Pretenţii. Sentința nr. 1851/2013. Judecătoria ARAD

Sentința nr. 1851/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 17680/55/2012

ROMANIA

JUDECĂTORIA A.Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1851

Ședința publică din 05 martie 2013

Președinte: F. V. B.

Grefier: C. B.

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul C. M. V., în contradictoriu cu pârâta C. V., având ca obiect pretențiii, în vederea pronunțării.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este timbrată cu suma de 1088,20 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26.02.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 05.03.2013.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-e depuse prin registratura instanței la data de 04.03.2013, concluzii scrise formulate de pârâtă.

INSTANȚA

Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ /26.11.2012, reclamantul C. M. V., în contradictoriu cu pârâta C. V., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să fie obligată pârâta la:

-plata sumei de 8333 lei reprezentând prejudiciu cauzat reclamantului prin neîncasarea subvenției acordată în sectorul vegetal în cadrul schemelor de plată, conform HG 1008/2011, aferentă anului 2011;

-plata sumei de 2600 lei reprezentând prejudiciu cauzat reclamantului prin rezilierea contractului de prestări servicii nr. 9/09.08.2010 încheiat cu .;

-plata sumei de 556 lei reprezentând prejudiciu cauzat reclamantului prin neachitarea la termen a impozitului pe pădure datorat Primăriei Păuliș;

-plata sumei de 4797 lei reprezentând prejudiciu cauzat reclamantului prin adoptarea Hotărârii nr. 1 din data de 08.07.2011.

În motivare, reclamantul a arătat că pârâta, în calitatea ei de președinte a Composesoratului M. V. în perioada 08.07._12, conform Hotărârii nr. 1/08.07.2011, a cauzat acestuia prejudiciile enumerate mai sus, prin acțiunile/inacțiunile sale întreprinse sau mai exact neîntreprinse, în această calitate.

Astfel, reclamantul apreciază că pârâta, dând dovadă de total dezinteres pentru funcția pe care o ocupa și față de interesele Composesoratului și a membrilor acestuia, nu a făcut demersurile necesare pentru a încasa subvenția acordată, conform HG 1008/2011, în sectorul vegetal în cadrul schemelor de plată, respectiv 100,65 euro la hectar, în sensul completării unei cereri tipizate și depunerea acesteia și a documentelor care atestă proprietatea asupra terenului pentru care se solicită subvenția la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A). Ca urmare, C. a fost prejudiciat cu minim 8334 lei, suma reprezentând subvenția aferentă unui număr de 19 ha din cele 23 ha aflate în proprietatea Composesoratului, 4 ha neîncadrându-se ca terenuri arabile sau pășuni, întrucât sunt ocupate cu diverse construcții. Suma de 8333 lei a fost calculată astfel: 19 ha x 100,65 euro x 4.3575 lei (cursul de schimb prevăzut de HG 1008/2001) = 1912,35 euro x 4.3575 = 8333,065 lei.

De asemenea, reclamantul a arătat că pârâta nu a dat curs nici contractului de prestări servicii nr. 9/09.08.2010 încheiat între C. M. V. și . Oradea, drept pentru care s-a pierdut avansul achitat în valoare de 2600 lei, contractul având ca obiect prestarea de către . a unor lucrări de amenajare a pădurii aflate în proprietatea Composesoratului. Totodată, pârâta nu a achitat nici impozitul datorat Primăriei Păuliș pentru terenul/pădurea proprietatea Composesoratului aflată pe raza acestei localități, drept urmare reclamantul fiind obligat la plata unor penalități de întârziere în cuantum de 556 lei.

Tot ca urmare a acțiunilor întreprinse de către pârâtă, la data de 08.07.2011 a fost adoptată Hotărârea nr. 1 a Composesoratului prin care a fost schimbată vechea conducere a acestuia, fiind numită în funcția de președinte d-na C.. În urma soluționării acțiunii în anulare a acestei hotărâri, acțiune ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei A., s-a constatat că această hotărâre a fost luată cu încălcarea normelor legale și ale statutului asociației. Prin sentința civilă nr. 3087/28.03.2012 a Judecătoriei A. rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1048 R/04.07.2012 a Tribunalului A., C. a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, care s-au ridicat la suma de 4797 lei.

Reclamantul apreciază că singura preocupare a pârâtei după adoptarea Hotărârii nr. 1/08.07.2011 a fost să înlocuiască specimenul de semnătură în ce privește administrarea contului curent al Composesoratului pentru a avea controlul sumelor existente sau viitoare din cont.

