ICCJ. Decizia nr. 126/2015. Civil. Expropriere. Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 126/2015
Dosar nr. 3789/1/2014
Şedinţa publică din 16 ianuarie 2015
Asupra contestaţiei în anulare de faţă constată următoarele:
Contestatorul I.A.I.D. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 5302 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen legal, la data de 29 octombrie 2014.
În motivarea acestei căi extraordinare de atac de retractare, s-a menţionat că hotărârea contestată a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică, privind competenţa materială şi că nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata, 18 noiembrie 2013, deoarece nu a fost legal citat.
Contestatorul solicită conexarea prezentului dosar cu dosarul nr. 47220/3/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu termen la 07 noiembrie 2012 şi trimiterea cauzei la Tribunalul Bucureşti, pentru rejudecarea în primă instanţă, întrucât nu i s-a comunicat de către expropriator (P.M. Bucureşti) cele două hotărâri de stabilire a despăgubirilor, hotărârea nr. 152 din 02 septembrie 2010, respectiv hotărârea nr. 150 din 02 septembrie 2010 şi un document oficial din care să rezulte banca la care s-a înființat contul, adresa, numele titularului de cont pentru despăgubi, numărul de cont, suma de bani, provenienţa acestor bani, aferente părților de construcţie şi teren din imobilul Berzei, Sector 1, urmare a distrugerii parţiale la data de 20 ianuarie 2011 de către SC T.R. SRL şi alţii, din ordinul P.M. Bucureşti.
Contestatorul prezintă situaţia de fapt, arătând că este singurul moştenitor în viaţă al defunctei Dr. A.C. care a fost proprietara imobilului distrus parţial din Str. Berzei, Sector 1, Bucureşti, nenaţionalizat de regimul comunist, că este cumpărător de bună - credinţă asupra unor părți din imobilul autoarei.
În absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitivă şi irevocabilă, B.I. din Bucureşti, Str. Piotr Ilici Ceaikovski nu are nici un fel de calitate în proces.
Sursa care l-a determinat pe contestator să sesizeze Institutul de investigare al Crimelor Comunismului, privind faptele reclamanţilor D.M. si V., este cartea de imobil nr. 12678 din str. Berzei, a Miliţiei Secţia 3, unde în partea a III-a numitul D.M. împreună cu soţia, au trecute actele de identitate. Procesul-verbal Nr. 5040 din 1968 pentru impunerea clădirilor şi terenurilor din oraşe de deasupra, nu a fost anulat de vreo instanţa judecătorească.
Prin inversarea frazelor, prin care instanţele s-au pronunţat, în loc să constate si să demonteze acest capăt de suveică, Primăria Sectorului 1 acceptă tacit păgubirea în defavoarea statului român cu suprafaţa de 72 mp. dar şi păgubirea contestatorului cu părţi de construcţie şi teren în lipsa documentelor de fond funciar ale numiţilor D.M. şi D.V., conducând în continuare la îmbogățirea fără just temei a acestora, condamnaţi in precedent așa cum rezulta din documentele sus arătate tocmai pentru acesta fapta.
Nu era posibila trecerea la momentul B, atâta timp cat momentul A, nu a fost soluţionat de apărător L.C., ca absolventă a facultăţii de drept, printr-o acţiune separată în instanţă, unde trebuia anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1624 din 27 iulie 2001 emis de B.N.P. M.V. din Bucureşti, iar celalalt apărător, P.Şt., nu a ridicat în instanţă această problemă, neîncunoştiinţând instanţa în ciuda faptului că procurorul era prezent la dezbateri.
Un alt motiv de admitere a contestaţiei în anulare, este dat de faptul ca lipsesc din dosarul cauzei, cele două rapoarte ale Baroului Bucureşti, privind soluţionarea plângerilor împotriva acestor apărători.
Un alt motiv de admitere a contestaţiei în anulare este dat şi de menţiunile din sentinţa civilă nr. 2135 din 26 aprilie 2011 a Tribunalului Cluj, secţia mixta de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin care instanţa a stabilit suspendarea actului administrativ al P.M. Bucureşti nr. 151/2006.
