ICCJ. Decizia nr. 1295/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE 0E CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1295/2015
Dosar nr. 41656/3/2013
Şedinţa publică din 14 mai 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 24 februarie 2015, a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vll-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, recursul declarat de reclamantul B.G. împotriva deciziei nr. 198 din 22 ianuarie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, solicitând casarea deciziei atacate şi trimiterea spre rejudecare, ca urmare a nelegalităţii hotărârii atacate.
Înalta Curte, asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 31 decembrie 2013, reclamantul B.G. a chemat în judecată C.P.M. Bucureşti, în calitate de pârâtă, solicitând obligarea acesteia la punerea în executare a sentinţei civile nr. 498 din 17 ianuarie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. 26510/3/2013. La data de 11 martie 2014, reclamantul a formulat precizări, arătând că solicită obligarea pârâtei la plata, în favoarea creditorului, a unei penalităţi de 100-1000 lei pe zi întârziere, până la executarea obligaţie prevăzute în titlul executoriu, conform art. 903 şi art. 905 alin. (2) Noul C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 4170 din data de 04 aprilie 2014, pronunţată în dosarul nr. 41656/3/2013, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
Prin decizia civilă nr. 198 din 22 ianuarie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant împotriva sentinţei civile nr. 4170 din data de 04 aprilie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VlI-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizie definitivă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul B.G.
Prin cererea înregistrată, la data de 12 mai 2015, reclamantul a declarat că înţelege să renunţe la judecată.
În temeiul art. 406 C. proc. civ., coroborat cu dispoziţiile art. 494 C. proc. civ., instanţa constată că partea are dreptul de a renunţa oricând la judecata recursului, verbal în şedinţă publică sau în scris, personal sau prin mandatar cu procură autentică.
În consecinţă, văzând poziţia procesuală exprimată de recurent, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor legale menţionate şi principiului disponibilităţii căruia îi dau expresie şi să ia act de renunţarea la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGH,
D E C I D E
Ia act de renunţarea ia judecata recursului declarat de reclamantul B.G., în contradictoriu cu pârâta C.P.M. Bucureşti, împotriva deciziei civile nr. 198 din 22 ianuarie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 mai 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1294/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1301/2015. Civil → |
|---|
