Legea 10/2001. Sentința nr. 3190/2015. Judecătoria ARAD

Sentința nr. 3190/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 3190/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3190

Ședința publică din 09 iunie 2015

Președinte: H. B.

Grefier: A. Craițar

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții G. V. și G. B. împotriva pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect pretenții - Legea 10/2001.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamanților – avocat H. M. din cadrul Baroului A., lipsă fiind reclamanții și reprezentantul pârâtului.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, în temeiul art. 50 alin. 2 din Legea 10/2001.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamanților învederează că nu a primit răspuns la cererea adresată Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara.

Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentanta reclamanților solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Depune dovada onorariului avocațial.

INSTANȚA

Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria A. la data de 29.01.2015, reclamanții G. V. și G. B. au solicitat obligarea pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, la plata sumei de 107.149,5 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanții au arătat că în cursul anului 1997, au cumpărat de la pârât apartamentul situat în A.. ., . (conform contractului de vânzare - cumpărare nr. 1947/1997).

Imobilul cumpărat de reclamanți a fost inițial proprietatea defuncților Boțioc A. și Boțioc L. I. și a fost preluat de Stat în temeiul Decretului 92/1950.

Ca urmare a demersurilor judiciare efectuate de moștenitorii defuncților Boțioc A. și Boțioc L. I., instanțele de judecată au stabilit că S. a preluat imobilul fără temei și a anulat toate convențiile translative de proprietate încheiate în privința acestuia, inclusiv contractul de vânzare - cumpărare nr. 1947/1997 (conform deciziei civile nr. 663/R/2002 a Curții de Apel Târgu M.).

În consecință, în temeiul art. 50 alin. 2 și 21 din Legea 10/2001, reclamanții apreciază că sunt îndreptățiți la restituirea sumei de 3.463,201 lei reprezentând prețul pe care l-au plătit pentru apartamentul nr. 5 din ., A.. Această sumă, actualizată în funcție de rata inflației, la nivelul anului 2014, se ridică la nivelul de 107.149,5 lei (actualizarea fiind făcută conform extrasului de pe site-ul Institutului Național de S. privind rata inflației).

Pentru motivele arătate, reclamanții solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtului la plata sumei de 107.149,5 lei, reprezentând prețul pe care l-au plătit pentru apartamentul care a fost retrocedat foștilor proprietari, actualizat cu indicele de inflație.

În drept se invocă dispozițiile Legii 10/2001 și art. 194 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. – în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, a solicitat respingerea acțiunii formulate pe calea excepțiilor invocate, iar în subsidiar respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

A invocat excepția inadmisibilității, conform dispozițiilor art. 50 alin. 3 din Legea 10/2001, prin care se arată că restituirea prețului actualizat plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu eludarea prevederilor Legii 112/1995 au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile se face de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea 112/1995.

Legiuitorul a prevăzut procedura pe care trebuia să o urmeze reclamanții și doar în situația în care răspunsul Ministerului Finanțelor Publice nu ar fi fost în concordanță cu așteptările acestora ar fi avut deschisă calea instanței, acțiunea directă pentru obținerea prețului actualizat al imobilului în fața instanței fiind inadmisibilă în aceste condiții.

În speță, chiriașii G. V. și G. B. au cumpărat apartamentul înscris în CF 6746 A., încheind cu . de vânzare-cumpărare nr. 1947/1997, achitând suma de 34.634.201 ROL.

Potrivit art. 50 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 suma menționată poate fi actualizată și restituită dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, astfel că cererea reclamanților este inadmisibilă.

Pe fond, arată că în ceea ce privește solicitarea de acordare a prețului actualizat, solicită ca reclamanții să depună dovada achitării prețului de achiziție a apartamentului în litigiu.

De asemenea, a solicitat formularea unei adrese către Primăria Municipiului A., instituția care a preluat S.C. Recons S.A., care să confirme plata prețului, să comunice graficul de achitare a acestuia (în cazul în care acesta a fost plătit în rate) și dacă prețul achitat a fost virat în fondul constituit în baza art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.