Astfel, reclamantul apreciază că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența unei fapte ilicite, aducându-se prin aceasta o atingere unui drept subiectiv patrimonial al reclamantului; existența unui prejudiciu patrimonial în care se concretizează această atingere; raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu; vinovăția (vina) pârâtei, considerând astfel că pârâta este obligată la repararea întregului prejudiciu suferit de reclamant în urma acțiunilor/inacțiunilor întreprinse de pârâtă.

În drept, reclamantul a invocat art. 998-999 Cod civil, art. 1357 și următoarele Noul Cod Civil, iar în probațiune a administrat înscrisuri în copie, respectiv extras din HG 1008/2011, contract de prestări servicii nr. 9/09.08.2010, sentința civilă nr. 3087/28.03.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, decizia civilă nr. 1048 R/04.07.2012 a Tribunalului A., chitanțele nr._/10.01.2012, nr. 82/10.10.2012, factura .-1 nr._/10.10.2012, adresa nr._/19.09.2012 emisă de Banca Transilvania, proces-verbal încheiat la data de 13.10.2012, proces-verbal al comitetului de conducere al composesoratului, facturi, chitanțe, adrese emise de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Banca Transilvania, Primăria Păuliș și din partea contabilului composesoratului, actul adițional la contractul de prestări servicii nr. 9/09.08.2010, somația și cererea de executare silită din dosar execuțional nr. 315/2012 al B. G. C., precum și proba cu interogatoriul pârâtei și proba cu martorii R. A., N. Ș..

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, arătând că a fost aleasă în funcția de președinte al Composesoratului M. V. în perioada 08.07._11. În această perioadă pârâta a fost împiedicată de fostul președinte al acestei asociații, B. Ș., să-și desfășoare activitatea, acesta refuzând să predea arhiva composesoratului, documentele și corespondența acesteia și promovând în final o acțiune prin care a solicitat constatarea nulității Hotărârii Adunării Generale nr. 1 a Composesoratului, prin care s-a votat schimbarea din funcție a numitului B. Ș. și alegerea în funcția de președinte a pârâtei, acțiune care a fost admisă, instanța anulând hotărârea antemenționată.

La rândul ei, pârâta, în reprezentarea Composesoratului M. V. a promovat o acțiune prin care solicita în instanță obligarea fostului și totodată actualului președinte B. Ș., la predarea tuturor documentelor asociației, acțiune admisă prin sentința civilă nr. 1460/2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/55/2011, însă nepusă în executare, deoarece, până la soluționarea ei irevocabilă Hotărârea prin care B. Ș. a fost schimbat din funcție a fost anulată și astfel cauza a rămas fără obiect.

În ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei la plata sumei de 8333 lei reprezentând contravaloarea subvențiilor ce s-ar fi acordat în anul 2011 și care n-ar fi fost obținute din culpa pârâtei care nu ar fi făcut demersurile necesare, pârâta arată că la dosar nu există nicio probă în acest sens, în afara afirmațiilor reclamantului. HG 1008/2011 a cărei dispoziții sunt invocate de reclamant nu face decât să stabilească sumele ce pot fi acordate cu titlu de subvenții și nicidecum nu obligă APIA să acorde aceste sume la simpla cerere a asociațiilor. Pentru a beneficia de aceste subvenții nu este suficient să existe ca forma asociativă și nu este suficientă o simplă cerere, fiind necesară întocmirea unei întregi documentații, cum ar fi copia certificatului de înregistrare, dovada dreptului de proprietate sau de folosință, un plan tehnic de întreținere și îmbunătățire a pajiștilor sau terenurilor agricole, situații privind suprafețele și modul lor de utilizare, procesele verbale de recepție a programelor de întreținere. Mai mult prin Ordinul MADR nr. 67/2011 documentația necesară a fost schimbată, solicitându-se și mai multe înscrisuri pentru a analiza în ce măsură asociația se înscrie în cercul celor care ar beneficia de subvenții.

Totodată, prin ordinul APIA s-au stabilit și termenele până la care se pot depune documentațiile și cererile pentru acordarea subvențiilor. Pentru a beneficia de subvenții pentru anul 2011 cererile trebuiau depuse în perioada 01.03._11, ulterior acestei date se percepeau penalități de întârziere de 1%/zi, iar după data de 11.06.2011 aceste cereri nu mai sunt primite.

