Superficie. Sentința nr. 820/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 820/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 31-01-2013 în dosarul nr. 4758/55/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 820
Ședința publică din 31.01.2013
Președinte: H. Ș.
Grefier: M. J.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, cererea principală formulată de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârâții B. I. și S. R. prin . obiect partaj și rectificare carte funciară și cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional B. I. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvențională C. M. având ca obiect partaj.
Văzând că mersul dezbaterilor a fost consemnat prin încheierea de ședință din data de 24 ianuarie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pentru motivele arătate s-a amânat pronunțarea pentru termenul din 31 ianuarie 2013.
INSTANȚA
În deliberare asupra cererii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria A. sub nr. dosar_ /26.03.2012 și precizată la fila 79, reclamanta C. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B. I. și S. R. prin . de proprietate asupra a două construcții de pe terenul înscris în CF nr._ M., în cotă de 80% pentru reclamantă și 20% pentru pârâtul B. I.; sistarea stării de indiviziune asupra terenului și construcțiilor prin formarea următoarelor loturi, din care lotul nr. 1, compus din 720 mp teren și construcția P+M ridicată în baza autorizației de construire nr. 9/03.10.2007, să-i fie atribuit reclamantei și lotul nr. 2 compus din 720 mp teren și construcția garaj+mansardă ridicată în baza proiectului nr. 19/2002, să-i fie atribuit pârâtului B. I., cu egalizarea loturilor prin plata unei sulte și înscrierea în cartea funciară a privilegiului imobiliar, rectificarea cărții funciare în acest sens și înscrierea a unui drept de folosință asupra fiecărei cotei de 25/288 din terenul proprietatea Statului R. în favoarea sa, respectiv în favoarea pârâtului B. I..
În motivare, arată că a început din anul 1996 o relație de concubinaj cu pârâtul, care a durat până în luna februarie 2012, relație din care a rezultat și un minor. În anul 1997 au cumpărat, în cote egale, imobilul înscris în CF nr._ M. (provenită din conversia de pe hârtie a CF 5531 M.), nr. top. 131.132/1, compus din teren în suprafață de 1.440 mp (din care 250 mp proprietatea Statului R., cu drept de folosință) și o casă. Ulterior, au dărâmat casa existentă și au început, în baza proiectului nr. 19/2002, construcția unei case de tipul garaj+mansardă, construcție finalizată. În baza autorizației de construire nr. 9/03.10.2007 au început construcția unei alte case, pe același teren. Pe tot parcursul acestei perioade doar reclamanta a fost angajată în muncă și a realizat venituri, respectiv până în anul 2006 a fost angajată în muncă în țară, iar din anul 2006 a muncit în Italia de unde a trimis lunar sume consistente de bani. În consecință, cele două case au fost edificate exclusiv din resursele financiare ale reclamantei, acesta deținând o cotă de proprietate mult mai mare decât pârâtul. Astfel, ar fi îndreptățită la o cotă de 100%, însă, având în vedere relația sa de concubinaj cu pârâtul, solicită să se constate că deține o cotă de 80%, iar pârâtul de 20%. Apreciază că valoarea întregului lot (teren+2 case) este de 131.811 lei. Solicită partajarea în natură a imobilului.
În drept, invocă art. 112 C.pr.civ., art. 6731 și urm. C.pr. civ., art. 6 al. 6 C.civ. art. 634 și urm. C.civ.
Pârâtul formulează cerere reconvențională (f.81-82), prin care solicită constatarea unei contribuții egale la dobândirea terenului și la edificarea celor două construcții, respectiv câte o cotă de câte 50% fiecare și partajarea imobilului în modul propus de către reclamantă, cu obligarea acesteia la plata unei sulte corespunzătoare și înscrierea unui privilegiu imobiliar în cartea funciară până la achitarea sultei.
