Rectificare carte funciară. Sentința nr. 3579/2015. Judecătoria ARAD
Comentarii |
|
Sentința nr. 3579/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 3579/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSĂR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3579/2015
Ședința publică din 23 iunie 2015
Președinte: C. L. D.
Grefier: B.-F. S.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții F. I. și F. V. în contradictoriu cu pârâții V. H. N., U. C., V. E. M., U. V., ., O. Voichiță și O. A..
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 19 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, pentru motivele arătate, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 23 iunie 2015, când a hotărât următoarele:
JUDECĂTORIA
În deliberare asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 03 aprilie 2014, cu numărul_, reclamanții F. I. și F. V. au chemat în judecată pe pârâții V. H. N., U. C., V. E. M., U. V., O. V., Oaina A. și ., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța:
- să admită acțiunea reclamanților de rectificare a înscrierii din cuprinsul cărții funciare privitoare la suprafața imobilului situat în ., ./a, jud. A., întrucât aceasta nu corespunde situației juridice reale, imobilul având o suprafața mai mare;
- să îndrume Biroul de Carte Funciara din cadrul O.C.P.I. A. să efectueze cuvenitele mențiuni în CF nr._ - V., nr. top 1042/8/3.
- cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
In fapt, reclamanții arată că sunt proprietari ai imobilului situat în ./a, jud. A., înscris in CF nr._ - V., nr. top 1042/8/3.
În conformitate cu cartea funciara a imobilului, suprafața totala a acestuia este de 250 mp, însă din ultimele măsurători efectuate, terenul are cel puțin suprafața de 1400 mp, existând astfel o vădită neconcordanță între situația înscrisă în CF și situația reală.
Reclamanții menționează că imobilul situat în ., ./a, jud. A., înscris în CF nr._ – V., nr. top 1042/8/3, se învecinează pe latura din spate a acestuia cu imobilul situat în ., ., jud. A., înscris în CF_-V., nr. top 75.76/a, proprietate a d-nei O. V. și O. A., precum și cu imobilul situat în ., ., jud. A., înscris in CF_-V., nr. top 1042/7/2, proprietate a d-lui U. C. și soția U. V..
De asemenea, imobilul situat în ., ./a, jud. A., înscris în CF nr._ - V., nr. top 1042/8/3, se învecinează pe latura din stânga a acestuia cu imobilul situat în ., ./A, jud. A., înscris in CF310791 -V., nr. top 1042/8/1, proprietate a d-Iui V. H. N. și soția V. E. M., iar, pe latura din dreapta se învecinează cu . Comunei V..
Potrivit dispozițiilor art. 908 alin. (1) pct. 4 din N.C.civ.: orice persoana interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară când înscrierea în cartea funciară nu mai este din orice alte motive, în concordanță cu situația juridica reală a imobilului.
De asemenea, în cazul în care, cuprinsul cărții funciare nu corespunde cu situația juridică reală conform art. 914 din N.C.civ.: „Proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea mențiunilor din cartea funciara privitoare la descrierea, destinația său suprafața acestuia, în condițiile legii.""
În art. 25 alin. (l) lit. d din Ordinul nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciara, se stipulează că în situația în care suprafața din măsurători este diferită de suprafața înscrisă în cartea funciară sau decât suprafața din actele de proprietate „se va proceda astfel (...) d) dacă suprafața din măsurători este mai mare cu un procent de peste 5%, documentația se respinge.""
Reclamanții arată că din interpretarea textelor de mai sus, rezultă în mod neechivoc ca, pentru imobilele împrejmuite, cum este cazul și imobilului acestora, daca diferența este mai mare de 5%, singura modalitate de realizare a concordanței dintre situația scriptica (tabulara) și cea reala este procedura contencioasă, respectiv promovarea unei acțiuni in justiție, având ca obiect modificarea (rectificarea) suprafeței.
În speța, suprafața imobilului rezultată din măsurători este mai mare de 5% decât suprafața înscrisă în cartea funciară, astfel că nu este posibilă rectificarea (modificarea) suprafeței acestui imobil pe cale administrativă.
