ICCJ. Decizia nr. 1692/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1692/2015
Dosar nr. 773/120/2014
Şedinţa din camera de consiliu de la 18 iunie 2015
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea reclamantului P.A., formulată în contradictoriu cu pârâta, Casa Judeţeană de Pensii Dâmboviţa, prin care solicită, obligarea pârâtei la anularea deciziei privind imputarea unei sume de bani transmisă de pârâtă către ANAF - Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dâmboviţa pentru perioada 2006 - 2011, neluată în calcul la stabilirea pensiei sale, recalcularea drepturilor de pensie în funcţie de Legea nr. 19/2000 de când îndeplinea condiţiile de pensionare, respectiv, 1 iunie 2010, şi nu 7 aprilie 2011, când a depus dosarul de pensie în urma procesului cu Casa de Pensii, achitarea drepturilor de pensii pe 11 luni, de la 1 iunie 2010 la 1 aprilie 2011, când a primit carnetul de muncă şi a avut posibilitatea să depună dosarul de pensionare.
Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă, prin Sentinţa civilă nr. 885 din 26 iunie 2014, respingând excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Dâmboviţa, a respins, ca tardivă, cererea formulată de reclamantul P.A. privind anularea titlului executoriu reprezentat de înscrisul cu nr. 20047 din 30 noiembrie 2009, comunicat reclamantului la 11 noiembrie 2009 şi admiţând excepţia tardivităţii cererii formulate de reclamant cu privire la recalcularea pensiei în baza Legii nr. 19/2000, a respins, ca tardivă, această cerere.
Prin Decizia nr. 1339 din 20 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul P.A., împotriva Sentinţei civile nr. 885 din 26 iunie 2014 a Tribunalului Dâmboviţa.
Împotriva acestei decizii, la 26 februarie 2015. reclamantul P.A. a declarat recurs.
Analizând, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. recursul formulat, Înalta Curte, constată că este inadmisibil şi urmează, să-1 respingă, pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs. Conform dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 (publicată în M. Of., Partea I nr. 89/12.02.2013), privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010, privind Noul C. proc. civ., hotărârile pronunţate în cererile privitoare la conflictele de muncă şi de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti, nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Prezenta acţiune prin care se solicită anularea deciziei de imputare şi recalcularea pensiei a fost introdusă de reclamantul P.A. la data de 19 februarie 2014, pe rolul Tribunalului Dâmboviţa.
Decizia nr. 1339 din 20 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului, întrucât, obiectul cererii pendinte, formulată după data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, atrage incidenţa dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul, ca inadmisibil.
Prezenta decizie nu este supusă niciunei căi de atac şi va fi comunicată tuturor părţilor în cauză.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul P.A. împotriva Deciziei nr. 1339 din 20 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1691/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1693/2015. Civil → |
|---|