În motivare, arată că, la cumpărarea terenului, a fost ajutat cu bani de către părinți care au vândut terenuri agricole situate în Vișeul de Jos. De asemenea, la edificarea construcției începute în anul 2002 a primit de la părinți materiale de construcții (două camioane) provenite din demolarea altei construcții, proprietatea acestora din Vișeul de Jos, precum și suma de 30.000 lei. În anul 2007 a construit împreună cu reclamanta a doua clădire. A prestat permanent munci ocazionale, în construcții și în agricultură, pentru care a încasat sume considerabile de bani. El este cel care a lucrat la edificarea construcțiilor și nu a angajat alte persoane în acest scop. De asemenea, el este cel care a cumpărat materiale de construcții și toată tâmplăria casei, iar în anul 2009 a fost plecat în Italia la muncă unde a obținut suma de 2.000 euro. După decesul părinților, casa părintească situată în M. a rămas surorii sale, în schimb primind suma de 4.000 euro, din care a cumpărat materialele de construcții și a realizat alei betonate. Din relația de concubinaj s-a născut minora B. A. A., care a rămas în întreținerea sa, pârâta fiind plecată în Italia de 6 ani și de unde a trimis diferite sume de bani pentru întreținerea minorei. Este de cord cu valoarea indicată de către reclamantă, anume suma de 131.811 lei.
În drept, invocă art. 119 C.pr.civ., art. 6731 și urm., art. 669, 670, 676 alin. 1 Cod civil.
Prin întâmpinare la cererea reconvențională (f.92-93), reclamanta principală solicită respingerea cererii reconvenționale în ce privește constatarea cotei de contribuție de 50% pentru fiecare.
În motivare, arată că reclamantul nu a primit de la părinți suma de 30.000 lei deoarece aceștia nu aveau resurse financiare, iar în ce privește materialele de construcție, acestea au constat doar în scânduri și nu au servit la realizarea vreuneia dintre cele două construcții, materialele fiind primite în anul 1997, deci cu mult timp înainte de începerea construcției la prima casă. Referitor la muncile prestate de către pârât, nu contestă faptul că acesta a muncit ocazional în construcții, însă sumele obținute nu erau considerabile și erau folosite pentru cheltuielile curente. În ceea ce privește activitățile din agricultură, au obținut venituri din cultivarea unei porțiuni din terenul în litigiu, însă muncile erau prestate de amândoi, iar banii obținuți din vânzarea produselor erau destinați cheltuielilor strict necesare familiei. Precizează că, pe perioada realizării construcțiilor, a contractat patru credite bancare pe care le-a restuit singură, banii fiind destinați realizării acestor construcții. De asemenea, suma primită cu titlu de moștenire de către pârât este de 2.000 euro, însă a fost primită în anul 2012, după realizarea celor două construcții. Nu contestă faptul că pârâtul a participat din punct de vedere fizic la realizarea construcțiilor, însă susținerile că ar fi realizat singur construcțiile este nereală, în fapt lucrând și alte persoane la edificarea acestora.
Pârâtul S. R. prin . a formulat întâmpinare, deși a fost citat cu această mențiune (f.89).
În probațiune se depun înscrisuri conforme cu originalul: extras CF nr._ M. (f.7-8), contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 9636/01.09.1997 de BNP M. A. (f.9), certificat de atestare fiscală nr. 1365/06.03.2012 (f.10), carte de muncă reclamantă (f.11-16), proiect tehnic nr. 19/2002 (f.17-22), proiect tehnic nr. 9/2007 (f.23-66), certificat de atestare a edificării construcției (f.146), contract de vânzare cumpărare din 28.04.2002 privind un teren al reclamantei (f.147), antecontract de vânzare-cumpărare a imobilului în litigiu (f.148), contract de vânzare cumpărare din 02.06.1997 privind un teren al pârâtului (f.149), înscrisuri privind transferul unor sume de bani din Italia (f.151-178), contracte de împrumut bancar ale reclamantei și chitanțe de restituire (f.179-196). S-a administrat proba cu interogatoriul pârâtului-reclamant reconvențional (f.132), reclamantei-pârâtă reconvențională (f.137), proba testimonială cu martorii D. I. (f.138), B. F. (f.139), R. V. (f.140), Bînde E. (f.141), C. D. (f.142) și expertiza tehnică în specialitatea topografie (f.121-128).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 07.07.1997 se încheie între pârâtul-reclamant B. I. și numita L. E. un antecontract de vânzare-cumpărare privind terenul situat în ., jud. A. (f.148), la un preț de 800 lei, din care 600 lei erau achitați la acel moment, iar diferența de 200 lei urmând a fi achitată în termen de o lună.
Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9636/01.09.1997 de BNP M. A. (f.9), acest imobil (teren în suprafață de 1.190 mp+casă) era dobândit în coproprietate, în cote de câte ½, la un preț de 600 lei, de către reclamanta C. M. și pârâtul B. I.. Dreptul a fost înscris în CF nr._ M. (f.7), respectiv în cotă de 119/228 fiecare, pentru ca restul de 250 mp (cota de 50/228) să fie proprietatea Statului R.. În beneficiul cumpărătorilor, asupra acestei suprafețe de teren, este înscris un drept de folosință, respectiv asupra cotei de 25/288 fiecare.
Conform susținerilor părților, coroborate cu declarația martorului R. V. (fila 140), casa existentă la momentul cumpărării terenului a fost dărâmată de către aceste persoane, pentru ca ulterior să înceapă o construcție de tipul garaj+mansardă, conform proiectului nr. 19/2002 (f.17-22). Conformitatea acestei construcții cu autorizația de construcție nr. 6/ 19.08.2002 este atestată de către . nr. 5889/31.10.2012 (f.146). De altfel, construcția este luată în evidențele fiscale din anul 2002, având o valoare impozabilă de 45.087 lei (certificat de atestare fiscală - f.10).
Ulterior, având la bază proiectul tehnic nr. 9/2007 (f.23-66), aceleași persoane demarează lucrările pentru o nouă construcție de tipul M+P. Această construcție este luată în evidențele fiscale din anul 2009 pentru valoare de 86.724 lei (f.10), conformitatea acesteia cu autorizația nr. 9/03.10.2007 fiind atestată prin aceeași adresă de către .).
Cu privire la construcții, părțile solicită înscrierea acestora în cartea funciară, urmărind apoi partajul acestora și a terenului înscris în CF nr._ M., nr. top 131.132/1. Aspectul litigios se referă la cota ce ar trebui să revină fiecăruia, existența imobilelor și modalitatea de partajare în natură (prin formarea a două loturi) nefiind contestată.
În drept, cu privire la capătul de cerere privind partajul, art. 669 C.civ. prevede că partajul poate fi cerut oricând, normă care consacră principiul că nimeni nu poate fi obligat să mențină starea de coproprietate. În ce privește procedura și modalitatea de împărțeală, sunt aplicabile art. 6731 și urm. C.proc.civ. și art. 676 C.civ. Astfel, după ce instanța a reținut bunurile supus împărțelii, respectiv terenul și cele două construcții menționate mai sus, precum și calitatea de coproprietari (interogatoriu părți, declarația martorului R. V. – fila 140, certificat de atestare fiscală – fila 10), în speță, instanța trebuie să analizeze și să stabilească cota-parte ce revine fiecăruia, din moment ce părțile contestă contribuția fiecăruia la edificarea construcțiilor neevidențiate în cartea funciară.
Conform art. 634 alin. 2 C.civ. „Cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.” Textul de lege instituie o prezumție legală relativă, care permite dovada contrară. Din moment ce dreptul de proprietate asupra construcțiilor nu a avut la bază un act juridic, ci faptul juridic al construcției, este permisă administrarea oricărui mijloc de probă.