Astfel, documentația și cererea pentru acordarea subvențiilor trebuia depusă de președintele în funcție în acea perioadă, respectiv B. Ș., pârâta fiind președinte doar din data de 08.07.2011.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere privind plata sumei de 2600 lei reprezentând prejudiciul cauzat de rezilierea contractului de prestări servicii nr. 9/2010, pârâta a arătat că nu a avut la dispoziție arhiva composesoratului și a încercat să obțină informații cu privire la situația acestuia, printre altele formulând și o adresă către Direcția Silvică A., printre care a solicitat tocmai informații cu privire la aceste lucrări de amenajare a fondului forestier. La această adresă s-a răspuns de către Direcția Silvică A., spunându-i-se că lucrările de amenajare s-au executat de către . Oradea, lucrările de teren fiind încheiate. În afară de aceste informații, pârâta nu a deținut nu a deținut nicio altă informație și nu a intrat niciodată în posesia contractului și cu atât mai puțin nu l-a reziliat.

În ce privește cel de-al treilea capăt de cerere privind plata contravalorii penalităților aplicate pentru neplata la timp a impozitului, pârâta a arătat că în perioada 01.01._11, președinte a fost B. Ș., căruia îi revenea obligația să plătească acest impozit, dacă nu pe tot anul, măcar pe primul semestru, iar de pe altă parte, la plecarea sa din funcție, în contul composesoratului mai existau 144 lei. Pârâta a reușit să facă toate demersurile pentru a schimba specimenul de semnătură la Banca Transilvania unde composesoratul avea cont doar din septembrie 2011, iar din extrasul nr. 01205A18079 rezultă că la acea dată în cont existau doar 144 lei.

Ultima dintre solicitările reclamantului are ca obiect plata cheltuielilor de judecată la care a fost obligat composesoratul în cadrul procesului prin care B. Ș. a solicitat anularea Hotărârii Adunării Generale nr. 1/2011, prin care acesta a fost schimbat din funcție. Pârâta a arătat că este adevărat faptul că la data derulării procesului pârâta era președintă, însă aceasta nu este suficient pentru dovedirea culpei sale. Prin sentința prin care s-a anulat hotărârea prin care a fost schimbat președintele atunci din funcție, s-a constatat doar că au existat nereguli privind întocmirea listelor de prezență, procesului-verbal de ședință, modul de convocare etc., dar nicidecum culpa sau reaua credință a pârâtei. În niciun caz, faptul că prin acea hotărâre de schimbare a actualului președinte din funcție a fost aleasă pârâta în locul său nu este o condiție suficientă pentru a o obliga pe pârâtă la suportarea cheltuielilor de judecată în locul reclamantului.

Pârâta apreciază că această acțiune are un caracter personal și șicanator din partea actualului președinte B. Ș., pentru faptul că aceasta i-a luat locul în funcția de președinte.

În probațiune, pârâta a depus înscrisuri în copie, respectiv Hotărârea nr. 2/02.11.2011 a Adunării Generale a Composesoratului M. V., sentința civilă nr. 1460/13.02.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/55/2011, adresa nr. 2646/06.12.2011 emisă de Ocolul Silvic Radna și a administrat proba cu martorii S. M. și Dăngulea D..

La dosar s-a depus și adresa nr. 938R/20.02.2013 emisă de Primăria comunei Păuliș.

Prin concluzii scrise, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Din probele administrate în cauză, instanța reține, în fapt, următoarele:

În perioada 08.07._12, conform Hotărârii Adunării Generale Extraordinare nr. 1/08.07.2011, pârâta a ocupat funcția de președinte a Composesoratului M. V.. Prin Sentința civilă nr. 3087/28.03.2012 pronunțată în dosar nr._ a Judecătoriei A., devenită irevocabilă ca urmare a respingerii recursului prin Decizia civilă nr. 1048/R/04.07.2012 a Tribunalului A. s-a dispus anularea Hotărârii Adunării Generale Extraordinare nr. 1/08.07.2011, privind schimbarea conducerii, a organului de control și a sediului composesoratului.

Pârâta este chemată în judecată pentru recuperarea prejudiciului cauzat composesoratului prin acțiunile/inacțiunile sale întreprinse sau mai exact neîntreprinse, în perioada în care a deținut de facto calitatea de președinte al acestuia.

Față de această motivare a cererii de chemare în judecată instanța consideră singurul temei de drept posibil al angajării răspunderii pârâtei este cel al răspunderii delictuale, reglementat în vechiul cod civil la art. 998-999 și în noul Cod civil la art. 1357.

