ICCJ. Decizia nr. 1132/2015. Civil



ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 1132/2015

Dosar nr. 17404/3/2013

Şedinţa din camera de consiliu de la 24 aprilie 2015

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Obiectul cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 03 mai 2013, reclamanta S.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Bucureşti, prin primarul general şi primarul municipiului Bucureşti, anularea Deciziei nr. 6427 din 26 martie 2013 şi retrimiterea notificării autorităţii competente în vederea soluţionării conform legii în subsidiar, a solicitat, anularea deciziei sus-menţionate, recunoaşterea dreptului dedus judecăţii şi, în consecinţă, să fie obligaţi pârâţii la plata despăgubirilor prin echivalent, bunuri de aceeaşi natură şi valoare sau echivalent valoric, să fie obligaţi pârâţii la plata daunelor materiale şi morale generate de lipsirea sa şi a antecesorilor săi de folosirea bunului, până în momentul plăţii efective a despăgubirilor.

2. Hotărârea pronunţată de tribunal

Prin sentinţa nr. 86 din 21 ianuarie 2014, Tribunalul Bucureşti, secţia a IlI-a civilă, a respins acţiunea ca nefondată.

Prin încheierea din 8 aprilie 2014, acelaşi tribunal a respins, ca neîntemeiată, cererea de îndreptare a erorilor materiale strecurate în încheierile de şedinţă din 08 octombrie 2013, 03 decembrie 2013 şi 14 ianuarie 2014, precum şi în sentinţa nr, 86 din 21 ianuarie 2014.

Cererea de completare a dispozitivului sentinţei nr. 86 din 21 ianuarie 2014 a Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a fost respinsă ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 644 din 06 mai 2014, pronunţată de aceiaşi instanţă.

3 . Hotărârea pronunţată de curtea de apel

Împotriva hotărârilor sus-menţionate pronunţate de tribunal, reclamata a declarat apel, iar Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 382/A din 9 octombrie iunie 2014, a respins ca nefondat apelul.

4. Cererea de recurs

Împotriva acestei din urmă decizii, reclamanta a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie la data de 16 ianuarie 2014.

În temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., instanţa a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport reţinându-se că recursul nu este admisibil, fiind promovat împotriva unei decizii definitive.

5. Procedura derutată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi cod.

Prin punctul de vedere la raport, recurenta reclamantă a susţinut că recursul este admisibil şi a solicitat admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la data de 24 aprilie 2015, iară citarea părţilor.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra reeursulului

Analizând recursul în condiţiile ari. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia de inadmisibUitate, reţinută prin raportul întocmit în cauză, înalta Curte reţine următoarele:

În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Potrivit art. 483 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ., nu sunt supuse recursului, hotărârile date de instanţele de apei în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Potrivit prevederilor art, 26 alin. (3) din Legea specială nr. 10/2001, hotărârea tribunalului de soluţionare a contestaţiei împotriva deciziei sau a dispoziţiei motivate de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură este supusă recursului, fiind de competenţa curţii de apel.

Totodată, alin. (1) şi (2) ale art. 7 Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în M. Of. nr. 365 din 30 mai 2012, prevăd că; „(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară."

Faţă de cele sus-menţionate, din coroborarea dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 şi art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 76/2012 rezultă că Decizia nr. 382/A din 19 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti nu este supusa, prin lege, cenzurii prin această cale de atac.

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestui text legal rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista In afara legii, regula având valoare de principiu constituţional în raport de prevederile art. 129 din Constituţie.

Pentru considerentele sus-menţionate, Înalta Curte, în aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta S.M. prin mandatar S.L.M. împotriva Deciziei nr. 382/A din 9 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 aprilie 2015.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1132/2015. Civil