Așadar, în acest caz, reclamanții, în calitate de proprietari tabulari, vor putea obține înscrierea suprafeței reale a imobilului numai pe cale judecătorească. Urmează ca suprafața reală efectiva a imobilului înscris in CF nr._ – V., nr. top 1042 H/3, să fie determinată printr-o expertiza topografică efectuată în prezenta cauza.
Pentru toate aceste motive, reclamanții solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulata.
In drept: art. 907, art.908, art. 914 din NCC și art.25 din Ordinul nr.634/ 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciara.
În probațiune au fost depuse înscrisuri și s-a propus expertiza tehnica topografică.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta . acțiunii ca inadmisibilă și nefondată. Pe cale de excepție înțelege să invoce lipsă obiectului acțiunii în rectificare a înscrierii din cuprinsul Cărții Funciare.
Reclamanții F. loan și F. V. solicită o rectificare a înscrierii din cuprinsul Cărții Funciare a imobilului situat în ., ./a, nr. top 1042/8/3 de la suprafața de 250 mp Ia 1400, justificat de realitatea faptica din teren. Astfel, pârâta susține admiterea excepției lipsei de obiect, întrucât acțiunea promovata de către reclamanți este justificata în drept ca și o acțiune în rectificare, faptic aceștia solicitând recunoașterea unui drept de proprietate asupra suprafeței de 1400 mp, teren asupra cărora nu dețin titlu legal.
În opinia pârâtei acțiunea promovata de reclamanți are un caracter mixt, deoarece întrunește atât elemente declarative ale acțiunii în constatare, cât și elemente constitutive de drepturi ale uzucapiunii, efectele sale producându-se pentru trecut, dând eficienta unei situării juridice anterioare, cât și pentru viitor, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate. Acțiunea în rectificare este o acțiune ce are caracter subsidiar, de obicei fiind grefată pe o acțiune de fond .
Pârâta invocă excepția lipsei de interes a cererii înaintate de către reclamanți. In susținerea lipsei de interes învederează instanței aplicabilitatea art. 33 din Codul de procedura civilă, care consemnează în sarcina reclamantului interesul de a acționa, interes care în opinia legiuitorului trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. In speța dedusă judecații nu sunt îndeplinite aceste condiții și nici nu este identificată incidența în speță a unui drept subiectiv amenințat său preîntâmpinarea unei pagube iminente care s-ar putea produce și nu s-ar putea repara, întrucât dreptul solicitat prin prezenta acțiune nu este legitim. Afirmația pârâtei este susținuta de conținutul normei legale "Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar daca interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat său pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara"
Admisibilitatea excepției invocate este data de interesul legitim, așa numita "Condiția interesului legitim". Ori, acesta este legitim atunci când nu contravine normelor imperative ale legii său regulilor de conviețuire sociala. In opinia pârâtei admiterea acțiunii reclamanților contravine normelor legale, . doar dreptul legal la identificarea, notarea și întocmirea cărții funciare a imobilului neidentificat.
Pârâta arată că, în soluționarea cererii reclamantului, instanța trebuie să țină cont, de faptul ca Legea 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliara prevede în mod limitativ cazurile în care poate fi ceruta rectificarea înscrierilor din cartea funciara de o persoana care nu deține proprietatea imobilului a cărui suprafața se cere rectificată. Ori, asă cum se poate observa din documentele depuse la dosarul cauzei reclamanții nu dețin nicio hotărâre judecătoreasca și nici acceptul proprietarului identificat într-o declarație autentică.
Proprietarul terenului a cărei rectificare se solicita este . temeiul art. 6 din Legea 18/1991 va nota respectiva suprafața, după prealabila identificare a acestuia în cartea funciara ca și proprietate privata a Comunei V.. Temeiul acestei însușiri este justificat de prevederea legala ante-menționată (...) Domeniul privat al statului si, respectiv, al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum și din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozițiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
Pârâta aduce la cunoștința instanței ca admisibilitatea prezentei acțiuni ar crea precedente, față de abordarea unitara a instituției publice uzitată până la data prezentă. Este inadmisibil a se asuma ca teritoriul administrativ al Comunei, rămas neidentificat din considerente independente de voința autorității publice, să devină pe calea unor acțiuni în rectificare, bunuri și proprietăți a oricăror persoane care le identifica și notează în cartea funciară, fără a deține un titlu.
