ICCJ. Decizia nr. 838/2015. Civil. Drepturi băneşti. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 838/2015
Dosar nr. 743/32/2014
Şedinţa publică din 20 martie 2015
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată la data de 18 noiembrie 2014 la Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, revizuienta G.E. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr, 812 din 15 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în raport de Decizia civilă nr. 1568 din 6 noiembrie 2013 a aceleiaşi instanţe.
În drept a invocat dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
În motivare a arătat că prin Decizia nr. 1568 din 6 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a fost admis recursul revizuientei împotriva sentinţei civile nr. 550 din 24 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Neamţ, a fost casată în parte sentinţa recurată în sensul că a fost respinsă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în ceea ce priveşte capătul de cerere vizând plăţile compensatorii. A fost trimisă cauza spre rejudecarea acestui capăt de cerere. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei, care nu sunt contrare acestei decizii.
Prin Decizia nr. 812 din 15 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, (a cărei revizuire o solicită, arătându-se că este contradictorie cu prima), s-a admis recursul pârâtei SC A.M.T.P.R. SA împotriva sentinţei civilenr. 659/C din 21 mai 2014 pronunţată de Tribunalul Neamţ şi a fost modificată în tot sentinţa în sensul că a fost respinsă acţiunea precizată, ca nefondată. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Prin Decizia nr. 6 din 12 ianuarie 2015 Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cererea de revizuire este inadmisibilă
În speţă se invocă contradictorialitatea dintre Decizia nr. 1568 din 6 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, pronunţată cu ocazia soluţionării recursului declarat de reclamanta G.E. împotriva sentinţei civile nr. 550 din 24 aprilie 2013 a Tribunalului Neamţ şi Decizia nr. 812 din 15 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia l civilă, pronunţată cu ocazia soluţionării recursului declarat de pârâta SC A.M.T.P.R. SA împotriva sentinţei civile nr. 659/C din 21 mai 2014 pronunţată de Tribunalul Neamţ.
Se constată că prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, la data de 17 decembrie 2012 reclamanta G.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC A.M.T.P.R. SA, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea grilelor de salarizare începând cu data de 1 ianuarie 2007 până la încetarea raporturilor de muncă cu pârâta, care au stat la baza stabilirii salariului tarifar pentru perioada susmenţionată, grile prin care se stabilesc drepturi salariale cu nerespectarea prevederilor C.C.M. şi a valorii salariului minim brut pe economie; obligarea pârâtei la plata diferenţelor salariale dintre drepturile acordate potrivit statelor de plată şi drepturile cuvenite, calculate potrivit C.C.M. la nivei de unitate în raport de salariul minim pe economie, clasele şi coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexele şi actele adiţionale la acest contract, aplicabile pe flecare perioadă în parte, cu toate sporurile aferente, drepturi salariale ce s-a solicitat a fi acordate în sume nete, începând cu data de 1 ianuarie 2007 până ia încetarea raporturilor de muncă cu pârâta; anularea documentelor prin care s-au stabilit sumele fixe şi salariile compensatorii pentru reclamanţii care s-au înscris în schema de plecări voluntare în cursul anului 2009; obligarea pârâtei la plata diferenţelor pentru salariile compensatorii şi suma fixă dintre drepturile acordate potrivit schemei de plecări voluntare şi drepturile cuvenite, calculate potrivit C.C.M. la nivel de unitate în raport de salariul minim pe economie, clasele şi coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexele şi actele adiţionale la acest contract, aplicabile pe fiecare perioadă în parte, cu toate sporurile aferente, drepturi salariate solicitate în sume nete; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 550/C din 24 aprilie 2013 Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, a admis excepţia tardivităţii capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute a grilelor de salarizare din C.C.M. la nivel de unitate pe anii 2004-2008 relativ la primul capăt de cerere şi a respins acţiunea, ca tardiv formulată, cu privire la acest capăt de cerere. A respins, ca prescrisă, acţiunea în ceea ce priveşte celelalte capete de cerere.
Prin Decizia nr. 1568 din 6 noiembrie 2013. pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a fost admis recursul revizuientei împotriva sentinţei civile nr. 550 din 24 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Neamţ, a fost casată în parte sentinţa recurată în sensul că a fost respinsă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în ceea ce priveşte capătul de cerere vizând plăţile compensatorii. A fost trimisă cauza spre rejudecarea acestui capăt de cerere. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei, care nu sunt contrare acestei decizii.
În rejudecare, prin sentinţa nr. 659/C din 21 mai 2014 Tribunalul Neamţ, secţia civilă, a admis acţiunea precizată, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma netă de 6.072 lei reprezentând diferenţă dintre salariile compensatorii cuvenite şi cele efectiv plătite. A obligat pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 800 lei.
Această sentinţă a fost atacată cu recurs de către pârâtă, iar prin Decizia nr. 812 din 15 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, s-a admis recursul pârâtei SC A.M.T.P.R. SA împotriva sentinţei civile nr. 659/C din 21 mai 2014 pronunţată de Tribunalul Neamţ şi a fost modificată în tot sentinţa în sensul că a fost respinsă acţiunea precizată, ca nefondată, s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Revizuirea, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: există hotărâri judecătoreşti definitive şi potrivnice, date în dosare deosebite în una şi aceeaşi pricină; există triplă identitate de părţi, obiect şi cauză, iar în cel de-al doilea proces nu s-a invocat excepţia puterii lucrului judecat, sau, dacă a fost ridicată, aceasta nu a format obiect de dezbatere.
Prin urmare, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea principiului puterii lucrului judecat şi conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.
În speţă, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de textul de lege menţionat şi anume, ca hotărârile pretins a fi contradictorii să fie pronunţate în dosare diferite.
Se constată că prin hotărârea a cărei revizuire se solicită nu s-a încălcat principiul autorităţii de lucru judecat în raport de hotărârea judecătorească pretins a fi potrivnică, deoarece ne aflăm în prezenţa aceleiaşi pricini, în cicluri procesuale diferite.
Aşa fiind, se constată că nu există un motiv legal de revizuire, iar cererea va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta G.E. împotriva Deciziei nr. 812 din 15 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 837/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 842/2015. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
