Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Încheierea nr. 6746/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 6746/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 04-12-2015 în dosarul nr. 6746/2015
ROMANIA
JUDECATORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 6746
Ședința publica din 04 decembrie 2015
Președinte: R. A.
Grefier: L. M.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor A. împotriva intimatei C. V..
Văzând că mersul dezbaterilor a fost consemnat prin încheierea de ședință din data de 02.12.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pentru motivele arătate s-a amânat pronunțarea pentru termenul din 04.12.2015.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr._, contestatoarea Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor A. în contradictoriu cu intimata C. V. a solicitat anularea executării silite și a actelor de executare inițiate de câtre Biroul Executorului Judecătoresc H. V. prin care s-a declanșat urmărirea silită împotriva sa în baza titlului executoriu constituit prin Sentința Civilă nr. 23/13.01.2009 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul nr._ definitivă prin Decizia Civilă nr. 527 /02.04.2009 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr._ irevocabilă și prin încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr. 152/ 04.09.2015 a Biroului executor Judecătoresc H. V.; desființarea încheierii de încuviințare a executării silite, a titlului executoriu, anularea executării silite și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 152/2015; suspendarea executării silite; întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare.
În motivare a arătat că prin înscrisurile transmise de către Biroul Executorului Judecătoresc H. V., a fost înștiințată că s-a declanșat urmărirea silită împotriva sa în baza titlului executoriu constituit prin Sentința civilă nr. 23 din 13.01.2009 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul nr._ definitivă prin Decizia nr. 527 din 02.04.2009 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr._ și prin încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită, nr. 152 din 04.09.2015 a B. H. V..
Prin Somația emisă de B. H. V., a fost somată ca, în termen de o zi de la primire să îndeplinească întocmai dispozițiile arătate în titlul executoriu, respectiv Sentința civilă nr. 23 din 13.01.2009 pronunțată de către Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Prin încheierea de încuviințare a executării silite s-a stabilit de către executorul Judecătoresc H. V. că, suma de 68.359 lei reprezintă drepturi salariate neacordate, respectiv suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 01.04._09 actualizate cu indicele de inflație până la data de 31.10.2014 și în continuare până la data plătii efective, la care s-au adăugat cheltuieli de executare silită în sumă de 7812 lei.
A arătat că încheierea de încuviințare a executării silite din data de 03.09.2015 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc H. V., precum și toate actele emise de către acesta care stau la baza executării sunt nelegale, drept pentru care a solicitat desființarea acestora, anularea executării silite și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuțional.
În motivare a arătat că Sentința civilă nr. 23 din 13.01.2009 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul nr._ definitivă prin Decizia nr. 527 din 02.04.2009 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr._, nu poate fi pusă în executare.
A invocat excepția lipsei calității de debitor a sa raportat la faptul că, pentru perioada 01.04._07, creditorul nu a avut calitatea de funcționar public în cadrul instituției.
Prin Sentința civilă nr. 23 din 13.01.2009 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul nr._ definitivă prin Decizia nr. 527 din 02.04.2009 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr._ a fost obligată să acorde fiecărui reclamant în funcție de data angajării suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 01.04._09.
Potrivit Deciziei nr. 38/20.03.2007, intimata, din data de 20.03.2007 a avut calitatea de funcționar public în cadrul instituției, drept urmare solicitarea acesteia privind executarea silită nu are temei legal.
A invocat excepția autorității de lucru judecat raportat la art. 430 din Legea Nr. 134 din 1 iulie 2010 republicată privind codul de procedură civilă și la Sentința civilă nr. 1004/25.11.2008 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul nr._ definitivă prin Decizia nr. 616 din 23.04.2009 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr._ și prin încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr. 338 din 15.12.2014 a B. H. V..
În baza Sentinței civile nr. 1004/25.11.2008 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul nr._ definitivă prin Decizia nr. 616 din 23.04.2009 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr._ și prin încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr. 338 din 15.12.2014 a B. H. V., creditorul a beneficiat de drepturile salariale, respectiv suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada în care și-a desfășurat activitatea în cadrul instituției, respectiv 20.03._08.
A invocat excepția tardivității introducerii acțiunii raportat la prevederile art. 706 alin. 1 și 2 Cod de procedură civilă.
A contestat caracterul cert, lichid și exigibil al creanței.
Creanța nu este certă deoarece existenta ei neîndoielnică nu rezultă din Sentința Civilă nr. 23/13.01.2009 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul nr._ .