In prevederile art. 89 alin. 2 din Ordinul 633/2006, pentru aprobarea Regulamentului de Organizare a Birourilor de cadastru și Publicitate Imobiliară, se indica cine are calitatea de persoana interesată. Astfel, "(...) prin persoana interesată se înțelege acea persoana care a avut sau are un drept ce a fost lezat prin înscrierile anterioare". În accepțiunea Regulamentului ante-menționat respectiv, art. 89, alin 3 rectificarea înscrierilor se poate face pe cale amiabila ori prin intermediul unei hotărâri definitive și irevocabile, situație în care nu se găsesc reclamanții
Pârâta arată că sunt de luat în considerare prevederile explicite ale art. 89 (4) din Regulamentul de Organizare Birourilor de cadastru și Publicitate Imobiliara. Acestea stabilesc ca rectificarea de carte funciara se dispune prin încheiere, în baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a admis acțiunea de fond. Din toate cele expuse anterior rezulta ca acțiunea în rectificare a cărții funciare este o acțiune subsecventa unei acțiuni principale și poate fi solicitată doar daca printr-o acțiune principala s-a solicitat constatarea dreptului de proprietare și existenta unuia din cazurile prevăzute la art. 33 din legea nr. 7/1996, pronunțându-se o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă în acest sens.
Pârâta arată că pentru a-și putea formula un punct de vedete concludent și pertinent, în vederea valorificării dreptului la apărare, apreciază că reclamantul trebuie să își precizeze în mod aprofundat cererea de chemare în judecată și totodată să anexeze înscrisurile de care înțelege să se folosească în sprijinul admiterii acțiunii sale.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanții solicită respingerea acestei excepții, având în vedere faptul că, în situația de față sunt aplicabile prevederile:
- art. 908 alin. (1) pct. 4 din N.C.civ.: orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara când ,,înscrierea în cartea funciara nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
- de asemenea, în cazul în care, cuprinsul cărții funciare nu corespunde cu situația juridică reală, conform art. 914 din N.C.civ.: proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea mențiunilor din cartea funciara privitoare la descrierea, destinația sau suprafața acestuia, în condițiile legii.
Din interpretarea textelor de mai sus, rezultă în mod neechivoc ca pentru imobilele împrejmuite, cum este cazul și imobilului reclamanților, daca diferența este mai mare de 5%, singura modalitate de realizare a concordanței dintre situația scriptică (tabulară) și cea reala este procedura contencioasă, respectiv promovarea unei acțiuni în justiție, având ca obiect modificarea (rectificarea) suprafeței. Așadar, în acest caz, reclamanții în calitate de proprietari tabulari vor putea obține înscrierea suprafeței reale a imobilului numai pe cale judecătoreasca.
Reclamanții menționează faptul că, deși prin întâmpinarea depusa la dosar se încearcă a se insinua ca cererea acestora ar fi o acțiune în revendicare, trebuie avut în vedere faptul că, suprafața de teren pe care aceștia o dețin peste suprafața de teren înscrisă în cartea funciara, nu se afla intabulata în nici o carte funciară, neexistând vreun posibil proprietar. (toți vecinii acestora sunt intabulați în cartea funciară, adică toate suprafețele de teren învecinate au fost intabulate). Mai mult decât atât, reclamanții arată că plătesc impozit pentru toata suprafața de teren de 1400 mp.
Reclamanții arată că ca sunt proprietarii imobilului situat în ., ./a, jud. A., înscris in CF nr._ -V., nr. top 1042/8/3, care este înscris în CF având o suprafața mai mica decât cea reală. Prin acțiunea introductiva de instanța reclamanții au arătat și au depus CF-uri pentru toate suprafețele de teren vecine imobilului acestora.