În subsidiar, în cazul în care reclamanții înțeleg să solicite și restituirea comisionului plătit către S.C. Recons S.A. la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 1947/1997, pârâta invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice în nume propriu și ca reprezentant pentru S. R. în cauză, conform art. 9, alin. 5 din Legea nr. 112/1995 și art. 5 și 41 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi.

Învederează că, în conformitate cu prevederile art. 41 alin. 1 din Normele de aplicare ale Legii nr. 112/1995, acest comision a fost reținut de către S.C. Recons S.A. din care au fost acoperite cheltuielile ocazionate pentru formalitățile de vânzare. Mai mult, acesta nu a fost depus în contul deschis cu destinație specială în acest sens în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare.

În aceste condiții, comisionul nu poate fi restituit reclamanților în conformitate cu prevederile art. 50 din Legea nr. 10/2001.

Pentru motivele arătate, pârâta a solicitat admiterea excepțiilor și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În drept se invocă dispozițiile art. 205-208 Cod procedură civilă.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanții și-au exprimat poziția față de excepția de inadmisibilitate și au arătat că norma invocată de pârâtă nu deschide calea unei proceduri administrative; astfel art. 50 alin. 3 din Legea 10/2001, prevede că restituirea prețului prevăzut la alin. 2 și 21 se face de către Ministerul Economiei si Finanțelor din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, iar art. 13 alin. 6 din Legea 112/1995 prevede că la dispoziția Ministerului Finanțelor se constituie fondul extrabugetar pentru asigurarea punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, care se va alimenta din:

a) sumele obținute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natură, reprezentând plăți integrale, avansuri, rate și dobânzi, după deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor;

b) sumele obținute din lansarea unor împrumuturi de stat cu această destinație, în condițiile prevăzute de Legea nr. 91/1993 privind datoria publică.

Niciuna dintre aceste norme nu reglementează procedura administrativă alegată de către pârâtă, acestea referindu-se exclusiv la fondurile din care se vor restitui prețurile plătite de persoanele a căror imobile au fost restituite.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei în ceea ce privește partea din preț reprezentând comisionul încasat de . arată că au solicitat obligarea pârâtei la plata despăgubirilor la care sunt îndreptățiți ca urmare a faptului că apartamentul pe care l-au cumpărat de la S. R. prin . fost restituit foștilor proprietari.

Așa cum se arată și de către pârâtă, S. R. a cedat o parte din prețul pe care reclamanții l-au plătit mandatarului său, adică .% conform art. 9 din Legea 112/1995 și art. 5 și 37 din Norma metodologică de aplicare a Legii 112/1995. Această împrejurare nu are nicio relevanță în ceea ce privește calitatea procesuală a pârâtei.

În primul rând, pârâtul din prezenta cauză este S. R., Ministerul Finanțelor având doar calitatea de reprezentant în fața instanței. În consecință, faptul că acest comision nu a ajuns în conturile Ministerului Finanțelor nu are nicio relevanță.

În al doilea rând, înțelegerea dintre S. R. și . său, nu îi privește pe reclamanți și nu justifică împrocesuarea acestuia din urmă. Eventual, această înțelegere poate justifica formularea de către pârât a unei cereri de chemare în garanție.

Pe fond, reclamanții arată că în ceea ce privește calculul despăgubirilor, formula de calcul a fost descrisă în cuprinsul cererii introductive.

Din actele dosarului, respectiv: contract de vânzare-cumpărare nr. 1947/4997, decizia nr. 663/R/23.04.2012 pronunțată în dosar nr._ de Curtea de Apel Târgu M., extras de pe site-ul Institutului Național de S. privind rata inflației, cererea reclamanților adresată DGRFP Timișoara de restituire a sumei solicitate, instanța reține în fapt următoarele:

Reclamanții au cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1947/16.07.1997, încheiat cu ., în baza art. 9 din Legea nr. 112/1995, locuința situată în A.. ., ..

Conform mențiunilor din contract, prețul locuinței - în sumă totală de 34.634.201 lei (ROL) a fost achitat integral la aceeași dată, cu chitanțele nr._/16.07.1997 și nr._/16.07.1997.

