ICCJ. Decizia nr. 2298/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2298/2015
Dosar nr. 480/305/2014
Şedinţa camerei de consiliu din 21 octombrie 2015
Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, constată următoarele:
Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, prin Decizia nr. 397/R din 16 iunie 2015, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de B.I. împotriva Sentinţei civile nr. 43/A din 3 februarie 2015 a Tribunalului Covasna.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul B.I.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 18 septembrie 2015, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Completul de filtru C3, la data de 21 septembrie 2015, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din Cod.
La datele de 7 octombrie 2015 şi de 8 octombrie 2015, s-au înregistrat punctele de vedere la raport formulate de Comisia judeţeană Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi de către recurent.
Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, prin rezoluţia din 12 octombrie 2015, s-a stabilit termen pentru soluţionarea recursului la data de 21 octombrie 2015, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părţilor.
Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:
În speţă, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, prin Decizia nr. 397/R din 16 iunie 2015, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de B.I. împotriva Sentinţei civile nr. 43/A din 3 februarie 2015 a Tribunalului Covasna.
Se observă că prin Decizia nr. 43/A din 3 februarie 2015, definitivă, Tribunalul Covasna, secţia civilă a respins apelul declarat de B.I. împotriva Sentinţei civile nr. 1706 din 19 august 2014 pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe, pe care a păstrat-o.
În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 şi 6 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului, precum şi orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
În raport de dispoziţiile legale menţionate, Decizia nr. 397/R din 16 iunie 2015 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului.
Se reţine că prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.
Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Din dispoziţiile Codului de procedură civilă rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.
În consecinţă, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul B.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul B.I. împotriva Deciziei nr. 397/R din 16 iunie 2015 a Curţii de Apel Braşov, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2296/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2283/2015. Civil → |
|---|