Prin Sentința Civilă nr. 23/13.01.2009 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul nr._ instanța a respins acțiunea reclamanților cu privire la cuantumul sporurilor de 25 % pentru fiecare, din salariul de bază.
Suma pretinsă a fost stabilită în mod discreționar de creditoare, deoarece titlul executoriu nu este însoțit de nicio anexă cu privire la detalierea modalității de stabilire a cuantumului.
Creanța nu este lichidă deoarece obiectul ei nu este determinat prin titlul executoriu și nici nu există elemente care permit stabilirea lui.
Creanța nu a devenit exigibilă deoarece nu s-a născut un raport juridic obligațional cu partea adversă.
În cazul suplimentului postului și al suplimentului corespunzător treptei de salarizare nu există nicio dispoziție legală care să permită executorului judecătoresc să stabilească un cuantum al acestor sporuri, în condițiile în care prin Sentința Civilă nr. 23/13.01.2009 a Tribunalul A. pronunțată în dosarul nr._ definitivă prin Decizia Civilă nr. 527 /02.04.2009 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr._ irevocabilă nu este stabilit acest cuantum.
A apreciat că și cheltuielile de executare în cuantum de 7812 lei nu corespund realității, respectiv nu au fost calculate conform legislației în vigoare.
În drept a invocat dispozițiile art. 701, art. 703, art. 704, art. 706 alin. 1 și 2, art. 711 - 719, art. 663 alin. 1 Cod de procedură civilă.
În probațiune a depus înștiințarea înregistrată sub nr._/10.09.2015, încheierea de încuviințare a executării silite emisă de B. H. V., somația, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită, titlu executoriu, respectiv Sentința Civilă nr. 23 din data de 13.01.2009 pronunțată de către Tribunalul A. în dosarul nr._, Decizia nr. 527 din 02.04.2009 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr._, Decizia nr. 38/20.03.2007, raport de expertiză contabilă extrajudiciară.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca fiind netemeinică și nelegală, menținerea actelor de executare emise de către B. H. V. în dosarul execuțional nr. 152/2015.
A solicitat respingerea excepției lipsei calității de debitor a contestatoarei, având în vedere că, potrivit titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 23/13.01.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, debitorul obligației de plată a sumelor reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare este însăși contestatoarea.
A solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat, având în vedere că drepturile salariale cuvenite sunt cele aferente perioadei 01.04._07, conform raportului de expertiză extrajudiciară.
În baza titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 1004/25.11.2008 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, a beneficiat de aceleași drepturi salariale însă pentru o altă perioadă, ulterioară datei de 20.03.2007, fapt recunoscut de contestatoare prin motivarea contestației la executare.
A solicitat respingerea excepției tardivității introducerii acțiunii
Titlul executoriu în temeiul căruia s-a solicitat executarea silită îl reprezintă Sentința civilă nr. 23/13.01.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 02.04.2009 dată la care s-a pronunțat Decizia civilă nr. 527/02.04.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr._ . Prin titlul executoriu contestatoarea a fost obligată să-i plătească drepturi de natură salarială neacordate în perioada 2004 - 2009.
Prin intermediul prevederilor art. 1 alin. 1 din OUG nr. 71/2009, s-a statuat faptul că plata drepturilor de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar devenite executorii până la data de 31.12.2011, se va realiza după o procedură de executare eșalonată pentru 5 ani, și anume:
a)în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b)în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c)în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d)în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e)în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
La art. 1 alin. 2 din OUG nr. 71/2009, s-a prevăzut în mod expres faptul că, în cursul termenului prevăzut la alin. 1 orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
A subliniat că solicitarea intimatei pentru executarea silită a contestatoarei s-a realizat în interiorul termenului de prescripție de 3 ani, termen care a început să curgă din anul 2012.
Pe fondul cauzei a arătat că, prin Sentința civilă nr. 23/13.01.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă, instanța de judecată a dispus admiterea în parte a acțiunii reclamanților și obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, pentru perioada 01.01.2004 — 13.01.2009, în formă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
În cazul său, perioada pentru care contestatoarea este obligată să achite drepturile bănești menționate este 01.04._07.
Deoarece contestatoarea a refuzat în mod nejustificat să procedeze la punerea în executare a Sentinței civile nr. 23/13.01.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, a procedat la executarea silită și la calcularea acestor sporuri cu ajutorul unei expertize extrajudiciare.
