Contestaţie la executare. Sentința nr. 246/2015. Judecătoria ARAD
Comentarii |
|
Sentința nr. 246/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 17168/55/2014
ROMANIA
JUDECATORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 246
Ședința publică din 21 ianuarie 2015
Președinte: R. A.
Grefier: L. M.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatorii E. L. și E. E. A. împotriva intimatei B. SA.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta contestoarei, avocat B. C. F., lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Reprezentanta contestatoarei depune practivă judiciară.
Instanța pune în discuție excepția tardivității contestației la executare invocate de intimată prin întâmpinare.
Reprezentanta contestatoarei solicită respingerea excepției conform notelor scrise depuse.
Instanța reține excepția în vederea soluționării.
I N S T A N T A
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la această instanță la data de 06.10.2014, contestatorii E. L. și E. E. A. în contradictoriu cu intimata B. SA au solicitat anularea actelor de executare silită din dosarul execuțional nr. 446/ex/2012 al B. D. D. și Stepanov Voislav, să se constate caracterul abuziv al clauzelor cuprinse în titlul executoriu constând în contractul de credit de consum cu nr. 022CSF_ din 03.07.2007, respectiv cele cuprinse la art. 4.1, privitoare la variația dobânzii (lipsa mod calcul al variației dobânzii) și la aplicabilitatea comisionului de administrare de 0,30 % aplicat la valoarea soldului creditului și art. 4.3 cu referire la posibilitatea modificării unilaterale a dobânzii de către bancă; să se constate caracterului abuziv al clauzei de risc valutar neinserată în contractul de credit și eliminarea acesteia cu stabilizarea cursului de schimb CHF - leu la momentul semnării contractului, curs care sa fie valabil pe toata perioada derulării contractului și denominarea în moneda națională a plăților; să se constate caracterul abuziv al clauzelor cuprinse în actul adițional la contractul de credit cu nr. 022RES_ din 16.06.2009, respectiv clauza de la art. 2.6 din CSC cu privire la dobânda penalizatoare și clauza din anexa I la actul adițional cu privire la formula de calcul a variației dobânzii; anularea clauzelor abuzive; obligarea pârâtei la recalcularea ratelor creditului urmare a anularii clauzelor abuzive și suspendarea executării silite până la soluționarea în mod definitiv a contestației la executare. A solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat că, în calitate de împrumutați au încheiat cu pârâta, în calitate de împrumutător contractul de credit de nevoi personale cu nr. 022CSF_ din 03.07.2007, împrumutând suma de 23.940 CHF.
Conform contractului de credit urmau să achite o dobândă variabilă de 7,95 % pe an.
În perioada 2007- 2008 au achitat lunar ratele scadente, însă ulterior, din cauza situației economice grele cu care se confruntă, dar și datorită deprecierii monedei naționale față de moneda CHF când cursul a crescut foarte mult și rata s-a dublat, nu au mai avut posibilitatea să mai achite sumele de bani aferente ratelor.
Au anunțat pârâta că nu mai pot face față ratelor lunare, iar aceasta le-a oferit posibilitatea reeșalonarii creditului, ocazie cu care s-a încheiat actul adițional la contractul de credit cu nr. 022RES_ / 16.06.2009.
După încheierea actului adițional, E. L. s-a îmbolnăvit, a fost internat în spitale de nenumărate ori și au rămas din nou restanți la plata ratelor.
Creditoarea a început executarea silită împotriva lor la data de 01.03.2010 în dosar de executare 990/2010 deschis de executorul bancar P. A. M.. Executarea silită s-a început pentru suma de 22.822 CHF. Ulterior, în anul 2011 dosarul s-a transferat la un alt executor, respectiv la executor Bancar M. C., dosar executare nr. 113/2010, suma de executat fiind de 24.838,26 CHF. Apoi, în anul 2012 dosarul execuțional a ajuns la executorul bancar Vijea A., dosar nr. 599/2012. În cele din urmă, dosarul execuțional a ajuns la B. D. D. și Stepanov Voislav primind nr. 446/ex/2012 suma de executat fiind la data de 11.09.2012 de 28.233,13 CHF.
