Rectificare carte funciară. Sentința nr. 6245/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6245/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 6245/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6245
Ședința publică din 16 noiembrie 2015
Președinte: R. A. C.
Grefier: P. B.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta S. A., în contradictoriu cu pârâta Carcuș A., având ca obiect revocare donație, în vederea pronunțării.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată cu suma de 432 lei taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 3 din OUG nr. 80/2013.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 16.11.2015.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se depuse prin registratura instanței la data de 13.11.2015, respectiv 16.11.2015, concluzii scrise formulate de ambele părți.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr._ /15.05.2015, reclamanta S. A., în contradictoriu cu pârâta Carcuș (fostă S.) A., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună:
-revocarea parțială a contractului de donație autentificat sub nr. 429/30.06.2008 la Biroul Notarului Public S. R. A. încheiat între părți pentru cota de 4/8 parte din terenul arabil extravilan reprezentând suprafața de 4.000 mp înscris în CF_ Nădlac, .. 148.1449/44/1, cu nr. cad 747, situat în extravilanul orașului Nădlac, dobândit prin cumpărare și moștenire după defunctul soț al reclamantei;
-să fie obligată pârâta la restituirea către reclamantă a bunului donat;
-să se dispună OCPI A. să facă cuvenitele mențiuni în CF;
-cu cheltuieli de judecată constând în onorar avocat și taxa judiciară de timbru.
În motivare, reclamanta a arătat că, potrivit contractului de donație autentificat sub nr. 429/30.06.2008 la Biroul Notarului Public S. R. A., a donat cota de 1/8 parte fiului său S. C. G. și 4/8 soției acestuia S. A., din totalul de 5/8 parte din terenul arabil în extravilanul localității Nădlac, înscris în CF_ Nădlac cu nr. top. 148.1449/44/1 și nr. cad 747, dobândit de reclamantă prin cumpărare și moștenire după defunctul său soț.
Reclamanta a precizat faptul că a făcut această donație la acel moment cu intenția de a ajuta și sprijini pe fiul și nora sa, cu convingerea că va beneficia de un sprijin la bătrânețe din partea lor. Terenul donat a fost dobândit de reclamantă și soțul acesteia prin cumpărare, în anul 2001.
După perfectarea contractului de donație, reclamanta susține că a observat o schimbare de atitudine din partea pârâtei, în sensul că aceasta era mereu pusă pe ceartă, mereu nemulțumită de bani, provoca neînțelegeri în familie.
În anul 2012 pârâta s-a separat de fiul reclamantei, iar în anul 2014 a depus acțiune de divorț pe rolul Judecătoriei A., căsătoria celor doi fiind desfăcută din vina ambelor părți.
Reclamanta a mai arătat faptul că, vestea că fosta noră a introdus acțiune de divorț a supărat-o foarte tare, fiind o familie respectată în comunitatea Nădlac, fiul acesteia fiind preot în cadrul Bisericii Greco-Catolice, astfel că la data de 27.02.2014, reclamanta a făcut atac cerebral.
În perioada 28.02._14 a fost internată la spital la Macco, unde a primit îngrijiri medicale de excepție. După aproximativ 4 luni reclamanta a început să vorbească din nou, iar după 8 luni, cu eforturi și voință, a început să și meargă.
În toată această perioadă, fosta noră a reclamantei nu a înțeles să facă niciun act de gratificație, nu a vizitat-o la spital și ulterior, la ieșirea din spital, deși cunoștea că reclamanta este paralizată la pat, în stare de neputință totală, nu i-a acordat acesteia niciun fel de sprijin.
În primele 4 luni după accidentul cerebral, fiind în convalescență, fiul reclamantei îi spunea acesteia că nu a divorțat de pârâtă și că s-au împăcat, tocmai pentru ca să n-o supere și să facă un nou atac cerebral, astfel că doar prin luna iulie, când a început să vorbească a aflat de la cunoștințe că familia fiului său s-a destrămat, căsătoria fiind desfăcută din vina ambelor părți și că pârâta ar fi avut o relație extraconjugală.
Tot atunci, reclamanta a aflat că pe durata căsătoriei cu fiul său, pârâta o denigra în public, o calomnia pe la vecini, spunând cuvinte urâte despre aceasta, că din cauza reclamantei nu s-ar fi înțeles cu soțul ei, că reclamanta nu ar fi gospodină, toate acestea cu intenția clară de a-i crea o imagine negativă.