În privința susținerilor contestatoarei cu privire la faptul că creanța nu este certă, lichidă și exigibilă, a menționat că aceasta este una vădit nefondată, având în vedere că prin titlul executoriu, contestatoarea a fost obligată să plătească drepturile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru perioada 01.04._07, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației la data efectivă a plății, denotă că obligația este certă; întrucât plata acestor sume este determinabilă, adică se aplică un procent calculat la salariul de bază din perioada 01.04.2004 — 19.03.2007, creanța este lichidă; deoarece obligația de plată este stabilită pentru o perioadă determinată în timp și curge de la data pronunțării, fiind deja ajunsă la termen, creanța este exigibilă.
În ceea ce privește calculul efectuat prin expertiza extrajudiciară, a arătat că acesta s-a făcut luând în considerare un procent de 24% pentru fiecare supliment, acest procent fiind stabilit prin Acordul încheiat între Sindicatul Liber al Salariaților din Rețeaua Sanitar Veterinară A. și DSVSA A. nr. 1/31.12.2008.
Raportat la cele menționate anterior, susținerile contestatoarei potrivit cărora suma pretinsă a fost calculată în mod discreționar de intimată a arătat că sunt în mod vădit nefondate.
A mai arătat că, prin contestația la executare formulată, contestatoarea s-a limitat doar la a susține că titlul executoriu ce face obiectul executării silite, nu cuprinde o creanță certă și lichidă, motiv pentru care, în accepțiunea acesteia, actele de executare sunt nelegale și implicit întreaga executare silită este nelegală.
A considerat că o asemenea critică ar lăsa fără efecte o hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat cu consecința încălcării dreptului la un proces echitabil din perspectiva prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - executarea silită fiind parte a procesului civil, nu poate fi acceptată
În ceea ce privesc susținerile contestatoarei potrivit cărora cheltuielile de executare nu corespund realității deoarece nu ar fi fost calculate conform legislației în vigoare, a solicitat respingerea acestora ca fiind vădit nefondate și nedovedite în condițiile în care contestatoarea nu a înțeles să depună la dosarul cauzei nici o probă în susținerea celor afirmate, precum și a faptului că toate aceste cheltuieli se datorează atitudinii culpabile a contestatoarei care nu a înțeles să procedeze la executarea de bună-voie a unei sentințe judecătorești.
Cheltuielile de executare au fost stabilite în mod corect de către executorul judecătoresc in temeiul prevederilor legale care reglementează activitatea acestuia.
În drept a invocat dispozițiile art. 205, art. 622, art. 641 alin. 1, art. 706 alin. 1 și alin. 2 Cod de procedură civilă, art. 1 alin. 1 și 2 din OUG nr. 71/2009.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt, următoarele:
Prin cererea înregistrată la B. H. V. în data de 04.09.2015 sub nr. 152/2015 intimata C. V. a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu constituit prin Sentința civilă nr. 23/13.01.2009 a Tribunalului A., pentru recuperarea creanței de_ lei, reprezentând drepturi salariale, respectiv suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 01.04.2004 – 13.01.2009 actualizate cu indicele de inflație până la data de 31.10.2014 și în continuare până la data plății efective, precum și cheltuieli de executare.
Prin titlul executoriu menționat contestatoarea a fost obligată să acorde atât intimatei, cât și altor persoane, în funcție de data angajării, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 01.04.2004 – până la 13.01.2009, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective. A fost respinsă acțiunea cu privire la cuantumul sporurilor de 25% pentru fiecare, din salariu de bază. De asemenea a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea față de pârâții Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București și Autoritatea Național Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
Referitor la problema autorității de lucru judecat, invocată de contestatoare ca o excepție procesuală dar recalificată de instanță ca un motiv de fond al contestației, se reține că în cauză titlul executoriu îl reprezintă o hotărâre judecătorească, iar contestatoarea critică faptul că prin sentința civilă nr. 23/2008 pronunțată de Tribunalul A. se încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 1004/2008 a Tribunalului A.. Dar, potrivit art. 713 alin. 1 Cod procedură civilă este inadmisibil ca pe calea contestației la executare contestatorul să invoce motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac, atunci când titlul executoriu este o hotărâre judecătorească. Problema existenței unor hotărâri definitive potrivnice justifică, eventual, formularea unei cereri de revizuire în temeiul art. 509 alin. 8 Cod procedură civilă dar nu poate reprezenta un motiv de contestație la executare.