Ulterior, imobilul – care a fost preluat de S. R. de la foștii proprietari Boțioc A. și Boțioc L. I. în temeiul Decretului 92/1950, a fost restituit moștenitorilor acestora, constatându-se, conform deciziei civile nr. 663/R/2002 a Curții de Apel Târgu M. – irevocabilă – că statul a preluat imobilul fără temei, dispunându-se anularea tuturor contractelor de vânzare cumpărare încheiate de stat cu chiriașii din imobil, inclusiv contractul de vânzare - cumpărare nr. 1947/1997 încheiat de reclamanți.

Conform prevederilor art. 50 alin. 2 și 3din Legea nr. 10/2001, chiriașii care au cumpărat imobilele cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995 și a căror contracte au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, sunt îndreptățiți la restituirea prețului actualizat plătit, restituirea acestuia urmând a se face de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.

Referitor la apărările pârâtului, instanța apreciază că ele nu pot fi primite. Pe de o parte, procedura administrativă pe care ar fi trebuit să o urmeze reclamanții nu constituie un fine de neprimire al prezentei acțiuni, iar pe de altă parte pe parcursul procesului reclamanții s-au adresat Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara cu o cerere administrativă pentru restituirea prețului actualizat, la care însă nu au primit vreun răspuns.

În ce privește dovada achitării prețului de achiziție al locuinței, a graficului de achitare al prețului sau dovada că prețul a fost virat în fondul constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, instanța observă că prețul a fost achitat integral conform chitanțelor menționate chiar în contractul de vânzare cumpărare, nefiind așadar cazul vreunui grafic de achitare, iar în legătură cu virarea prețului în fondul respectiv, constată că această chestiune excede controlului judecătoresc în cauză, virarea sau nevirarea de către mandatarul . a prețului primit în fondul extrabugetar nefiind o condiție de admisibilitate a prezentei acțiuni.

În fine, în ce privește problema comisionului reținut de mandatarul vânzătorului (1% din prețul de vânzare), instanța constată că potrivit textului de lege incident în speță – art. 50 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 – reclamanții sunt îndreptățiți la restituirea întregului preț plătit (actualizat) și nu doar a părții din preț care ar fi intrat în contul deschis la MFP. Invocarea de către MFP a principiului nemo dat quad non habet nu poate fi reținută, deoarece obligația acesteia de efectuare a plății prețului actualizat nu are semnificația – din punctul de vedere al MFP – restituirii unei sume încasate, fapt cu atât mai evident cu cât MFP are și obligația restituirii – în cazul prevăzut de art. 50 alin. 21 din Legea nr. 10/2001 – a prețului de piață al imobilelor al căror contracte de vânzare cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 au fost anulate, unde în mod evident MFP nu a încasat de la cumpărători prețul de piață al imobilelor respective.

Față de cele de mai sus, constatând și faptul că pârâtul nu a contestat modul de actualizare al prețului efectuat de reclamanți conform extrasului de pe site-ul Institutului Național de S. privind rata inflației, instanța apreciază întemeiată acțiunea formulată de reclamanți, urmând să o admită și să oblige pârâtul la restituirea către reclamanți a sumei de 107.149,5 lei, reprezentând prețul actualizat al apartamentul nr. 5 din A., ., jud. A..

În temeiul art. 453 alin. 1 și art. 451 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanța va obliga pârâtul și la plata sumei de 1.736 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorar de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea civilă formulată de reclamanții G. V., CNP_, și G. B., CNP_, ambii cu domiciliul în A., ., jud. A., și domiciliul procesual ales în A., .. 23, . (la SCPA V. & Asociații), împotriva pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 107.149,5 lei reprezentând preț actualizat, precum și suma de 1.736 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare

Pronunțată în ședința publică din 09.06.2015.

Președinte, Grefier,

H. B. A. Craițar

Red/dact/HB/AC

5 ex/3 .;

Se .> Reclam. - G. V. și G. B. – A., .. 23, . - la SCPA V. & Asociații,

Pârâtul - S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice - București, ., sector 5.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Sentința nr. 3190/2015. Judecătoria ARAD