În ianuarie anul curent s-a început și executarea silită imobiliară ocazie cu care au făcut o cerere către executor prin care au solicitat să accepte să achite o suma de 450 lei lunar și să nu mai continue cu aceasta executare silită imobiliară. A menționat că, în toată perioada a fost bolnav, din cauza problemelor și stresului la care a fost supus prin pericolul de a-și pierde inclusiv locuința, diabetul a crescut amenințător, iar din cauza acestui diabet excesiv de mare s-au declanșat și alte boli care l-au adus în situația de a nu mai fi apt de muncă, astfel că a fost pensionat de boala. Pensia de invaliditate este foarte mica, 400 lei iar soția sa nu obține venituri.
În data de 17.09 2014 cu ocazia ridicării pensiei de invaliditate a constatat că s-au făcut rețineri din pensie, întrebând la Casa de Pensii despre ce rețineri este vorba, a fost informat ca s-a instituit poprire și pe pensie.
Au considerat abuzivă clauza de la art. 4.1, contractul nu cuprinde formula de calcul a variației dobânzii, neavând posibilitatea de a verifica dacă procentul de dobândă a fost sau nu corect calculat și au invocat dispozițiile art. 9 lit. g pct. l din O.G. nr. 21/1992 și art. 93 lit. g pct. 3 din O.G. 21/1992, prevederi preluate și de O.U.G. 174/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind protecția consumatorilor.
Cu privire la comisionul de administrare și aplicarea acestuia este nejustificată datorită faptului ca pentru aceste sume banca nu efectuează niciun serviciu, iar pentru acordarea împrumutului și îndeplinirea obligațiilor contractuale, banca încasează dobânda, iar acest comision de administrare lunară a creditului de 0,30 % aplicat lunar la valoarea soldului creditului prevăzut la art. 4.1 este perceput abuziv.
Au considerat abuzivă clauza de la art. 4.3, deoarece dă dreptul comerciantului să modifice unilateral fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicele produselor și serviciilor care urmează a fi furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare, crează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, deoarece nu este precizat niciun criteriu obiectiv în raport de care împrumutatorul are dreptul de a revizui nivelul comisioanelor, este îndeplinita și cerința nerespectării bunei credințe (Decizia 302/2014 ICCJ ).
Au invocat dispozițiile art. 1 lit. a din Anexa Legii 193/2000 și au arătat că furnizorul de servicii financiare poate rezerva dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, cu condiția ca acest lucru să se facă în baza unui motiv întemeiat, prevăzut și în contract.
Au arătat că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 1 alin. 3, art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 193/2000.
Cu privire la caracterul abuziv al clauzei de risc valutar au arătat că omisiunea băncilor de a informa consumatorul asupra riscului de hiper-valorizare a CHF, fenomen previzibil pentru experții financiari ce activează în cadrul acestora, dat fiind faptul că CHF este o monedă instabilă iar la momentul încheierii contractului aceasta era la un minim istoric, creșterea valorii față de moneda naționala fiind inevitabilă, constituie încălcare a obligației de consiliere, sever sancționat în dreptul european și național întrucât este de natură să angajeze din punct de vedere juridic un consumator plecând de la o imagine deformată a întinderii drepturilor si obligațiilor asumate. Au invocat dispozițiile art. 4 alin. 1 și 2 din Legea 193/2000.
Cu privire la denominarea în moneda națională a plăților conform regulamentului valutar care prevede obligativitatea efectuării plăților, între rezidenți ce fac obiectul comerțului cu bunuri și servicii în moneda națională, au invocat dispozițiile art. 3 alin. 1 din Regulamentul nr. 4/2005 privind regimul valutar. Achitarea ratelor lunare în temeiul unui contract de credit nu este prevăzută în anexa nr. 2 a Regulamentului valutar astfel încât se impune ca executarea obligațiilor decurgând din acest contract să se facă în moneda națională. De asemenea, efectuarea plăților în valută implica suportarea unor costuri suplimentare în sarcina consumatorului constând în comisioanele de schimb valutar din leu în euro și din euro în CHF cu consecința împovărării consumatorului, determinând o onerozitate excesivă față de obligația asumată, fapt contrar principiului echității și bunei credințe care trebuie să guverneze executarea contractului. Având în vedere acest aspect, denominarea în moneda națională a plăților constituie o aplicare în fapt a prevederilor legale precum și a principiului echității.