În ambele reglementări pentru angajarea răspunderii civile delictuale sunt necesare întrunirea a patru condiții: săvârșirea uni fapte ilicite, vinovăția autorului, cauzarea unui prejudiciu și stabilirea unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Prima faptă ilicită imputată pârâtei este aceea că, dând dovadă de total dezinteres pentru funcția pe care o ocupa și față de interesele Composesoratului și a membrilor acestuia, nu a făcut demersurile necesare pentru a încasa subvenția acordată, conform HG 1008/2011, în sectorul vegetal în cadrul schemelor de plată, respectiv 100,65 euro la hectar, în sensul completării unei cereri tipizate și depunerea acesteia și a documentelor care atestă proprietatea asupra terenului pentru care se solicită subvenția la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A). Ca urmare, C. a fost prejudiciat cu minim 8334 lei, suma reprezentând subvenția aferentă unui număr de 19 ha din cele 23 ha aflate în proprietatea Composesoratului, 4 ha neîncadrându-se ca terenuri arabile sau pășuni, întrucât sunt ocupate cu diverse construcții.

Conform declarației martorului N. Ș., membru în comitetul de conducere al Composesoratului, suprafața pentru care se putea solicita acordarea de subvenții avea destinația agricolă de pășune.

Prin art. 5 din Ordinul MADR nr. 246/2008 astfel cum a fost modificat prin Ordinul 67/2001 se specifică următoarele:

(1) Pentru acordarea plății unice pe suprafață pentru pășunile comunale utilizate pentru păscut sau producerea de fân necesar creșterii animalelor, documentele solicitate sunt cele prevăzute la art. 4; la acestea se anexează următoarele documente:

a) copie a cardului exploatației conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 83/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor privind identificarea și înregistrarea porcinelor, ovinelor și caprinelor, precum și a Programului acțiunilor privind identificarea și înregistrarea bovinelor;

b) copie a documentelor care atestă efectuarea lucrărilor pe pășune și/sau declarație pe propria răspundere, după caz:

- pășunatul cu animalele, cosire a fânului;

- regenerări (însămânțări și supraînsămânțări);

- administrare de fertilizanți și amendamente;

- lucrări de curățare și altele asemenea.

(2) Consiliile locale pot atribui spre folosință pășunile comunale prin contract de arendare, contract de concesionare, contract de administrare, contract de închiriere crescătorilor de animale persoane fizice sau juridice, precum și formelor asociative ale crescătorilor de animale, legal constituite, a căror activitate este înregistrată în Registrul național al exploatațiilor (RNE). Arendatorul, concedentul și/sau locatorul nu beneficiază de plăți directe pentru terenul arendat, concesionat și/sau închiriat.

(3) În cazul utilizării pășunilor comunale de către o formă asociativă legal constituită, aceasta poate depune cererea de plată prin reprezentantul legal și face dovada evidenței fiecărui proprietar de exploatație cu o copie după cardul exploatației și a suprafeței agricole care revine fiecărui membru pentru utilizare, printr-o listă nominală anexată la cerere.

(4) Forma asociativă legal constituită trebuie să dețină acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăți și să își asume responsabilitatea atât asupra cerințelor care condiționează plățile, cât și asupra distribuirii plăților către membrii săi.”

Conform art. 7 alin. 2 din OUG 125/2006, pentru anul agricol 2011-2012, cererea pentru acordarea subvențiilor trebuia formulată pentru acordarea integrală a subvenției până la data de 15.05.2012.

Față de prevederile legale de mai sus reiese că pentru obținerea subvențiilor pentru suprafața de pășune deținută de Composesorat era necesar, pe lângă cererea adresată către APIA, și anexarea unor documente pe care conducerea din acea perioadă a asociației nu le putea deține.

Astfel, urmare a faptului că arhiva Composesoratului nu a fost predată conducerii instituite la data de 08.07.2011, aceasta nu putea anexa cererii documentele prevăzute la art. 5 alin. 1 lit. a și b.

De asemenea ca urmare a disensiunilor dintre membrii Composesoratului nu putea fi îndeplinită obligația prevăzută la alineatul 4 din același articol, constând în obținerea acceptului tuturor membrilor.

În concluzie nu există vreo culpă a conducerii composesoratului constând în nedepunerea cererii de acordare a subvențiilor, astfel că pentru această faptă nu poate fi angajată răspunderea delictuală a pârâtei.

Referitor la contractul de prestări servicii nr. 9/09.08.2010 încheiat între C. M. V. și . Oradea instanța constată că potrivit prevederilor 3.1 din contract prestarea lucrărilor de amenajare a pădurilor trebuiau efectuate până la data de 15.12.2010, dată la care conducerea asociației era asigurată de numitul B. Ș..