Reclamanta a precizat faptul că toate aceste vorbe urâte la care a fost expusă public nu le-a cunoscut pe durata căsătoriei fiului său cu pârâta.
De asemenea, reclamanta a susținut faptul că pârâta îl îndepărtează și pe nepot de aceasta, interzicându-i să o viziteze și împiedicând a avea o relație firească de bunică-nepot.
În continuare reclamanta se află în stare de nevoie și plătește o persoană pentru a-i face curățenie în casă, pentru a spăla, pentru a călca, iar pârâta refuză să îi acorde sprijin material sau ajutor, deși cunoaște despre starea gravă în care se află reclamanta, întrucât locuiesc pe aceeași stradă.
Reclamanta apreciază că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 832 cod civil (1864), donația fiind revocabilă pentru ingratitudine față de donator.
Pentru motivele arătate, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În drept, reclamanta a invocat art. 831 alin 2, 3, art. 834 vechiul Cod civil, iar în probațiune a administrat înscrisuri în copie, respectiv cartea de identitate, contract de donație autentificat sub nr. 429/30.06.2008 de BNP S. R. A., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 214/09.08.2001 de BNP Medre I., certificat de moștenitor nr. 43/30.06.2008, încheiere OCPI A. nr._/2008, extras CF_ nedefinitivă Nădlac, ieșire din spital în limba maghiară și în traducere în limba română, colile CF cu caracter nedefinitiv_ Nădlac,_ Nădlac,_ Nădlac, extras CF_ Nădlac, cartea funciară_ Nădlac.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate, arătând că împreună cu fostul său soț au fost împroprietăriți prin donația făcută către aceștia de mama fostului soț și soacra pârâtei la acea dată în cursul anului 2008, cu cota de 4/8 pârâta, respectiv cota de 1/8 din terenul arabil situat î n extravilanul localității Nădlac, înscris în CF_ Nădlac, nr. top. 148.1449/44/1 și nr. cad 747 în suprafață de 8000 mp. C. de 3/8 parte din terenul antemenționat a moștenit-o soțul pârâtei după defunctul său tată, astfel că fiecare sunt în acest moment proprietari pe jumătate din terenul sus-menționat.
Pârâta apreciază că la acel moment, reclamanta a considerat că este normal ca fiecare să aibă jumătate din terenul de 8000 mp, deoarece acolo au hotărât și început de comun acord să edifice o fermă de vaci, care trebuia făcută cât mai repede pentru că efectivul de vaci care exista la domiciliul părților, al tuturor la acea vreme (pe lângă cele cumpărate de pârâtă cu fostul său soț), să fie dus în cel mai scurt timp la fermă, întrucât reclamanta risca amenzi usturătoare.
Întrucât reclamanta a văzut că pârâta a lucrat zi lumină la edificarea acelei ferme și toată munca acesteia pentru îngrijirea animalelor atât acasă cât și la fermă, aceasta a considerat de cuviință să o gratifice cu acest teren, fără ca pârâta să-i ceară acest lucru în mod expres sau să facă anumite gesturi care să o ducă la ideea că pârâta ar dori acest lucru.
Astfel, când reclamanta a înștiințat-o pe pârâtă de dorința ei de a face această donație, pârâta a fost foarte măgulită, cu atât mai mult cu cât reclamanta a văzut care a fost relația pârâtei cu fiul reclamantei, cum a fost tratată de acesta și cât a muncit pârâta pentru bunăstarea familiei, gândindu-se că reclamanta și-a dat seama cât greșește fiul acesteia față de pârâtă.
Cu toate acestea, neînțelegerile dintre pârâtă și fiul reclamantei erau tot mai pregnante, discuțiile se acutizau, pârâta apreciind că a fost folosită la acea fermă pe care a construit-o pe terenul donat doar ca o slugă, iar situația a degenerat în iarna anului 2012 când fiul reclamantei a gonit-o pe pârâtă de la fermă (aceștia locuind în acea vreme la fermă împreună cu copilul lor), interzicându-i să mai calce vreodată pe acolo sau în casa mamei sale, unde aveau domiciliul în acea perioadă.