Au solicitat să se constate caracterul abuziv al clauzei de risc valutar inserată în contractul de credit și eliminarea acesteia cu stabilizarea cursului de schimb CHF - leu la momentul semnării contractului, curs care sa fie valabil pe toată perioada derulării contractului și denominarea în moneda naționala a plăților, în virtutea principiului din regulamentul valutar conform căruia prețul mărfurilor sau al serviciilor între rezidenți se plătește în moneda națională.
Au solicitat să se aibă în vedere Hotărârea din 30 aprilie 2014 a CJUE Cauza A. Kasler contra OTP perfect aplicabilă în cauză în baza căreia s-a și pronunțat o primă hotărâre în România (Hotărârea 230/2014 a Tribunalului G.).
Cu privire la clauzele abuzive din actul adițional încheiat în anul 2009 la contractul de credit, au arătat că actul adițional prevede la art. 2.6 că dobânda penalizatoare se calculează pentru fiecare zi de întârziere prin adăugarea unui procent de 5 % la RD curentă plătită lunar.
Au invocat dispozițiile art. 38 alin. 3 din OUG 50/2010 și CJUE în cauza 415/11 care a arătat că “în legătură cu o clauză referitoare la dobânzile de întârziere, instanța trebuie să examineze în special în ce măsura cota acestei dobânzi depășește cota legală aplicabilă în mod normal și dacă aceasta este disproporționată în raport cu scopul urmărit prin dobânzile de întârziere”.
Au apreciat că această dobândă nu poate depăși 2 puncte procentuale.
În drept au invocat dispozițiile art. 711, art. 712 alin. 2, art. 714 alin. 1 pct. l ți alin. 3, art. 719 Cod procedură civilă, Legea 193/2000, Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Directiva 93/13, Legea 190/1999, Codul civil.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare.
A invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, având în vedere faptul că, contestatorul a formulat contestația împotriva titlului executoriu însuși, în temeiul art. 401 Cod procedură civilă.
A arătat că în data de_, conform clauzelor contractuale din actul adițional nr. 022RES_, încheiat la contactul de credit nr. 022CSF_ respectiv art. VI, Drepturile și obligațiile Băncii punctul 3 -Banca are dreptul: “să declare exigibil anticipat creditul, să rezilieze unilateral contractul ... și să treacă la recuperarea întregii sume datorate, în cazul neexecutării de către împrumutat a oricărei obligații asumate prin Contract”, banca a procedat la declararea exigibilă anticipată a creditului; la aceasta data s-a declanșat procedura de executare silită prin executor bancar P. A. M..
În condițiile impuse de adoptarea Legii 287/2011, acestea sunt nevoite să continue procedura de executare silită în dosarele aflate în derulare prin realocarea acestora birourilor de executori judecătorești.
Începând cu 19 martie 2012, conturile executorilor bancari în care debitorii, angajatorii sau băncile efectuau transferuri, în urma acțiunilor de executare silită, au fost închise sau blocate atât la creditare cât și la debitare, iar sumele transferate de către terții popriți după această data, au fost returnate plătitorului. Dosarul de executare al debitorului a fost alocat în data de 18 mai 2012 la Biroul Executorilor Judecătorești ASOCIAȚII STEPANOV VOISLAV și D. DANIEI, pentru a continua procesul de executare silită.
A prezentat situația plăților efectuate de către debitor defalcate pe componentele creditului de la data încheierii actului adițional,_, până în prezent.
În momentul acordării creditului, punea la dispoziția clienților o anumită oferta pentru dobânzile, taxele, comisioanele percepute, pentru fiecare tip de credit.
Aceste oferte variază în fiecare an în funcție de evoluția pieței bancare, tarifele practicate de banca fiind influențate de mai mulți factori, dar in special, de costul fondurilor, precum si marja de risc a țării.
Nivelul dobânzii variabile, al taxelor si comisioanelor a fost stabilit prin corelare cu piețele interne internaționale, precum și cu politica comerciala proprie băncii. Situația financiară la nivel național și internațional a determinat banca să își adapteze produsele pentru a putea asigura stabilitate pe termen lung.
A invocat dispozițiile art. 2 Condițiilor Speciale de Creditare aferente actului adițional nr. 022RES_ încheiat la contractul de credit nr. 022CSF_ și a arătat evoluția comisionului de administrare credit.
