererea reconvenţională formulată de pârâtă şi au fost compensate cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta SC G.F. SA a declarat recurs, recalificat de instanţă ca fiind apel, iar prin Decizia civilă nr. 481 din 21 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, apelul a fost anulat ca netimbrat, reţinându-se, în esenţă, incidenţa dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 147/1996 privind taxele judiciare de timbru.
În termen legal, împotriva deciziei instanţei de apel, reclamanta SC G.F.S. SA (fostă G.F.) prin administrator judiciar C.I.I., S.N. a declarat recurs solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului, reclamanta a criticat decizia atacată pentru nelegalitate, susţinând că instanţa de apel a încălcat formele de procedură pentru termenul de judecată la care s-a soluţionat apelul, întrucât administratorul judiciar al reclamantei nu a fost citat, deşi instanţa avea această obligaţie procedurală, conform dispoziţiilor art. 87 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
În temeiul dispoziţiilor art. 308 alin. (2) C. proc. civ., intimata-pârâtă SC G.Ş. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului, ca nefundat.
Examinând decizia recurată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi temeiurile de drept invocate, înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele care succed:
Se constată că, invocând în drept prevederile pct. 5 ale art. 304 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susţinut că instanţa de apel a încălcat formele de procedură pentru termenul de judecată la care s-a soluţionat apelul, întrucât administratorul judiciar al reclamantei nu a fost citat, deşi instanţa avea această obligaţie procedurală, conform dispoziţiilor art. 87 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Verificând modul de îndeplinire a procedurii de citare faţă de reclamantă se constată că aceasta a fost citată pe tot parcursul procesului, inclusiv pentru termenul de judecată la care s-a soluţionat apelul, la sediul societăţii, la adresa indicată de reclamantă prin cererea introductivă şi menţinută pe întreaga derulare a procedurii înaintea primei instanţe, cât şi în apel.
Contrar susţinerilor recurentei, procedura de citare a fost legal îndeplinită pentru termenul la care s-a soluţionat apelului, aspect ce rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare (fila 9 dosar apel) semnată şi ştampilată.
Potrivit art. 98 C. proc. civ., schimbarea domiciliului uneia dintre părţi în timpul judecării procesului trebuie adusă la cunoştinţa instanţei prin petiţie la dosar, iar părţii potrivnice prin scrisoare recomandată a cărei recipisă de predare se va depune la dosar sub pedeapsa neluării ei în considerare.
Cadrul legal al art. 129 alin. (1) C. proc. civ. instituie părţilor îndatorirea ca, în condiţiile legii, să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului, să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător, să-şi exercite drepturile procedurale conform dispoziţiilor art. 723 alin. (1) C. proc. civ., ştiut fiind că potrivit adagiului latin „nemo auditor propriam turpitudinem allegans", nimeni nu poate invoca în susţinerea intereselor sale propria sa culpa, nimeni nu poate să obţină foloase invocând propria sa vină şi nici să se apere valorificând un asemenea temei.
Aşa fiind, reclamanta nu se poate prevala direct în recurs, de incidenţa dispoziţiilor art. 87 alin. 5 C. proc. civ., dată fiind propria sa pasivitate derivată din faptul că nu a efectuat niciun demers în sensul de a aduce la cunoştinţă instanţei de apel intrarea în insolvenţă la data de 29 octombrie 2013 (ulterior efectuării procedurii de citare) şi implicit, sediul administratorului judiciar, pentru a se putea da eficienţă dispoziţiilor procedurale greşit pretins a fi încălcate.
În raport de cele reţinute, Înalta Curte constată că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. şi invocat de recurenta-reclamantă nu-şi găseşte incidenţa în speţă.
Pentru toate argumentele care preced, Înalta Curte constată că decizia recurată este la adăpost de orice critică, iar recursul declarat de reclamanta SC G.F.S. SA (fostă G.F.) prin administrator judiciar C.I.I., S.N. împotriva Deciziei civile nr. 481 din 21 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, este nefondat, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins, menţinându-se hotărârea instanţei de apel, ca fiind legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SC G.F.S. SA (fostă G.F.) prin administrator judiciar C.I.I, S.N. împotriva Deciziei civile nr. 481 din 21 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3741/2014. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3807/2014. Civil. Obligatia de a face. Recurs → |
|---|