Pârâta apreciază că susținerea reclamantei, în sensul că s-a îmbolnăvit datorită deciziei pârâtei de a divorța este una falsă, deoarece atât fostul soț al pârâtei cât și reclamanta nu i-au permis acesteia să intre în incinta fermei, pentru care aceasta a munci ani de zile, atât fizic cât și pecuniar, până în decembrie 2012. Pârâta susține că nu a văzut nicio dorință de continuare a căsniciei nici din partea fostului soț și nici din partea fostei sale soacre, care să fi încercat pe vreo cale împăcarea soților.
Și până la data separării în fapt a soților, pârâta nu a fost agreată de familia soțului ei, fiind supusă de fostul soț la nenumărate agresiuni verbale, dar și fizice la care reclamanta a fost martoră și niciodată nu i-a luat acesteia apărarea.
Faptul că reclamanta a fost spitalizată la Mako-Ungaria, pârâta a aflat de la fiul ei, căruia nu-i interzice să aibă legături cu familia paternă și nici cu tatăl, chiar pârâta fiind cea care îl trimite să-și viziteze bunica.
Pârâta a recunoscut faptul că nu a fost la personal la domiciliul reclamantei de cât s-a despărțit de fiul acesteia, întrucât relațiile dintre părți au fost tot timpul destul de tensionate și pentru a evita un scandal de proporții, fostul soț al pârâtei fiind cunoscut în localitate ca o persoană violentă, care își bate chiar și enoriașele.
S-a precizat de către pârâtă că nu i s-a cerut niciodată sprijinul sau ajutorul de către reclamantă de când a fost spitalizată în Ungaria, deoarece cu siguranță ar fi ajutat-o.
Pârâta susține că nu sunt reale afirmațiile reclamantei, în sensul că ar fi folosit cuvinte jignitoare la adresa acesteia, că ar fi denigrat-o, calomniat-o sau ar fi folosit apelative jignitoare când vorbea despre persoana acesteia, Recunoaște însă, că astfel de cuvinte se foloseau în casă cât timp pârâta locuia cu soțul său, doar că acestea erau spuse la adresa pârâtei de terțe persoane. Pârâta a arătat că în vocabularul său nu există astfel de cuvine, considerând că pe tot parcursul căsniciei sale a fost o femeie cât s-a putut de exemplară atât pentru familie, cât și pentru faptul că pe lângă fostul său soț a fost privită de enoriași ca soția preotului și nu se cuvenea să aibă un vocabular vulgar sau comportament neadecvat, să se afișeze cu alte persoane sau să alimenteze relații extraconjugale.
Este posibil ca pârâta să fi afirmat, în momentul de cumpănă când a hotărât să divorțeze, că probabil căsnicia sa ar fi avut mai multe șanse dacă locuiau singuri, dacă se gospodăreau singuri cu banii și lua hotărâri doar ei, în familia restrânsă.
Se apreciază de către pârâtă că aceste vorbe au fost doar inventate pentru a exista motive de revocare a donației, având în vedere existența pe rolul Judecătoriei A. a acțiunii de partaj bunuri comune-lichidare regim matrimonial, unde se discută despre terenul de sub fermă, dacă există sau nu ferma pe terenul în cauză, cui aparține ferma etc.
În ceea ce privește cauzele în care poate interveni revocarea donației, enumerate la art. 831 vechiul Cod civil, pârâta a invocat practica judiciară, respectiv decizia civilă nr. 846/1995 a Tribunalului București și decizia civilă nr. 3536/2005 a Curții de Apel C..
În prezenta speță, alimentele sau ajutorul nu au fost cerute de către donatoare de la îmbolnăvirea la care s-a făcut referire.
Mai mult, posibilitățile donatarei momentan sunt limitate, întrucât după terminarea divorțului aceasta a fost nevoită să-și dea demisia de la locul de muncă, fiind cantor la biserica în care slujește fostul său soț. Astfel, deocamdată, singurul venit al pârâtei este beneficiul de pe 3,40 ha teren arabil, pe care îl folosește de la despărțirea în fapt de fiul reclamantei și remunerația în urma muncii cu ziua sau ora când se ivește ceva de lucru.
Astfel, pârâta apreciază că reclamanta are venituri mai mari decât aceasta în acest moment, ea fiind pensionară și beneficiază de pensie, locuiește și se gospodărește cu fiul acesteia, care în continuare este preot paroh î n orașul Nădlac și folosește aproape toate bunurile agonisite pe parcursul mariajului cu pârâta, reclamanta având astfel sprijin atât moral cât și material de la persoane apropiate acesteia.
