ICCJ. Decizia nr. 854/2015. Civil. Completare/lămurire dispozitiv. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 854/2015
Dosar nr. 5944/62/2011
Şedinţa publică de la 18 martie 2015
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 318/C/2013 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosar nr. 5944/62/2011 s-au respins excepţiile prescripţiei dreptului la acţiune, a lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei calităţii procesuale pasive. A fost admisă în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamanta SC T.A. SRL în contradictoriu cu pârâtul M.S. şi în consecinţă: a fost obligat pârâtul să ridice autovehiculul marca M., nr. înmatriculare xxx1, din service-ul societăţii pârâte. A fost obligat pârâtul să plătească pârâtei suma de 8,30 lei cheltuieli de judecată. Au fost respinse restul pretenţiilor. A fost respinsă cererea reconvenţională.
Împotriva acestei sentinţe, atât reclamanta SC T.A. SRL, cât şi pârâtul M.S. au declarat apel, iar prin Decizia civilă nr. 301/Ap din 3 iunie 2014 Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis apelul declarat de reclamanta SC T.A. S.R.L., schimbând în parte Sentinţa civilă nr. 318/C din 21 octombrie 2013 a Tribunalului Braşov, în sensul obligării pârâtului de a plăti suma de 5550 şi TVA aferent, reprezentând taxa de staţionare în service a autovehiculului, pentru perioada 23 aprilie 2010 - 28 aprilie 2011. Au fost păstrate neschimbate celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate şi a fost respins apelul declarat de pârâtul M.S. împotriva aceleiaşi sentinţe.
SC T.A. SRL a formulat cerere prin care a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 301/Ap din 3 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în sensul de a cuprinde şi obligarea pârâtului M.S. pe lângă suma de 5550 lei şi TVA aferent acesteia şi la plata sumei de 15 lei/zi plus TVA de la data de 28 aprilie 2011 până la data preluării efective a autovehiculului, completarea menţionatei decizii şi în sensul cheltuielilor de judecată în fond şi apel, precum şi îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitiv în sensul menţionării monedei de plată.
Prin Decizia civilă nr. 599/Ap din 30 septembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost admisă în parte cererea formulată de apelanta reclamantă SC T.A. S.R.L. cu privire la dispozitivul Deciziei nr. 301/AP din 03 iunie 2014 a Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, s-a dispus îndreptarea şi completarea dispozitivului deciziei sus amintite, în sensul că alineatul 2 al deciziei va avea următorul conţinut: "Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 5550 lei şi TVA aferent acesteia, reprezentând plata taxei de staţionare în service a autovehiculului, pentru perioada 23 aprilie 2010 - 28 aprilie 2011 şi în continuare, câte 15 lei/zi plus TVA aferent şi până la data preluării efective a autovehiculului din service".
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Braşov a reţinut, în esenţă, ca fiind îndeplinite cerinţele art. 281 şi ale art. 2812 C. proc. civ.
S-a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile completării hotărârii judecătoreşti sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată în apel întrucât apelanta nu a solicitat acest lucru şi, de asemenea, s-a arătat că obţinerea cheltuielilor de judecată ce nu au făcut obiectul apelului admis, pe calea completării hotărârii judecătoreşti nu îndeplineşte criteriile prevăzute de art. 2812 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte eroarea materială constând în neprecizarea monedei obligaţiei de plată, stabilită în sarcina intimatului-pârât M.S., s-a apreciat că aceasta constituie o eroare de tehnoredactare, ce urmează a fi complinită în condiţiile art. 281 C. proc. civ.
În termen legal, împotriva Deciziei civile nr. 599/Ap din 30 septembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, pârâtul M.S. a declarat recurs, apreciind hotărârea atacată ca fiind netemeinică şi nelegală.
În argumentarea recursului, pârâtul susţine, în esenţă, că în mod greşit s-a admis cererea de completare a dispozitivului, această schimbare reprezentând în opinia sa, o schimbare în tot a deciziei civile.
Consideră că instanţa nu a analizat dacă preluarea efectivă a autoturismului din service este posibilă, acesta fiind şi motivul pentru care Curtea de Apel Braşov a admis doar în parte apelului promovat de reclamantă.
