ICCJ. Decizia nr. 853/2014. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 853/2014
Dosar nr. 14747/303/2005
Şedinţa publică din 13 martie 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 9 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respinsă cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată de B.L.
Împotriva acestei încheieri pârâtul B.L. a formulat recurs.
Prin încheierea din data de 20 octombrie 2011 Înalta Curte a suspendat judecarea recursului în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna din părţile legal citate nu s-a prezentat în instanţă şi nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 17 octombrie 2012 recurentul a solicitat repunerea cauzei pe rol. Cererea a fost analizată şi respinsă la data de 13 decembrie 2012, când măsura suspendării judecării recursului a fost menţinută, reţinându-se că subzistă temeiurile măsurii de suspendare luată în şedinţa publică din 20 octombrie 2011. Totodată, s-a constatat lipsa părţilor, precum şi că nu s-a solicitat judecarea în lipsă, motiv pentru care s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Părţile nu au mai cerut repunerea cauzei pe rol, aşa încât, la data de 19 februarie 2014, din oficiu, s-a dispus citarea acestora pentru a fi pusă în discuţie perimarea cererii de recurs.
Perimarea este o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, care operează atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, dar şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei părţilor un timp îndelungat în judecată.
Potrivit art. 248 alin (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de 1 an.
Se mai constată că în dosar nu s-au dovedit cauze care să împiedice curgerea termenului de prescripţie (art. 248 alin. (2)) C. proc. civ.), să întrerupă (art. 249 C. proc. civ.) sau să suspende (art. 250 C. proc. civ.) acest termen.
În consecinţă, judecarea cererii de recurs a rămas în nelucrare, din vina părţilor o perioadă de timp mai mare de un an, aşa încât în temeiul art. 252 alin. (1) C. proc. civ. se va constata, din oficiu, că aceasta s-a perimat de drept.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâtul B.L. împotriva încheierii din 9 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 850/2014. Civil. Asigurări sociale.... | ICCJ. Decizia nr. 863/2014. Civil. Drept de autor şi drepturi... → |
|---|