Pentru motivele arătate, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, art., 831 alin. 2 și 3 vechiul Cod civil.
Prin răspuns la întâmpinare, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii în revocarea donației pentru ingratitudine.
Cu privire la formele de ingratitudine arătate în prezenta speță, reclamanta a arătat că injuriile grave cuprind manifestări de natură să aducă atingere demnității, onoarei ori reputației donatorului.
De asemenea, reprezintă o cauză de revocare a donației și refuzul de alimente donatorului ajuns în nevoie, în neputința de a se îngriji.
Reclamanta apreciază că atitudinea iresponsabilă a pârâtei care a condus în final la desfacerea căsătoriei acesteia, a marcat-o profund și iremediabil pe donatoare, care a considerat comportamentul nurorii sale ca fiind de o manieră care a adus injurii grave atât ei cât și întregii familii a fiului ei.
Mai mult, reclamanta susține că după ce pârâta a cunoscut starea deosebit de gravă de sănătate pe care a avut-o, pârâta în continuare a înțeles să manifeste lipsă de recunoștință, făcând afirmații în localitate printre enoriași, din care rezultă că într-un fel era satisfăcută de faptul că aceasta a fost la un prag de moarte.
Pentru considerentele arătate, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii.
La termenul de judecată din data de 28.09.2015, pârâta, prin reprezentant a invocat excepția inadmisibilității acțiunii.
Prin încheierea din data de 25.09.2015, instanța a unit cu fondul excepția inadmisibilității acțiunii.
Reclamanta a depus concluzii scrise, prin care a solicitat admiterea acțiunii în revocarea în parte a contractului de donație pentru ingratitudine și pe cale de consecință să fie obligată pârâta la restituirea către reclamantă a bunului donat, cu cheltuieli de judecată.
Prin concluzii scrise, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nedovedită.
În completarea probațiunii s-a depus încheierea din data de 20.03.2014 și sentința civilă nr. 1864/17.04.2014 pronunțate de Judecătoria A. în dosar nr._ .
În cauză s-a administrat și proba cu martorii Hajdul I., P. Ș., C. E. și M. M..
Din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt, următoarele:
Prin contractul de donație autentificat sub nr. 429/30.06.2008 la Biroul Notarului Public S. R. A., reclamanta a donat cota de 1/8 parte fiului său S. C. G. și 4/8 soției acestuia S. A., din totalul de 5/8 parte din terenul arabil în extravilanul localității Nădlac, înscris în CF_ Nădlac cu nr. top. 148.1449/44/1 și nr. cad 747, dobândit de reclamantă prin cumpărare și moștenire după defunctul său soț.
Instanta retine ca parata s-a casatorit cu fiul reclamantei in anul 1994, iar prin sentinta civila nr.1864/17.04.2014 pronuntata de Judecatoria A. in dosarul nr._ s-a dispus defacerea casatoriei din vina ambelor parti.
Prin actiunea formulata, reclamanta solicita revocarea parțială a contractului de donație pentru cota de 4/8 parte din terenul mentionat mai sus, cu obligarea pârâtei la restituirea bunului donat, actiuna fiind intemeiata pe prevederile art. 832 Cod civil (1864), donația fiind revocabilă pentru ingratitudine față de donator.
Instanta retine ca potrivit art. 831 pct. 2 din Codul civil, donațiunea între vii se revocă pentru ingratitudine, dacă donatarul este culpabil de delicte, cruzimi sau injurii grave.
Din interpretarea textului, rezultă că nu orice încălcare a moralei sau orice atitudine ireverențioasă duc la revocarea donației pentru ingratitudine, ci numai faptele de o gravitate deosebită.
Din probele administrate in cauza, respectiv declaratiile martorilor, rezulta ca intre reclamanta si parata, a existat o stare de tensiune permanenta, chiar de la data incheierii casatoriei paratei cu fiul reclamantei.
Astfel, martorul P. S. a declarat ca parata are o atitudine sfidatoare si nepoliticoasa fata de reclamanta, iar reclamanta este nemultumita ca, dupa externarea ei din spital ca urmare a unui accident cerebral suferit, parata nu a vizitat-o.
Aceeasi stare de fapt a fost relatata si de martorul Hajduk I..