În acest sens, reclamanta a invocat contribuția financiară covârșitoare din partea acesteia la ridicarea construcțiilor. Astfel, acesta susține că a fost singura care a beneficiat de un loc de muncă în țară, în baza căruia avea un venit curent, precum și faptul că începând cu anul 2006 a muncit în Italia de unde a trimis pârâtului sume de bani pentru construcție și a contractat personal mai multe credite bancare. Conform înscrisurilor de la dosar, instanța reține că, într-adevăr reclamanta a trimis pe numele pârâtului sume de bani în perioada noiembrie 2006-noiembrie 2011. Astfel, în perioada 2006-2009 reclamanta a trimis pe numele pârâtului suma totală de 10.900 (extras privind transferul - filele 152-153 și recipise filele - 175-178), în anul 2010 suma de 4.750 euro (extras privind transferul - fila 155 și recipise - filele 167-171 și 173), iar în anul 2011 suma de 3.230 euro (filele 154 și 161, 157-159, 162-164), deci un total de 18.880 euro. De asemenea, reclamanta a încheiat contractul de împrumut nr. 4205/11.08.2006 (filele 179-183) pentru suma de 3.000 lei, respectiv nr._/30.01.2006 (filele 185-187) tot pentru suma de 3.000 lei, pârâtul recunoscând că acești bani au fost folosiți și la amenajarea unei băi (întrebarea nr. 8 – fila 132). În plus, martora B. F. (filele 139) afirmă că reclamanta a mai trimis prin intermediul ei sume de bani („1.500 sau 1.800 euro”), precum și că a acordat sume de bani cu titlu de împrumut pârâtului („3-4 ori cu câte 200 euro”), sume ce erau restituite de către reclamantă, acest ultim fapt coroborându-se cu recipisele de transfer bancar pe numele acestei persoane (filele 163, 166, 172, 174). Până la momentul plecării din țară, reclamanta a ajutat la munca în agricultură, în măsura timpului disponibil, acesta fiind angajată în muncă (carte de muncă – filele 16), iar ulterior afirmă că venea periodic în țară cu bani pentru a cumpăra diferite materiale (aproximativ câte 600 euro la trei luni - întrebarea nr. 8 – fila 137).
Pe de altă parte, conform declarațiilor martorilor (D. I. – fila 138, R. V. – 140, Bînde E. – fila 141, C. D. – fila 142), dar și recunoașterea reclamantei (întrebarea nr. 18 – fila 137 verso) pârâtul a contribuit efectiv, cu muncă fizică, la ridicarea construcțiilor și realizarea celorlalte lucrări aferente (alei, magazie, WC). De asemenea, acesta a realizat venituri periodice din munca în agricultură și din munci ocazionale în construcții (interogatoriu reclamantă – întrebarea nr. 4 – fila 137; martor C. D. – „pârâtul lucra la diferite persoane, chiar și fiul meu a apelat la el pentru edificarea unui gard”, „l-am, văzut pe pârât în timp ce vindea astfel de produse în piață” – fila 142; martor Bînde E. – „pârâtul lucra în grădină și cu ziua la diferite persoane” – fila 141; martor R. V. - „ambii lucrau în grădină, reclamanta mai puțin deoarece avea servici”, „în funcție de veniturile realizate din grădină și construcții”; martor B. F. – „știu că pârâtul lucra, realizând venituri deoarece și la apartamentul meu a montat două geamuri.” – fila 139). În ce privește cuantumul acestor venituri din agricultură, reclamanta arată că acestea erau de aproximativ 4.000-5.000 lei (întrebarea nr. 12 - fila 137 verso), iar pârâul afirmă o sumă de 10.000 lei (întrebarea nr. 7 –fila 132). Un indiciu este afirmația reclamantei (interogatoriu – întrebarea nr. 15 – fila 137 verso), conform căreia din banii proveniți din porumbul cules în anul 2006-2007 a fost edificată fundația celei de a doua case. Pe lângă aceste sume, pârâtul a mai fost sprijinit de familie cu diferite sume de bani (interogatoriu reclamantă – întrebarea nr. 2, martor R. V. – fila 140 și Bînde E. – fila 141) și cu materiale de construcție, anume cherestea (interogatoriu reclamantă – întrebarea nr. 3, interogatoriu pârât – întrebarea nr. 3, martor Bînde E.). De asemenea, reclamanta recunoaște că pârâtul este cel care a cumpărat singur ușile și ferestrele (întrebarea nr. 8 – fila 137) și că a muncit în Italia (întrebarea nr. 5).
În ce privește sumele trimise de către reclamantă, chiar dacă acesta susține inițial că au fost trimise și folosite exclusiv pentru edificarea construcțiilor (întrebarea nr. 6), acesta recunoaște că trimitea bani și pentru creșterea fiicei sale (întrebarea nr. 10) și că suma de 3.000 euro (conform răspunsului pârâtului doar 1.500 euro – întrebarea nr. 13) a fost folosită pentru achiziționarea unui autoturism marca Ford Mondeo.