A arătat că suma restantă înregistrată de către împrumutat, calculată de la data încheierii actului adițional,_ și până la data de_ este de 34,558.28 CHF la care se adaugă dobânda penalizatoare zilnică calculată la principalul restant (21,328.74 CHF) conform contractului de credit de consum.
La această sumă se vor adăuga cheltuielile de executare avansate de către creditoare și toate cheltuielile survenite în cadrul procesului de executare silită efectuate de către Biroul executorilor judecătorești ASOCIAȚII STEPANOV VOISLAV și D. D..
Privitor la clauzele pe care contestatorii le consideră a fi abuzive, a arătat că atâta vreme cât aceștia au formulat cerere de acordare credit, au deschis cont la bancă pentru derularea creditului și au și plătit câteva rate conform graficului de rambursare, acest contract este semnat pe fiecare pagină, deci de aici se poate concluziona că acesta a citit contractul înainte de semnare și văzând că produsul corespunde dorințelor și nevoilor sale, în cunoștință de cauza l-a semnat.
Cu privire la transferul dintre executorul judecătoresc și cel bancar, a invocat dispozițiile art. 5 din Legea 287/2011, care obligă instituția bancară, să transfere toate dosarele de executare, ce se afla în curs de soluționare la executorii bancari, către executorii judecătorești.
.In drept a invocat dispozițiile art. 115 și următoarele Cod procedură civilă, iar în probațiune a depus înscrisuri.
Prin note scrise, contestatorii au solicitat respingerea excepției tardivității contestației la executare motivând că au aflat că se rețin sume din pensie doar la data de 17.09.2014, cu ocazia ridicării pensiei.
Referitor la excepția tardivității invocată prin întâmpinare instanța reține că, potrivit susținerilor din contestație, la 01.03.2010, intimata a demarat împotriva contestatorilor executarea silită pentru o creanță de 22.822 CHF, în temeiul titlului executoriu constituit prin contractul de credit cu nr. 022CSF_/03.07.2007.
Prin prezenta cerere reclamanții contestă întreaga executare silită, considerând că titlul executoriu cuprinde clauze abuzive. Or, potrivit art. 714 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă, dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: ... debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.
Cum în speță, contestația la executare este introdusă cu depășirea evidentă a termenului de 15 zile prevăzut de textul de lege anterior menționat, instanța va admite excepția invocată prin întâmpinare și, pe cale de consecință, va respinge contestația ca tardivă.
Pentru a hotărî astfel instanța nu a primit apărările contestatorilor care au considerat că termenul de 15 zile curge de la data ultimului act de executare, în speță, reținerea din pensie. O asemenea teză era corectă dacă contestația la executare ar fi privit doar acel act de executare însă, atât timp cât ea este introdusă împotriva executării silite înseși, termenul curge de la comunicare somației. De asemenea, instanța nu poate reține nici susținerea că problematica clauzelor abuzive nu este supusă vreunui termen. Atât timp cât contestatorii au ales calea contestației la executare pentru a aduce în atenția instanței problema eventualelor clauze abuzive, cererea lor este supusă condițiilor reglementate de art. 711 și urm. Cod procedură civilă, inclusiv în privința termenului în care poate fi formulată. Chiar dacă reclamanții au depus, în sprijinul punctului lor de vedere o hotărâre judecătorească, instanța observă că, pe de o parte aceasta nu este definitivă și, pe de altă parte, practica judiciară nu constituie un izvor de drept, nefiind menționată în cuprinsul art. 1 Cod civil.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatorii E. L., CNP_ și E. E. A., CNP_, ambii cu domiciliul în Semlac, nr. 803, cu domiciliul procesual ales în A., .. 13, . B. SA, cu sediul în București, .. 6A, sector 2, având CUI_.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel, ce se va depune la Judecătoria A., în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 ianuarie 2015.
Președinte Grefier
R. A. L. M.
Red./Tehn./RA/LM/20.02.2015.4 ex./2 ex. se comunică:
E. L. și E. E. - A., .. 13, .> B. SA, București, .. 6A, sector 2.
← Obligaţie de a face. Sentința nr. 517/2015. Judecătoria ARAD | Contestaţie la executare. Sentința nr. 72/2015. Judecătoria ARAD → |
---|