ICCJ. Decizia nr. 895/2014. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 895/2014
Dosar nr. 1880/54/2013/a1
Şedinţa publică din 18 martie 2014
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:
La data de 5 decembrie 2013 pe rolul Curţii de Apel Craiova a fost înregistrată cererea formulată de C.D. privind revizuirea deciziei civile nr. 8929 din data de 14 octombrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 2499/63/2013.
În motivarea cererii, pe excepţie, revizuenta a invocat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi alin. (2), ale art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011, publicată în M. Of., Partea I nr. 323/10.05.2011.
Dispoziţiile menţionate încalcă prevederile art. 1 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.
Prin Legea nr. 63/2011, salariile de încadrare ale cadrelor didactice au fost micşorate, prin scoaterea sporurilor din salariul de bază, însă cuantumul brut al salariilor a rămas la acelaşi nivel cu cel avut conform Legii nr. 285/2010.
Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877/2011, reîncadrarea salarială a cadrelor didactice, începând cu data de 1 ianuarie 2010, trebuia făcută cu salariile prevăzute de Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea O.G. nr. 15/2008, coroborată cu Legea nr. 330/2009.
Conform dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 872/2010, salariile cadrelor didactice trebuiau sa revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul avut în luna iunie 2010, deci la nivelul prevăzut de Legea nr. 221/2008 coroborată cu Legea nr. 330/20009.
Or, în loc să revină la cuantumul iniţial, salariile au scăzut prin Legea nr. 63/2011, încălcându-se astfel cele doua articole din Constituţie menţionate anterior, motiv pentru care a solicitat admiterea acestei excepţii de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile Legii nr. 63/2011.
Prin încheierea de şedinţă din 29 ianuarie 2014, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi alin. (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 raportate la art. 1 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamanta C.D. a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 8929 din 14 octombrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 2499/63/2013, neprecizând temeiul în drept al cererii de revizuire, ci specificând, în general faptul că înţelege să-şi motiveze cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 322-art. 328 C. proc. civ.
Excepţia de neconstituţionalitate ce se cere a fi înaintată Curţii Constituţionale priveşte fondul litigiului, ea fiind formulată în cadrul căii de atac de retractare a revizuirii.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, fără a se declanşa deci un nou litigiu, ci urmărindu-se acoperirea unor lipsuri asupra cărora legiuitorul a statuat în pct. 1-pct. 10 ale art. 322 C. proc. civ.
În raport cu prevederile art. 322 C. proc. civ., în cauză, revizuenta nefăcând trimitere expresă la niciunul dintre cazurile de revizuire, coroborate cu dispoziţiile art. 29 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, în forma în vigoare la data formulării cererii de revizuire şi respectiv, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate care vizează fondul litigiului, în această cale de atac, apare a fi inadmisibilă, întrucât aceasta este condiţionată de stabilirea în prealabil a admisibilităţii cererii de revizuire.
Pentru aceste considerente, curtea de apel a constatat că, atâta vreme cât excepţia de neconstituţionalitate nu vizează condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire, ci dispoziţii aplicabile fondului cauzei, a cărui reanalizare se va face în condiţiile art. 327 alin. (1) C. proc. civ., adică după încuviinţarea cererii de revizuire, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale nu este admisibilă. fiind contrară dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Textele vizate nu au legătură cu cererea de revizuire cu care a fost instanţa investită în prezenta cauză.
Pentru aceste considerente, apreciindu-se ca fiind inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, instanţa a respins-o şi a acordat termen pentru soluţionarea cererii de revizuire la data de 26 februarie 2014.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs revizuenta C.D., solicitând admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată.
În motivarea recursului, revizuenta a arătat că susţine excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din Legea nr. 63/2011, deoarece actele normative privind salarizarea cadrelor didactice pentru anul 2013 (O.UG. nr. 92/2012) şi anul 2014 (O.U.G. nr. 103/2013) fac trimitere la dispoziţiile legii menţionate, dispoziţiile acesteia ultraactivând după ieşirea din vigoare a legii.
În cauză cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este admisibilă, fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de prevederile art. 29 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Obiectul cauzei deduse judecăţii în Dosarul nr. 1880/54/2013 al Curţii de Apel Craiova îl reprezintă cererea de revizuire formulată de reclamanta C.D. împotriva deciziei civile nr. 8929 din data de 14 octombrie 2013 pronunţată de Curea de Apel Craiova.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac admisibilă în cazurile şi în condiţiile prevăzute expres de dispoziţiile art. 322 C. proc. civ. Această cale de atac poate fi formulată numai pentru motivele prevăzute de lege şi este examinată numai cu referire la criticile invocate raportat la dispoziţiile legale menţionate, ce sunt de strictă interpretare.
Ca urmare, instanţa învestită cu judecarea cererii de revizuire nu rejudecă pricina cu privire la aspectele asupra cărora instanţa de recurs s-a pronunţat prin decizia contestată, ci verifică condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire.
Dispoziţiile legale invocate ca fiind neconstituţionale nu au legătură cu criticile aduse în calea de atac, în raport cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
Drept urmare, în mod corect instanţa învestită cu soluţionarea cererii de revizuire a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, deoarece petenta a invocat neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale ce ar putea avea legătură cu fondul pricinii, care însă nu este analizat în această cale de atac extraordinară, în care se procedează numai la verificarea condiţiilor de admisibilitate a cererii de revizuire raportat la textul de lege invocat de revizuent.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte constată că încheierea atacată a fost dată cu aplicarea corectă a legii pe aspectul contestat, recursul urmând a fi respins, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta C.D. împotriva încheierii de şedinţă din data de 29 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 1880/54/2013.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 892/2014. Civil. Uzucapiune. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 932/2014. Civil. Actiune in raspundere... → |
|---|