În ceea ce privește problema prescripției dreptului de a cere executarea silită (invocată de contestatoare sub forma excepției tardivității introducerii acțiunii, recalificată de instanță tot o apărare de fond) se observă că prin titlul executoriu contestatoarea a fost obligată să plătească intimatului drepturi de natură salarială neacordate în perioada 2004 – 2009. Conform art. 706 alin. 2 Cod de procedură civilă termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, iar în conformitate cu art. 708 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă cursul prescripției se suspendă pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege. Or, executarea silită a sumelor prevăzute în titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar a fost suspendată de drept în temeiul art. 1 alin. 2 din OUG 71/2009. Prin urmare, câtă vreme executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 23/13.01.2009 a Tribunalului A. a fost suspendată legal în perioada 2009-2012, instanța reține că și cursul prescripției a fost suspendat, prescripția reluându-și cursul în 01 ianuarie 2013. Având în vedere că cererea de executare silită a fost înregistrată la B. în data de 04.09.2015, respectiv în interiorul termenului de 3 ani, instanța va constata că prescripția invocată de contestatoare nu a operat.
Cu privire la problema lipsei calității de debitor invocată de contestatoare, instanța reține că prin cerere contestatoarea pretinde că doar de la data de 07.03.2007 intimata a avut calitatea de funcționar public în cadrul instituției contestatoare, motiv pentru care contestatoarea nu ar avea calitate de debitoare pentru perioada 01.04._07 întrucât intimata nu a fost angajata sa în perioada respectivă. Or, din Decizia nr. 31/07.03.2017, emisă de directorul executiv al contestatoarei, intimata a fost încadrată în structurile sale, începând cu data de 10.03.2007, prin transferarea acestuia din cadrul Autorității Național Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor ca urmare a reorganizării acestei instituții. În cadrul ambelor instituții intimata a avut calitatea de funcționar public beneficiind astfel ope legis de cele două drepturi salariale. Aceste aspecte reies și din considerentele deciziei nr. 527 din 02.04.2009 a Curții de Apel Timișoara, în care s-a reținut că în mod corect a fost obligată doar contestatoarea la plata drepturilor salariale în litigiu, fiind întemeiat respinsă acțiunea față de ceilalți pârâți, întrucât la data înregistrării acțiunii/pronunțării sentinței civilă nr. 23 din 13.01.2009 a Tribunalului A. intimata se afla în raporturi de muncă doar cu contestatoarea. Astfel, s-a stabilit cu putere de lucru judecat, că doar contestatoarea, singura cu care intimata avea raporturi de muncă la data înregistrării acțiunii/pronunțării sentinței civilă nr. 23 din 13.01.2009, poate fi obligată la plata celor două sporuri salariale, nu și angajatorii anteriori ai intimatei. Prin urmare, instanța nu va reține nici acest motiv de nulitate a executării, invocat de contestatoare.
Critica vizând nerespectarea dispozițiilor art. 663 alin. 1 din Cod procedură civilă în sensul că a fost pusă în executare o creanță care nu este certă, lichidă și exigibilă este parțial întemeiată, sub aspectul caracterului exigibil al creanței.
Astfel, dreptul de creanță al intimatei rezultă în mod neîndoielnic din titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 23/13.01.2009 a Tribunalului A. prin care contestatoarea a fost obligată la plata către intimată a sumei de bani reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 01.04.204- până la 13.01.2009. Or, câtă vreme din titlul executoriu rezultă că debitorul datorează o sumă de bani creditorului, creanța pusă în executare are un caracter cert.
Stabilirea cuantumului acesteia, direct prin titlu sau ulterior, în baza criteriilor de determinare indicate în titlu executoriu, vizează caracterul lichid al creanței.
Sub aspectul caracterului lichid al creanței instanța reține că în cuprinsul titlului executoriu au fost inserate criterii suficiente pentru determinarea cuantumului acesteia, fiind respectate exigențele art. 663 alin. 3 din Cod procedură civilă. Astfel, atât din considerentele sentinței civile nr. 23/13.01.2009 a Tribunalului A. cât și din considerentele deciziei nr. 527 din 02.04.2009 a Curții de Apel Timișoara, reiese că atât suplimentul postului cât și suplimentul treptei de salarizare reprezintă drepturi salariale cu privire la care intimata este îndreptățită în virtutea legii, însă cuantumul acestor drepturi poate fi determinat doar prin negociere între angajat și angajator, fiind inadmisibil ca acest cuantum să fie stabilit de către instanță, motiv pentru care a și fost respins capătul de cerere privind determinarea lor ca fiind de 25% din salariu.
