ICCJ. Decizia nr. 363/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 363/2015
Dosar nr. 74/1/2015
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2015
Asupra cererii de revizuire de faţa constată următoarele:
Prin decizia nr. 3253 din 20 noiembrie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 202/ A din 14 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, formulată de revizuentul T.R.M., în contradictoriu cu intimata C.J.P. Teleorman.
Împotriva acestei hotărâri, revizuentul T.R.M. a formulat o nouă cerere de revizuire, invocând temeiul prevăzut de dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea cererii, revizuentul Îşi arată nemulţumirea faţă de modul de soluţionare a cauzei, susţinând că decizia a cărei anulare o cere este contrară altor decizii pronunţate în cauze similare de Curtea de Apel Bucureşti, prin care foştilor săi colegi de serviciu li s-a dat câştig de cauză, încălcându-se astfel principiul puterii de lucru judecat.
La termenul de astăzi, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, în raport de dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., pe care o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire, pot fi hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, în timp ce art. 509 alin. (2) C. proc. civ., prevede excepţia, anume ca nu este necesară îndeplinirea cerinţei de evocare a fondului prin hotărârea a cărei revizuire se cere, între altele, şi pentru cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8, când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de aceiaşi grad sau de instanţe diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Cum, în speţă, hotărârea atacată a fost pronunţată în cadrul soluţionării unei cereri de revizuire, care a fost respinsă, ca inadmisibilă, în timp ce revizuentul invocă încălcarea autorităţii de lucru judecat a unor hotărâri judecătoreşti pronunţate în alte cauze (similare) derulate între alte părţi, rezultă că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă întrucât încălcarea autorităţii de lucru judecat nu poate privi decât dispozitivul şi considerentele unor hotărâri anterioare pronunţate în litigii în care se verifica tripla identitate de părţi, obiect şi cauză şi în care au fost tranşate chestiuni litigioase care ar fi fost reluate în dezbatere şi în litigiul ulterior, finalizat cu hotărârea a cărei revizuire se cere.
În consecinţă, constatând că nu îndeplinite condiţiile esenţiale pentru admisibilitatea unei cereri de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în cauză,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul T.R.M. împotriva deciziei nr. 3253 din 20 noiembrie 2034 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 350/2015. Civil. Drepturi băneşti. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 385/2015. Civil. Suspendare executare. Recurs → |
|---|
