ICCJ. Decizia nr. 967/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 967/2015
Dosar nr. 672/1/2015
Şedinţa publică din 01 aprilie 2015
Asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată de reclamanta SC E.T. SRL, înregistrată pe rolul Judecătoriei Bolintin Vale la data de 03 iunie 2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul C.Ş., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligat pârâtul să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul denumit „Ferma de Lapte ” Clejani, compus din teren şi construcţii, situat în com. Clejani, judeţul Giurgiu, precum şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr: 3180 din 16 decembrie 2010, Judecătoria Bolintin Vale a admis excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe ridicată de către reclamanta SC E.T. SRL şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, reţinând că prezenta cauză civilă are ca obiect revendicarea unui bun imobil a cărui valoare depăşeşte 500.000 lei, ceea ce atrage competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă.
Prin sentinţa civilă nr. 52 din 25 mai 2012, Tribunalul Giurgiu a respins, ca neîntemeiată, acţiunea în revendicare formulată de reclamantă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin Decizia nr. 112/ A din 17 aprilie 2013, în majoritate, a admis apelul declarat de reclamanta SC E.T. SRL; a schimbat în tot sentinţa civilă apelată, în sensul că a admis acţiunea şi a obligat pârâtul să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamantei imobilul în litigiu, ce formează obiectul actului de adjudecare din 17 august 2008 identificat potrivit rapoartelor topo şi construcţii din dosarul de fond şi l-a obligat pe pârât la plata sumei totale de 9.753,9 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară în apel şi onorariu expert.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin Decizia nr. nr. 767 din 06 martie 2014, a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul C.Ş. împotriva Deciziei nr. 112/ A din 17 aprilie 2013 a Curţii de Apei Bucureşti, secţia a III-a civilă.
La data de 17 martie 2015, C.Ş. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei nr. 767 din 06 martie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 4163/192/2008.
Invocând în drept dispoziţiile art. 318 teza 1 C. proc. civ. („Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale ” ), contestatorul C.Ş. a susţinut că în actul de adjudecare nr. 153 avut în vedere de instanţa de apel la pronunţarea deciziei nr. 112/ A din 17 aprilie 2013 figurează o suprafaţă de teren care este trecută şi în raportul de expertiză. extrajudiciară ce a stat la baza executării şi că din extrasul de carte funciară reiese că el este proprietarul terenului de 2550 mp iar construcţiile menţionate în actul de adjudecare, respectiv fabrica se află la 35 mi de axul drumului. A mai susţinut că instanţa Curţii de Apel Bucureşti în mod greşit 1-a obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Contestator ui a solicitat admiterea contestaţiei în anulare, aşa cum a fost formulată, pentru motivele expuse.
La termenul din 1 aprilie 2015, intimata SC E.T. SRL, prin apărător, a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare.
Înalta Curte, examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, în raport de art. 137 C. proc. civ., o va admite şi va respinge contestaţia în anulare, ca inadmisibilă, pentru considerentele care succed,
Potrivit dispoziţiilor art. 318 teza I C. proc. civ. - invocat de contestator ca temei de drept, contestaţia în anulare specială poale fi promovată când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale.
În jurisprudenţă au fost considerate greşeli materiale în sensul dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ. teza I respingerea greşită a unui recurs, ca tardiv, anularea greşită a recursului, ca netimbrat sau ca declarat de un mandatar fără calitate.
Greşelile la care se referă art. 318 C. proc. civ. teza I vizează aspecte formale ale judecăţii, care trebuie să fie evidente şi săvârşite de instanţă ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale din dosarul cauzei, cum ar fi neobservarea faptului că ia dosar există chitanţa de plată a taxei de timbru, ori recipisa de expediere a recursului prin poştă, înăuntrul termenului legal ori dovada că a fost formulat de o persoană îndreptăţită a-l declara, respectiv greşeli cu caracter procedural care au dus la pronunţarea unei soluţii eronate.
Contestaţia în anulare specială este o cale de retractare şi nicidecum o cale de reformare a unei decizii irevocabile, pronunţată de o instanţă de judecată, ceea ce înseamnă ca nu se poate formula contestaţie în anulare pentru a „provoca” rejudecarea cauzei pe fondul său, respectiv pentru a repune în discuţie nelegalitatea hotărârii pronunţate, sub pretextul invocării unor greşeli materiale care, în fapt, vizează pretinse greşeli de judecată, relative la modul de apreciere a apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziţii legale de drept substanţial sau procedural,
În speţă, criticile formulate de contestator nu vizează greşeli materiale care să privească aspecte de ordin formal ale judecăţii, respectiv nereguli procedurale în sensul art. 318 teza I C. proc. civ. ci vizează nemulţumirea sa cu privire la dezlegarea dată de către instanţă raportului juridic dedus judecăţii în care a figurat ca pârât.
Înalta Curte, constatând, pentru temeiurile expuse, că motivele formulate de contestator nu se circumscriu celor limitativ prevăzute de art. 318 C. proc. civ., care nu pot fi extinse, prin analogie la alte situaţii decât cele vizate în mod expres de acest text de lege, va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.Ş. împotriva Deciziei nr. 767 din 06 martie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 4163/192/2008.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 01 aprilie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 952/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 968/2015. Civil → |
|---|