Susţinând că autoturismul este indisponibilizat în service-ul aparţinând SC T.A. SRL din culpa acestora, recurentul apreciază că nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de staţionare până la data ridicării efective a autoturismului, mai ales că nu îi sunt imputabile motivele pentru care acest autoturism se află acolo.
Întrucât nu este vorba doar de o completare a hotărârii instanţei de apel, consideră că nu se impunea admiterea în parte a cererii de îndreptare şi completare a dispozitivului Deciziei nr. 301/Ap din 3 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, motiv pentru care, solicită admiterea recursului şi, în consecinţă, respingerea cererii de îndreptare şi completare a dispozitivului acestei hotărâri.
Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă SC T.A. SRL, constată că aceasta nu este întemeiată, motiv pentru care excepţia va fi respinsă, în raport de incidenţa dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., conform cărora: "recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele".
Examinând decizia recurată, în raport de criticile formulate, în limitele controlului de legalitate şi temeiul de drept al art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, motiv pentru care acesta va fi respins, pentru următoarele considerente:
Prin secţiunea a VI-a a Codului de procedură civilă, intitulată "îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii", legiuitorul a instituit proceduri judiciare simplificate în scopurile anume prevăzute de textele de lege, anume pentru îndreptarea erorilor sau omisiunilor cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri (art. 281), pentru obţinerea unor lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori pentru înlăturarea dispoziţiilor potrivnice (art. 2811), şi respectiv, pentru completarea, în caz de omisiune de pronunţare, cu soluţia asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale (art. 2812).
Este de necontestat că obiectul învestirii instanţei, l-a constituit obligarea pârâtului M.S. la plata taxei de staţionare în service a autovehiculului de 15 lei/zi+TVA, pentru perioada cuprinsă între data de 23 aprilie 2010 şi până la data preluării efective a autovehiculului din service, pentru perioada cuprinsă între 23 aprilie 2010 şi 28 aprilie 2010 fiind cuantificată la suma de 5550 lei + TVA, aspect ce rezultă atât din precizarea acţiunii, cât şi din cererea de apel.
Aşa fiind, contrar susţinerilor recurentului, în mod legal s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 281 şi art. 2812 C. proc. civ. şi s-a dispus îndreptarea şi completarea dispozitivului Deciziei nr. 301/Ap din 3 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Braşov referitor la neprecizarea monedei obligaţiei de plată, precum şi în ceea ce priveşte obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de staţionare până la data ridicării efective a autoturismului.
Cât priveşte susţinerile recurentului cu privire la faptul că nu s-a analizat dacă preluarea efectivă a autoturismului din service este posibilă se reţine că acestea vizează fondul litigiului şi, prin urmare, exced analizei instanţei de recurs învestită să verifice doar legalitatea hotărârii prin care s-a dispus îndreptarea şi lămurirea dispozitivului deciziei pronunţate în apel.
De asemenea, este de reţinut că în cadrul procedurilor prevăzute de art. 281 şi art. 2812 C. proc. civ., nu se poate obţine o rejudecare a procesului finalizat prin pronunţarea deciziei a cărei îndreptare se solicită, în sensul celor solicitate de recurentul-pârât.
Motivul pentru care instanţa de apel a admis doar în parte apelul nu este cel pretins de recurent, respectiv că nu ar fi avut în vedere obligarea pârâtului la plata taxei de staţionare pentru perioada cuprinsă între data de 23 aprilie 2010 şi până la data preluării efective a autovehiculului din service, ci acela că s-au păstrat restul dispoziţiilor sentinţei apelate, respectiv soluţiile date asupra excepţiilor invocate.
Pentru raţiunile înfăţişate, constatând că decizia recurată este la adăpost de orice critică, Înalta Curte, cu aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtul M.S. împotriva Deciziei civile nr. 599/Ap din 30 septembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă SC T.A. SRL.
Respinge recursul declarat de pârâtul M.S. împotriva Deciziei civile nr. 599/Ap din 30 septembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2015.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 141/2015. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1001/2015. Civil. Expropriere. Recurs → |
|---|