Instanta retine ca din depozitiile martori audiați, nu rezultă că parata ar fi săvârșit fapte de ingratitudine așa cum sunt enumerate, limitativ de art. 831 Cod. civ. și anume: atentat la viața donatorului; delicte; cruzimi sau injurii grave și refuzul de alimente.
Neîntelegerile existente între parti sunt certe si dovedite în cauza, însa din probatoriul administrat nu se poate trage concluzia ca pârâta ar fi savârsit în mod culpabil, cu vinovatie, delicte, cruzimi sau injurii grave de natura a conduce la revocarea pentru ingratitudine a donatiei.
Injuriile presupun fapte de insulta, de ofensa, jigniri aduse persoanei donatorului, onoarei, demnitatii sau reputatiei acestuia, acestea trebuind sa prezinte o gravitate deosebita.
Instanta constata ca desi reclamanta invocat faptul ca vestea că parata a introdus acțiune de divorț a supărat-o foarte tare si acesta a fost cauza accidentului cerebral, din sentinta civila nr.1864/17.04.2014 rezulta ca parata, desi introdusese actiunea de divort, la termenul de judecata din data de 27.02.2014 a renuntat la actiune, desfacerea casatoriei fiind insa solicitat de fiul reclamantei, prin cerere reconventionala.
Cat priveste faptul ca parata nu a vizitat-o pe reclamanta dupa exteranarea acesteia din spital, instanta are in vedere depozitiile martorilor C. E. si M. M. care au relatat faptul ca fiul reclamantei era deseori violent cu parata, astfel incat apare ca justificata temerea paratei de a se deplasa la domiciliul reclamantei, cu atat mai mult cu cat dupa externarea ei din spital aceasta a locuit impreuna cu fiul ei.
Instanta retine ca cele invocate de reclamanta nu se circumscriu cazurilor de revocare a donației prevăzute de art. 831 alin. (2) C. civ., respectiv delicte, cruzimi sau injurii grave.
Astfel, desi între părți au avut loc incidente prin care și-au adresat insulte, instanta retine ca acestea nu au avut o gravitate care să conducă la concluzia că ar fi îndeplinite condițiile art. 831 alin. (1) pct. 2 C. civ.
In fine, in ceea ce priveste cazul de revocare a donatiei prevazut de pct. 3 al art.831 Cod civil ca urmare „a refuzului fara cuvant de alimente” instanta retine ca, practica judiciară a stabilit că aceste prevederi se interpretează în sensul că refuzul de alimente trebuie cumulat cu condiția ca donatorul să fie în nevoie (să nu aibă venituri care să-i permită achiziționarea alimentelor necesare) și donatorul să nu aibă rude sau alte persoane obligate să-i acorde întreținere.
Sarcina dovedirii îndeplinirii acestor două condiții suplimentare revine celui care solicită revocarea donației.
Probele administrate in cauza au relevat atat faptul ca reclamanta nu a solicitat niciodata ajutorul paratei, cat si ca starea materiala a reclamantei este relativ buna, aceasta ocupandu-se impreuna cu fiul ei si de o ferma, in timp ce starea materiala a paratei este mai putin buna.
F. de aceste considerente de fapt si de drept, vazand ca in cauza nu s-a dovedit incidenta niciunuia dintre cazurile prevazute de art.831 Cod civil, instanta va respinge ca neintemeiata acțiunea civilă având ca obiect revocare donație.
Vazand ca nu au fost solicitate chetuieli de judecata,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă având ca obiect revocare donație formulată de reclamanta S. A., CNP_, cu domiciliul în Nădlac, .. 7, județul A. și domiciliul procesual ales în municipiul A., ., nr. 5-7, ., . (la Cabinet de avocat G. V.) în contradictoriu cu pârâta Carcuș A., CNP_, cu domiciliul în Nădlac, .. 40, județul A. și domiciliul procesual ales în Nădlac, .. 70, județul A..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare; cererea se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din 16.11.2015.
Președinte,Grefier,
R. A. C. P. B.
R./PB/18.12.2015/4 ex. din care 2 ex. se .> - S. A.-A.,.,nr.5-7,.,. (la av. G. V.)
- Carcuș A.-Nădlac, .. 70, județul A.
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 5528/2015. Judecătoria ARAD | Pretenţii. Sentința nr. 5814/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
