ICCJ. Decizia nr. 1133/2015. Civil. Conflict de muncă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1133/2015
Dosar nr. 7247/105/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 24 aprilie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1583 din 23 iunie 2014, Tribunalul Prahova a admis acţiunea formulată de reclamantul M.C.V., în contradictoriu cu pârâta SC P.L. SA, a constatat că reclamantul beneficiază de grupa 1 de muncă, în procent de 100%, pentru activităţile desfăşurate în cadrul unităţii pârâte, în perioada 01 august 1975-15 noiembrie 1979
Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, prin Decizia nr. 1404 din 27 noiembrie 2014, a admis apelul deciarat de pârâta SC P.L. SA şi a schimbat în tot sentinţa tribunalului în sensul că a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Prin aceeaşi decizie a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant, cu menţiunea că decizia este definitivă.
Împotriva acestei decizii definitive, reclamantul M.C.V. a declarant recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 27 ianuarie 2015.
În temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., instanţa a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport reţinându-se că recursul nu este admisibil, fiind promovat împotriva unei decizii definitive.
Raportul a fost comunicat părţilor, în vederea depunerii în termen de 10 zile de la comunicare a punctelor de vedere asupra acestuia, în temeiul art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Părţile nu a depus puncte de vedere la raport,
Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condiţiile art, 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac Ia data de 24 aprilie 2015, fără citarea părţilor.
Analizând recursul, în condiţiile art 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia de inadmisibilitate, reţinută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1583 din 23 iunie 2014, Tribunalul Prahova a admis acţiunea formulată de reclamantul M.C.V., în contradictoriu cu pârâta SC P.L. SA, a constatat că reclamantul beneficiază de grupa I de muncă, în procent de 100%, pentru activităţile desfăşurate în cadrul unităţii pârâte, în perioada 01 august 1975-15 noiembrie 1979 şi a obligat pe pârâtă să elibereze reclamantului adeverinţă din care să rezulte perioada, grupa de muncă în care acesta şi-a desfăşurat activitatea.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, prin Decizia nr. 1404 din 27 noiembrie 2014, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant şi a admis apelul declarat de pârâta SC P.L. SA, a schimbat în tot sentinţa tribunalului în sensul că a respins acţiunea ca neîntemeiată, cu menţiunea că decizia este definitivă.
Împotriva acestei decizii definitive, reclamantul M.C.V. a declarant recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 27 ianuarie 2015.
În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, Iară drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 - privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010- privind noul C. proc. civ., hotărârile pronunţate în cererile privitoare la conflictele de muncă şi de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă un conflict de muncă, respectiv un litigiu prin care reclamantul solicită obligarea pârâtei la acordarea grupei I de muncă pentru perioada în care acesta şi-a desfăşurat activitatea în cadrul instituţiei pârâte.
Faţă de cele sus menţionate, Decizia nr. 1404 din 27 noiembrie 2014, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului, fiind pronunţată de curtea de apel în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.
Potrivit dispoziţiilor ari 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta,
Din interpretarea acestui text legal rezultă ca o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituţional în raport de prevederile art. 129 din Constituţie.
Pentru considerentele sus-menţionate, Înalta Curte, în aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul M.C.V. împotriva Deciziei nr. 1404 din 27 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 aprilie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1132/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1134/2015. Civil. Actiune in raspundere... → |
|---|