In ce privește apărările formulate pe fondul cauzei prin întâmpinare, acestea invoca prevederile I art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 care prevede ca: „înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale. "
În cazul în care . consideră ca ar fi ea proprietara pe suprafața de teren reclamanții solicită să facă această dovadă prin înscrisuri.
Prin notele de ședință depuse la data de 23.06.2015, pârâta ., față de răspunsul la întâmpinare depus de către reclamanți, cu privire la respingerea excepțiilor, aceștia din urmă nu sunt proprietari ai imobilului asupra căruia solicită rectificarea, iar această suprafață de teren nu a fost niciodată în cartea funciară, terenul nefiind identificat. Reclamanții nu pot, prin intermediul unei acțiuni în rectificare să solicite și să obțină un drept de proprietate asupra imobilului. De asemenea, pârâta, în cazul în care instanța consideră admisibilă cererea de chemare în judecată, solicită admiterea excepției netimbrării.
Prin notele de ședință depuse la data de 22 iunie 2014, reclamanții arată că, emiterea unei hotărâri judecătorești de rectificare C.F. este singura posibilitate de a îndrepta situația actuală, situație care nu corespunde cu starea de fapt și cu starea juridică a imobilului în discuție.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea exercitată reclamanții au solicitat instanței rectificarea înscrierii din cuprinsul cărții funciare privitoare la suprafața imobilului situat în ., ./a, jud. A., înscris în CF_- V., nr. top.1042/8/1, întrucât aceasta nu corespunde situației juridice reale, imobilul având o suprafața mai mare.
Din examinarea extrasului de carte funciară depus la dosar la fila 6 din dosarul inițial, rezultă că imobilul în natură teren în discuție a fost înscris în cartea funciară cu titlu de împroprietărire în anul 2001.
Reclamanții, deși invocă și dispozițiile art. 908 alin. 1 pct. 4 din Noul Cod Civil, nu au precizat care sunt motivele pentru care înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
Dispoziții legale incidente:
Potrivit dispozițiilor art. 907 Cod civil,
(1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.
(3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.
În conformitate cu dispozițiile art. 908 alin. 1 pct. 4 Cod civil,
Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă: înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
Potrivit dispozițiilor art. 40 (3) litera b, (7) și (3) și din Legea nr.7/1996, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii,
În cazul lucrărilor de înregistrare în cadastru și în cartea funciară realizate la cererea persoanelor interesate, dacă suprafața din măsurători este diferită de suprafața înscrisă într-o carte funciară pe baza unei documentații cadastrale recepționate de oficiul teritorial sau suprafața din documentația cadastrală, recepționată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafața din actele de proprietate, cererea de recepție și înscriere în cartea funciară se soluționează astfel:
b) dacă suprafața din măsurători este mai mare în proporție de până la 10% inclusiv, în cazul terenurilor din intravilan, și de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, atunci suprafața din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului;
(7) În cazul proprietății private, în lipsa actelor de proprietate asupra terenurilor, la cererea persoanelor interesate, se va putea nota posesia în baza documentelor prevăzute la art. 13 alin. (3) lit. c) - f) și a unei documentații cadastrale.
(8) Drepturile reale care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii vor rămâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credință, potrivit legii, timp de 5 ani de la înscrierea posesiei în cartea funciară.
Aprecierile în drept ale instanței:
În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de . că aceasta este o apărare de fond, astfel că va fi analizată ca atare.
În ceea ce privește obiectul acțiunii, instanța reține faptul că, prin acțiunea civilă exercitată, reclamanții solicită protecția situației juridice invocate, diferența suprafeței de teren cu privire la care se consideră îndreptățiți, astfel că excepția lipsei de obiect a acțiunii exercitate este neîntemeiată.
În ceea ce privește interesul acțiunii, instanța apreciază că acesta subzistă câtăvreme reclamanții urmăresc un folos practic material prin aceea că doresc înscrierea în cartea funciară a unei suprafețe de teren mai mare decât cea existentă, fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 33 Cod procedură civilă.