În ce privește vânzarea unor terenuri, instanța reține că ambii au prezentat contracte de vânzare–cumpărare sub semnătură privată, pentru un preț de 300 lei reclamanta, respectiv 1.000 lei pârâtul (filele 147 și 149).
Față de toate acestea, prin coroborarea întregului material probator administrat, în baza art. 6735 alin. 1 C.proc.civ, instanța apreciază că cele două părți au avut o contribuție egală la edificarea celor două construcții, respectiv fiecare având dreptul la o cotă de 50% din valoarea acestora.
Acesta fiind stabilite, instanța urmează a cerceta posibilitatea efectuării partajului în natură, conform art. 676 alin. 1 C.civ. și art. 673 3 C.proc.civ, precum și existența unei înțelegeri dintre coproprietari, conform art. 6734 C.proc.civ. Sub acest aspect, ambele părți au solicitat partajarea în natură (cu plata unei sulte pentru egalizarea loturilor) și propunând aceeași variantă de lotizare. Astfel, instanța a dispus efectuare unei expertize, conform art. 6736 alin. 1 teza finală, pentru a se învedera instanței modalitatea optimă de partajare a bunului aflat în coproprietate și stabilirea loturilor cuvenite coproprietarilor. Prin raportul de expertiză nr. 770/11.10.2012, întocmit de expert tehnic ing. C. A. (filele 121-128) s-a arătat că imobilele pot fi partajat în natură și s-au constituit două loturi, în varianta avansată de către părți.
Pe cale de consecință, în baza art. 676 alin. 1 C.civ., instanța apreciază că se impune partajarea imobilelor în natură și va dispune sistarea stării de coproprietate a părților prin formarea a două loturi, conform raportul de expertiză nr. 770/11.10.2012 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel: L. I – C. M. și S. R. - compus din teren în suprafață totală de 720 mp, definit de punctele A E F G H B A, din care 125/720 proprietate S. R., cu drept de folosință în favoarea C. M. și 595/720 proprietate C. M. și casă P+M în suprafață construită de 97 mp, proprietate exclusivă, construcție în valoare totală de 86.724 lei; L. II – B. I. și S. R. - compus din teren în suprafață totală de 720 mp, definite de punctele E F G H C D E, din care 125/720 proprietate S. R., cu drept de folosință în favoarea B. I. și 595/720 proprietate B. I. și casă P+M în suprafață construită de 34 mp, proprietate exclusivă, construcție în valoare totală de 45.087 lei.
În ce privește valoarea celor două construcții, instanța reține că reclamanta a indicat o valoarea totală de 131.811 (45.087+86.724), valoare care a fost însușită de către pârât. Astfel, în baza principiului disponibilității și a libertății de voință, această sumă va fi avută în vedere la stabilirea sultei. Conform art. 67310 alin. 4 C.proc.civ, dată fiind diferența dintre cele două loturi (terenul fiind în aceeași suprafață, astfel că diferența de valoare privește doar contravaloarea construcțiilor), instanța va egaliza loturile prin obligarea reclamantei-pârâtă reconvențională C. M. la plata unei sulte în cuantum de 20.818,50 lei (86.724-45.087/2) către pârâtul-reclamant reconvențional B. I.. Pentru garantarea plății acestei sume de bani, conform art. 2386 pct. 5 C.civ. rap. la art. 55 alin. 5 din Legea nr. 7/1996, instanța va dispune înscrierea din oficiu a ipotecii legale asupra construcției reclamantei-pârâtă reconvențională C. M. în favoarea pârâtului-reclamant pentru garantarea plății sultei.