Potrivit art. 1021 din vechiul Cod civil, întrucât la data respectivă societatea prestatoare nu și-a îndeplinit obligația de a realiza lucrările de amenajare a pădurilor, aceasta ar fi trebuit obligată la executare sau se putea cere rezoluționarea contractului.

Pârâtei nu îi pot fi opuse actul adițional încheiate de B. Ș. și . la data de 08.07.2011 (fila 55 dosar), când acesta nu mai avea calitate de președinte al Composesoratului, și prin care practic se renunță la aplicarea vreunei sancțiuni pentru neîndeplinirea obligațiilor societății prestatoare acordându-i-se un nou termen de executare.

De asemenea nici actul adițional din 10.08.2012 încheiat între B. Ș. și . nu angaja în vreun fel răspunderea pârâtei. Practic prin acest act părțile contractuale, în ciuda neîndeplinirii obligației inițiale de către ., au convenit încheierea unui nou contract în aceleași condiții, prețul urmând a fi plătit încă o dată, fără a se lua în considerare avansul inițial de 50% achitat la data de 09.09.2010.

Chiar dacă s-ar admite că pârâta a solicitat rezilierea contractului încheiat cu ., deși la dosar nu există vreo probă în acest sens, această solicitare era întemeiată în condițiile în care societatea prestatoare nu își îndeplinise obligațiile contractuale, iar actul adițional din 08.07.2011 nu putea fi opus pârâtei.

Așadar nici pentru această faptă nu poate fi angajată răspunderea delictuală a pârâtei.

Referitor la neachitarea la termen a impozitului instanța reține, conform adresei nr. 938R din 10.02.2013 emisă de . impozitul aferent primului semestru a anului 2011, în care conducerea Composesoratului a fost asigurată de B. Ș., nu a fost achitat până la data de 08.07.2011, înregistrându-se penalități de 55,57 lei.

Coroborând această împrejurare cu interogatoriul pârâtei și cu declarațiile martorilor S. M. și Dăngulea D., din care rezultă că nu existau disponibilități bănești în conturile Composesoratului la data când conducerea acestuia a fost preluată de pârâtă, instanța consideră că neplata impozitului nu este imputabilă acesteia ci s-a datorat unor motive obiective.

Prin Sentința civilă nr. 3087/28.03.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei A., devenită irevocabilă ca urmare a respingerii recursului prin Decizia civilă nr. 1048/R/04.07.2012 a Tribunalului A., s-a stabilit cu putere de lucru judecat că adoptarea Hotărârii Adunării Generale Extraordinare nr. 1/08.07.2011 s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale.

În cadrul acestor procese C. a fost obligat la plata sumei de 3720 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Întrucât hotărârile respective nu au fost executate benevol s-a început executarea silită împotriva Composesoratului în dosar execuțional nr. 315/2012 al B. C. G., pentru suma de 4364,30 lei reprezentând creanță și cheltuieli de executare (conform somației de la fila 78 dosar), sumă achitată cu chitanța nr. 10/10.10.2012 (fila 21 dosar).

Aceste cheltuieli au fost cauzate composesoratului ca urmare a adoptării, cu nerespectarea dispozițiilor legale, a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare nr. 1/08.07.2011, vinovați de adoptarea acestei hotărâri fiind toți cei care au participat la ședința respectivă.

Potrivit art. 1003 din vechiul Cod civil când delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane toți cei vinovați sunt ținuți solidar a repara prejudiciul, ceea ce înseamnă, conform art. 1039 din vechiul Cod civil, că fiecare dintre debitori poate fi obligat la repararea întregului prejudiciu.

În concordanță cu cele de mai sus, văzând că pârâta a participat la adoptarea Hotărârii Adunării Generale Extraordinare nr. 1/08.07.2011, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 4364,3 lei cu titlu de despăgubiri.

În baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâta și la plata sumei de 363,14 lei reprezentând cheltuieli parțiale de judecată constând în taxă de timbru și timbru judiciar stabilită proporțional cu pretențiile admise.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul C. M. V., cu sediul în A., ., județul A., împotriva pârâtei C. V., cu domiciliul în A., ., județul A., pentru pretenții.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 4364,3 lei cu titlu de despăgubiri și suma de 363,14 lei cheltuieli de judecată parțiale.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi 05.03.2013.

Președinte, Grefier,

F. V. B. C. B.

FVB/CB/ 04.04.2012/ 4 ex. din care 2 ex. se .> - C. M. V.-A., ., județul A.

- C. V.-A., ., județul A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 1851/2013. Judecătoria ARAD