ICCJ. Decizia nr. 1734/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1734/2015
Dosar nr. 405/99/2014/a3
Şedinţa din camera de consiliu din 30 iunie 2015
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 27 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 405/99/2014, Curtea de Apei Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304, art. 305, art. 306, art. 307, art. 413 alin. (1), art. 264, art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3), art. 47 alin. (4) C. proc. civ. şi art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurentul B.E., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 16 februarie 2015 şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului 12 filtru.
Recurentul nu a indicat care sunt motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. incidente în cauză, însă Înalta Curte a apreciat că motivul de recurs ce vizează greşita sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a unor texte legale poate fi încadrată în art. 488 alin. (1) pct. 8 din actul normativ mai sus menţionat (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material).
În condiţiile reglementate de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 19 februarie 2015 s-a dispus comunicarea cererii de recurs intimatei Universitatea de Medicină şi farmacie "Grigore T. Popa" Iaşi, cu menţiunea că are obligaţia de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
Prin întâmpinarea formulată la data de 01 aprilie 2015, în condiţiile reglementate de dispoziţiile art. XVII alin. (3) coroborate cu cele ale art. XV alin. (3) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., intimata Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" Iaşi a susţinut că recurentul nu manifestă un interes actual în promovarea recursului, întrucât instanţa de fond a admis cererea acestuia privind sesizarea Curţii Constituţionale cu examinarea excepţiilor de neconstituţionalitate invocate. De asemenea, intimata a invocat şi excepţia inadmisibilităţii recursului, apreciind că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.
Prin rezoluţia din 6 aprilie 2015 completul de filtru 12, în temeiul dispoziţiilor art. XVII alin. (3) coroborate cu cele ale art. XV alin. (4) din Legea nr. 2/2013 a dispus comunicarea către recurent a întâmpinării formulate de intimata Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" Iaşi, cu menţiunea că are obligaţia de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia.
Recurentul nu şi-a exprimat poziţia procesuală prin depunerea răspunsului la întâmpinare în condiţiile mai sus menţionate.
Prin rezoluţia din 4 mai 2015, completul de filtru 12 a dispus întocmirea, de către magistratul asistent, a raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului formulat de recurentul B.E., prin raport, constatându-se că acesta nu este admisibil faţă de dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin rezoluţia din 4 mai 2015 completul de filtru 12 a analizat conţinutul raportului şi, constatând că acesta întruneşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor litigante, pentru ca acestea să formuleze, în scris, un punct de vedere, conform art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ.
Din procesele-verbale de înmânare aflate la dosarul de recurs rezultă că raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat atât recurentului-reclamant, cât şi intimatei la data de 20 mai 2015. Părţile nu şi-au exprimat poziţia procesuală prin formularea, în scris, a unui punct de vedere la raport.
Prin rezoluţia din data de 15 iunie 2015, completul de filtru 12 a stabilit termenul de judecată pentru soluţionarea recursului la data de 19 iunie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 13 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu modificările şi completările ulterioare.
Examinând recursul, Înalta Curte va supune analizei problema admisibilităţii acestuia, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din acelaşi act normativ, faţă de care constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu modificările ulterioare, republicată, această instanţă decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. Conform alin. (2) al aceluiaşi text de lege, excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial.
Prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 stipulează că sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia, a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. Potrivit art. 29 alin. (5) din actul normativ menţionat, dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.
Prin urmare, din interpretarea dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 rezultă că numai încheierea prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi atacată cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare.
În cauză, obiectul recursului îl reprezintă încheierea din 27 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 405/99/2014/a3, prin care Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate ale art. 304, 305, 307, 413 alin. (1), art. 264, art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3), art. 47 alin. (4) din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010 şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
Prin raportare la prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, împotriva hotărârii mai sus menţionate, prin care s-a admis cererea reclamantului privind sesizarea Curţii Constituţionale, nu este deschisă nicio cale de atac, normele legale invocate stipulând că numai încheierea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, această solicitare poate fi atacată cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare.
Împrejurarea că reclamantul ar fi invocat şi alte excepţii de neconstituţionalitate ale altor prevederi legale, care nu au fost analizate de instanţa de apel, chiar şi dacă ai fi reală, aceasta nu are niciun fel de relevanţă faţă de faptul că, în cauză, prin încheierea supusă recursului nu s-a dispus respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Faţă de considerentele expuse, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu modificările ulterioare, republicată, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul B.E.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul B.E., domiciliat în municipiul Iaşi, jud. Iaşi, împotriva încheierii din 27 ianuarie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 405/99/2014/a3.
Decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 iunie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 199/2015. Civil. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 561/2015. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