Cu privire la înscrierea construcțiilor în cartea funciară, instanța a reținut mai sus că fosta construcție (evidențiată în cartea funciară) a fost dărâmată, pentru ca cele două clădiri noi să fie executate în baza unor autorizații de construcție, anume nr. 6/ 19.08.2002 și nr. 9/03.10.2007, precum și a unor proiecte tehnice, respectiv nr. 9/2007 (f.23-66) și nr. 19/2002 (f.17-22). Conformitatea acestor clădiri este atestată de către . nr. 5889/31.10.2012, construcțiile fiind luate în evidențele fiscale și proprietarii acestora plătind impozitul aferent. Față de acestea, instanța constată că reclamanta-pârâtă reconvențională C. M. și pârâtul-reclamant reconvențional B. I. au dobândit dreptul de proprietate, prin construcție, asupra acestor două clădiri descrise în raportul de expertiză judiciară nr. 770/11.10.2012. Pe cale de consecință, în baza art. 55 rap. la art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 instanța apreciază că se impune radierea fostei construcții din CF nr._ M. și înscrierea dreptului de proprietate și de folosință al părților asupra imobilelor, conform raportului de expertiză nr. 770/11.10.2012 întocmit de expert tehnic ing. C. A., raport care face parte integrantă din prezenta hotărâre, urmând ca O.C.P.I. A. să procedeze la efectuarea cuvenitelor mențiuni, ulterior rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
În cauză părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. M. cu domiciliul procesual ales în A., ./A, ., . la Cabinet avocat L. S. M. în contradictoriu cu pârâții B. I. cu domiciliul în ., jud. A. și S. R. prin . în comuna M., ., județul A., având ca obiect partaj și rectificare carte funciară.
Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional B. I. cu domiciliul în comuna M., ., jud. A. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvențională C. M. cu domiciliul procesual ales în A., ./A, ., . la Cabinet avocat L. S. M., având ca obiect partaj.
Constată că reclamanta-pârâtă reconvențională C. M. și pârâtul-reclamant reconvențional B. I. au dobândit, prin construire, dreptul de proprietate, în cote de câte ½ fiecare, asupra celor două construcții de tipul P+M edificate pe terenul intravilan situat în . 640, înscris în CF nr._, nr. top 131.132/1 M., identificate conform raportului de expertiză nr. 770/11.10.2012, întocmit de expert tehnic ing. C. A., raport care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Dispune sistarea stării de coproprietate a părților cu privire la terenul situat în ., jud. A. înscris în CF nr._ (nr. vechi 5531), nr. top 131.132/1 M. și construcțiile nou edificate, neevidențiate în cartea funciară, prin împărțirea în natură și atribuirea către părți, conform schiței de ieșire din indiviziune și dezmembrare din Anexa B-1 la raportul de expertiză judiciară nr. 770/11.10.2012, întocmit de expert tehnic ing. C. A., raport care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel:
L. I – C. M. și S. R. - compus din teren în suprafață totală de 720 mp, definit de punctele A E F G H B A, din care 125/720 proprietate S. R., cu drept de folosință în favoarea C. M. și 595/720 proprietate C. M. și casă P+M în suprafață construită de 97 mp, proprietate exclusivă, construcție în valoare totală de 86.724 lei.
L. II – B. I. și S. R. - compus din teren în suprafață totală de 720 mp, definite de punctele E F G H C D E, din care 125/720 proprietate S. R., cu drept de folosință în favoarea B. I. și 595/720 proprietate B. I. și casă P+M în suprafață construită de 34 mp, proprietate exclusivă, construcție în valoare totală de 45.087 lei.
Egalizează loturile prin plata unei sulte în cuantum de 20.818,50 lei de către reclamanta-pârâtă reconvențională C. M. către pârâtul-reclamant reconvențional B. I..
Dispune ca O.C.P.I. A. să procedeze, ulterior rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri, la înscrierea dreptului de proprietate și de folosință al părților asupra imobilelor, respectiv la înscrierea din oficiu a ipotecii asupra construcției reclamantei-pârâtă reconvențională C. M. în favoarea pârâtului-reclamant pentru garantarea plății sultei.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 31.01.2013.
Președinte Grefier
H. Ș. M. J.
Red./dact/HȘ/MJ/04.03.2013
Ex.6/3 . M. cu domiciliul procesual ales în A., ./A, ., . la Cabinet avocat L. S. M.
B. I. cu domiciliul în comuna M., ., jud. A.
S. R. prin . în comuna M., ., județul A.
După rămânerea irevocabilă a hotărârii un ex. se va comunica cu OCPI A..
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5035/2013. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 415/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