Reclamanții au invocat existența faptică a unei diferențe de teren față de cea înscrisă în cartea funciară în baza unei convenții, dar nu au invocat nicio cauză de ineficacitate a actului juridic în baza căruia s-a realizat înscrierea, deși au întemeiat acțiunea și pe disp. art. 907 Cod civil.
Or, conform disp.art. 907(3) Cod civil, este necesar ca situația juridică reală invocată să rezulte dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond, acțiune care poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic și care să justifice diferența de suprafață.
În acest sens, instanța reține că, prin decizia nr. 3583 din 10 septembrie 2013 pronunțată în recurs de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a hotărât că prin acțiunea în rectificarea înscrierilor în Cartea Funciară se poate cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a imobilului, această acțiune având, de obicei, un caracter subsidiar, fiind grefată pe o altă acțiune având ca obiect constatarea nulității sau anularea unui act, simulația sau rezoluțiunea acestuia.
De asemenea, raportat la dispozițiile art. 908 alin. 1 pct. 4 Cod civil, instanța reține, în plus față de considerentele deja expuse, faptul că reclamanții nu au precizat motivele pentru careînscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația juridică reală a imobilului, deși la momentul dobândirii imobilului prin convenție acesta avea aceeași suprafață de 250 mp și nu au formulat în acest sens o pretenție pe fond, situație în care, dispozițiile invocate în susținerea acțiunii nu au incidență în cauză, iar admiterea acțiunii ar echivala cu o reală împroprietărire fără nicio bază legală.
Într-adevăr, după cum susține și pârâta . situația invocată de reclamanți, aceștia nu invocă și nu dețin titlu legal în baza căruia să se realizeze rectificarea.
În acest sens, în literatura de specialitate s-a arătat că, ,, acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent cu acțiunea de fond (caz în care cererea de chemare în judecată va avea un capăt de cerere principal având ca obiect pretenția pe fond, dar și un capăt de cerere accesoriu, având ca obiect rectificarea) sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond.”
Mai mult, dispozițiile art. 25 alin. 1 litera d din Ordinul nr. 634 din 13 octombrie 2006, pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară nu se aplică în cauză deoarece, reclamanții fiind împroprietăriți conform mențiunilor de carte funciară ( fila 65 la dosar), sunt în situația de excepție prevăzută de art. 25 alin.2 din Ordinul nr. 634 din 13 octombrie 2006, conform cărora,
Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul terenurilor situate în extravilan, retrocedate conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare. Pentru aceste terenuri, la prima înscriere în cartea funciară, dacă suprafața din măsurători este mai mică decât suprafața din titlul de proprietate, aceasta se poate înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului, conform anexei nr. 5.
În lipsa titlului care să justifice diferența de suprafață, reclamanții aveau posibilitatea de a uza de dispozițiile art. 40 (7) sau (3) și din Legea nr.7/1996, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii.
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge acțiunea exercitată de reclamanții având ca obiect rectificare carte funciară ca fiind inadmisibilă.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de pârâta . decizia nr.22/2006, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, conform căreia, ,, profesia de consilier juridic, nefiind o profesie liberală, cum este aceea de avocat, nu poate fi exercitată decât în limitele cadrului legal al raportului de serviciu sau al raportului juridic de muncă”, deci, nu este compatibilă cu îndeplinirea de atribuții specifice profesiei de avocat, pe cale de consecință, instanța va respinge cererea pârâtei având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea având ca obiect rectificare carte funciară, formulată de reclamanții F. I. și F. V., cu domiciliul procesual ales în A., ., ., jud. A., în contradictoriu cu pârâții V. H. N., V. E. M., U. C., U. V., O. V., O. A. și ..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din data de 23.06.2015.
Președinte Grefier
D. L. C. S. B. - F.
Red./tehn./DLC/SBF/11 ex./9 .
Se comunică cu:-
- reclamanții F. I. și F. V., cu domiciliul procesual ales în A., ., ., jud. A.;
- pârâții V. H. N., V. E. M., U. C., U. V., O. V., O. A. și ..
← Rectificare carte funciară. Sentința nr. 3578/2015.... | Succesiune. Sentința nr. 3597/2015. Judecătoria ARAD → |
---|