ICCJ. Decizia nr. 1949/2015. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1949/2015
Dosar nr. 1978/54/2014
Şedinţa publică din 30 septembrie 2015
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa civila nr. 4065 din 06 octombrie 2008, Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a admis, în parte, acţiunea formulata de reclamanta P.E., a obligat pârâtul să lase reclamantei, în deplină proprietate şi liniştită posesie, terenul în suprafaţă de 267 mp marcat pe schiţa de plan anexă la raportul de expertiză întocmit de expert B.Ș. între punctele 2,3,9 şi 8, a stabilit linia de hotar între proprietăţile părţilor pe aliniamentul punctelor 7,8,2, şi a dispus obligarea pârâtului să-şi ridice gardul, porţile şi construcţia anexă edificate pe terenul reclamantei şi la plata sumei de 1050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, din probatoriul administrat în cauză - declaraţiile martorilor audiaţi şi expertiza efectuată de expert B.Ș. - că pârâtul ocupă, fără drept, terenul reclamantei în suprafaţă de 267 m.p, astfel cum este delimitat în anexa la raportul de expertiză prin punctele 2,3,9 şi 8. Linia de demarcaţie a proprietăţilor părţilor pe porţiunea în litigiu este dată de punctele 7,8,2, iar pe terenul revendicat, pârâtul are edificată o parte dintr-o anexă gospodărească.
Urmare a casării Sentinţei nr. 4065 din 06 octombrie 2008 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin Decizia civilă nr. 35/ A din 09 februarie 2009 a Tribunalului Mehedinţi, secţia civilă, Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin Sentinţa civilă nr. 2564 din 24 aprilie 010 a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanta P.E., a obligat pârâtul să lase reclamantei, în deplină proprietate şi liniştită posesie, terenul In suprafaţă de 61.m.p., delimitat de punctele 10-3-4-5-10 din planul anexă nr. 2 al raportului de expertiză întocmit de expert tehnic M.A.D., a stabilit linia de hotar între proprietăţile părţilor pe aliniamentul punctelor din planul anexă nr. 2 al aceluiaşi raport de expertiză, a respins petitul privind obligarea pârâtului să-şi ridice construcţiile existente pe terenul proprietatea reclamantei, ca nefondat, şi a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2050 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin Decizia civilă nr. 1221/ R din 28 septembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. 3885/225/2009, s-a respins, ca nefondat recursul exercitat de pârâtul I.G. împotriva Sentinţei civile nr. 2564 din 22.04.2010 pronunţată de Judecătoria Drobeta Tunu Severin.
Împotriva Deciziei civile nr. 1223/ R din 28 septembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. 3885/225/2010 şi a Sentinţei civile nr. 2564 din 22 aprilie 2010, pronunţată de Judecătoria Drobeta Tumu Severin în dosarul nr. 3885/225/2009, a formulat cerere de revizuire revizuentul I.G., criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispoziţiile art. 509 pct. 5 şi 8 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă, prin Decizia civilă nr. 26/ R din 10 noiembrie 2014, a constatat că cererea de revizuire intră sub incidenţa reglementării Codului de procedură civilă de la 1865, situaţie în care cererea de revizuire se întemeiază pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 5 şi 7 C. proc. civ. de la 1865.
S-a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. de cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Ca urmare a declinării competenţei de judecată pentru cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apei Craiova.
Prin Decizia civilă nr. 47 din 27 ianuarie 2015, Curtea de Apel Craiova a respins, ca tardiv formulată, cererea de revizuire declarată de revizuentul I.G. împotriva Deciziei civile nr. 1221/ R din 28 septembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 3885/225/2010.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut următoarele considerente;
În conformitate cu dispoziţiile art. 324 alin. (1) C. proc. civ. termenul de revizuire este de o lună, şi se calculează potrivit prevederilor de la pct. 1-5 ale textului, în raport de motivul de revizuire invocat, de la comunicarea hotărârilor definitive, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1,2 şi 7 alin. (1), iar dacă hotărârea s-a dat de instanţa de recurs după evocarea fondului, de ia data pronunţării.