Un alt motiv de admitere a contestaţiei în anulare este dat de faptul că dosarul nr. 24664/3/2011 a rămas fără obiect întrucât judecătorii nu au menţionat chiar în decizia atacată documentul expropriatorului, P.M. Bucureşti.
Prezenta contestaţie în anulare, departe de a avea o conotație formală, este de natură să determine fondul soluţionării prezentei cauze, în scopul îndeplinirii unei hotărâri care încalcă în mod flagrant dreptul de proprietate garantat de legislaţia română, cât şi de cea a Consiliului Europei ce recomandă concordarea acestor legislaţii.
Un alt motiv de admitere a contestaţiei în anulare, este dat de faptul că precizarea acţiunii a fost depusă împreună cu cerere de repunere pe rol a cauzei, în aceiaşi zi, 07 noiembrie 2012, așa cum dovedesc cu menţiunea din cererea de repunere pe rol. Precizarea datei menţionată pe ştampila Tribunalului Bucureşti 07 noiembrie 2012 constituie dovada că aceste două documente aflate la dosarul cauzei au fost depuse în interiorul termenului de 12 luni, prevăzut de Codul de Procedura Civilă (art. 2481).
Împotriva acestei hotărâri, am depus recurs în termen legal de 5 zile, conform Codului de procedură civilă, la data de 11 decembrie 2012, aplicată pe stampila Tribunalului Bucureşti, aflate pe cererea de recurs. Dovada că am fost obstrucționat de Serviciul Registratură al Tribunalului Bucureşti o fac prin lipsa raportului acestui serviciu la dosarul cauzei.
Cele de mai sus constituie alte motive temeinice de admitere a prezentei contestații în anulare la care se adaugă şi afirmaţia din decizia atacată, nr. 5302 din 18 noiembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit căreia Tribunalul Bucureşti nu a putut trece la analizarea acţiunii (structurată pe 48 capete de cerere), motivul fiind dat de faptul că nu există acest temei legal prevăzut în codul de procedură civilă şi nici în Legea nr. 33/1994, Legea nr. 198/2004 şi Legea nr. 36/1995.
Analizând contestația în anulare formulată, în raport de criticile menţionate, Curtea o apreciază ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
Contestatorul invocă faptul că au fost încălcate dispoziţiile de ordine publică privind competenţa materială şi nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecată din 18 noiembrie 2013, deoarece nu a fost legal citat.
Deşi aceste critici se subsumează motivelor de contestaţie în anulare prevăzute de art. 317 alin. (1) C. proc. civ., motivarea contestaţiei în anulare nu le susţine, ci se referă la aspecte care sunt legate de fondul cauzei şi de greşita soluţionare a cauzei în alte faze procesuale, ceea ce dovedeşte că cererea de contestaţie în anulare tinde la rejudecarea cauzei pe fond.
Analizând însă aspectele invocate, dar nedezvoltate, care se pot încadra în motivele de contestaţie în anulare prevăzută în art. 317 alin. (1) C. proc. civ., se constată următoarele:
La termenul din 18 noiembrie 2013, când a fost pronunţată decizia civilă nr. 5302 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestată în prezenta cauză, procedura de citare a fost legal îndeplinită, întrucât recurentul a primit citaţia sub semnătură, la un termen anterior, după care a fost considerat că având termen în cunoştinţă, în aplicarea art. 153 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 5302 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 856 din 19 aprilie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă. De vreme ce instanţa a constatat că respectiva cale de atac nu putea fi promovată, nu există nici un argument plauzibil care să sprijine susţinerea contestatorului privind încălcarea vreunei norme de competenţă exclusivă de către instanţa de recurs.
Pentru aceste motive, argumentele aduse în susţinerea contestaţiei în anulare sunt nefondate şi conduc la respingerea acestei căi de atac, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul I.A.I.D. împotriva deciziei nr. 5302 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi,16 ianuarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1259/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1260/2015. Civil → |
|---|