Hotărârile solicitate a fi retractate au rămas definitive şi irevocabile la data de 28 septembrie 2010, astfel încât faţă de data promovării cererii de revizuire, 16 septembrie 2014, aceasta a fost formulată tardiv, peste termenul de o lună. impus de art. 324 alin. (1) pct, 1 C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a declarat prezentul recurs revizuentul I.G.
În motivarea căii de atac, recurentul, după rezumarea istoricului litigiului, a susţinut că nu a ocupat tară drept nicio suprafaţă de teren aflată în proprietatea reclamantei. De asemenea, a arătat că terenul delimitat prin punctele 5, 8 şi 18 din raportul de expertiză întocmit în cauză, aparţine altui proprietar, iar planul de situaţie anexa nr. 2 ia raportul de expertiză, este greşit întrucât contrazice menţiunile din procesul verbal de constatare semnat ia data de 25 septembrie 2009 în care expertul a reţinut că nu au putut fi identificate semnele de hotar pentru limita de est a imobilului, proprietatea reclamantei.
În continuare, susţine că, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin (5) şi alin. (8) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., revizuirea unei decizii poate fi solicitată în situaţia în care au fost de descoperite înscrisuri doveditoare care nu au putut fi înfăţişate la data primirii cererii de chemare în judecată. în acest sens, susţine că la 5 zile de la înregistrarea cererii de revizuire a intrat în posesia schiţei cadastrală nr. 15 emisă de Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Drobeta Turnu Severin.
Recursul este nul.
Prioritar, Înalta Curte constată că, în aplicarea dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi a art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., prezenta cauză este guvernată de dispoziţiile C. proc. civ. de la 1985, sub imperiul căruia a fost pronunţată şi decizia recurată. Prin urmare, în analiza cererii de recurs, Înalta Curte va avea în vedere dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865.
Potrivit art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute ia art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul daca nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.
Potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată al instanţei raportat la motivul de recurs invocat
Indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigenţele art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că face posibilă încadrarea lor într-unui din motivele prevăzute de art. 304 din cod,
Or, în speţă, se observă că recurentul nu a susţinut în vreun fel nelegalitatea soluţiei atacate, de respingere a cererii de revizuire, ca tardivă, limitându-se a susţine că instanţa nu a ţinut seama de actele din dosar şi de situaţia de fapt.
Însă, în calea extraordinară de atac a recursului, nu are loc o devoluare a fondului, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind legalitatea hotărârii atacate.
Curtea de Apel Craiova, procedând la verificarea hotărârilor indicate de revizuent ca fiind pretins potrivnice, a constatat că cererea de revizuire nu a fost declarată în termenul legal.
Prin urmare, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a demonstra, în concret, pentru care motive este eronat şi nelegal raţionamentul Curţii, de Apei Craiova de respingere, ca tardivă, a cererii de revizuire.
Văzând dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., precum şi pe cele ale art. 306 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 304 din acelaşi cod, se va constata nulitatea căii de atac exercitată în asemenea condiţii procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a hotărârii atacate.
Faţă de soluţia anulării recursului, potrivit dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., recurentul a căzut în pretenţii şi, aflându-se în culpă procesuală, urmează a fi obligat ia cheltuieli de judecată,
Dată fiind complexitatea scăzută a cauzei, Înalta Curte, în aplicarea dispoziţiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ., va reduce cheltuielile de judecată solicitate de intimata P.E. de la 1300 lei, la 500 lei. Prin urmare, va obliga pe recurentul I.G. la plata către intimata P.E. a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, conform înscrisurilor aflate la filele 39 şi 42 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de revizuentul I.G. împotriva Deciziei nr. 47 din 27 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Obligă recurentul I.G. la plata către intimata P.E. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reduse conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 septembrie 2015.
← ICCJ. Decizia nr. 1425/2015. Civil. Constatare nulitate act.... | ICCJ. Decizia nr. 2178/2015. Civil → |
---|