În urma negocierii dintre angajator și angajați s-a încheiat acordul nr. 1/31.12.2008, înregistrat la contestatoare sub nr._/31.12.2008 (fila 43), în baza căruia cuantumul acestor sporuri a fost determinat ca fiind de câte 24% din salariul de bază pentru perioada 01.04._08. Împrejurarea că negocierea a vizat punerea în aplicarea a sentinței civile nr. 1004/2008 pronunțat de Tribunalul A., nu prezintă relevanță în cauză, câtă vreme prin acordul menționat s-au adus modificări la contractul colectiv de muncă, astfel cum a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea a V-a, nr. 11/10.05.2007 și care se aplică în egală măsură tuturor angajaților contestatoarei.
Cuantumul creanței pentru care s-a început executarea silită a fost determinată în baza criteriilor stabilite de instanță în titlul executoriu, de către expertul contabil B. C. D., fiind cuprinse în lista privind suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, actualizate cu indicele de inflație la data de 31.10.2014, conform actelor dosarului execuțional.
În ceea ce privește caracterul exigibil al creanței puse în executare instanța reține că prin titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 23/13.01.2009 contestatoarea a fost obligată la plata suplimentul postului cât și suplimentul treptei de salarizare, astfel că punerea în executare a acestuia este reglementată de OUG nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din acest act normativ, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.”
Art. 35 alin. 2 din OUG nr. 83/2014 a instituit o derogare exclusiv cu privire la dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. e) din OUG nr. 71/2009, în conformitate cu care începând cu luna martie 2015 „persoanele juridice de drept public, instituțiile și autoritățile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, pot plăti, în condițiile prezentului articol, tranșa aferentă anului 2016”. Modificările legislative aduse de OUG nr. 83/2014 prevăd astfel posibilitatea achitării anticipate a tranșei aferentă anului 2016, însă este evident, din maniera de redactare a textului, că acestea reglementează exclusiv executarea benevolă, în măsura fondurilor disponibile.
Întrucât procentul de 35% din valoarea titlului executoriu pentru care s-a început executarea silită în dosarul execuțional nr. 152/2015 poate fi executat silit abia în anul 2016, până la acea dată operând suspendarea de drept a executării silite, în temeiul art. 712 și art. 720 din Cod procedură civilă instanța va admite în parte contestația la executare, cu consecința îndreptării executării silite în sensul că această urmează a se efectua doar pentru o creanță exigibilă de_,35 lei, adică valoarea totală a creanței diminuată cu procentul de 35 % aferent anului 2016, neexigibil.
În privința cheltuielilor de executare silită, instanța reține că prin încheierea din 04.09.2015 acestea au fost stabilite la suma de 7812 lei, din care 6820 lei onorariu executor judecătoresc, și 992 lei pentru verificarea, constituirea dosarului execuțional, comunicare acte de procedură, alte acte și operațiuni date prin lege și cheltuieli de executare cu TVA inclus.
Întrucât executarea silită urmează să fie anulată parțial pentru procentul de 35 % din creanță, raportarea cheltuielilor de executare la întreaga creanță apare ca fiind greșită.
În plus, chiar dacă se execută o sumă de bani având un cuantum ridicat, în cauză nu se justifică stabilirea onorariului executorului la limita maximă prevăzută de lege, în condițiile în care executarea silită se realizează împotriva unei instituții publice, prin poprire, astfel că activitatea executorului se rezumă la emiterea unei somații și a unei adrese de înființare a popririi.
Prin urmare, în temeiul art. 670 alin. 4 din Cod procedură civilă și a Ordinului 2550/2006, instanța apreciază că stabilirea unor cheltuieli de executare la nivelul onorariului minimal corespunde activității prestate de executorul judecătoresc.
Față de cele de mai sus instanța va reduce onorariul executorului judecătoresc de la 6820 lei la 943,66 lei și va stabili la 100 de lei celelalte cheltuieli de executare silită.
Atât timp cât contestația la executare a fost soluționată prin prezenta, cererea de suspendare a executării silite a rămas fără obiect și urmează a fi respinsă ca atare.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor A., cu sediul în A., .. 98 C, județ A., împotriva intimatei C. V., cu domiciliul procesual ales în A., .. 9, ..
Îndreaptă executarea silită din cadrul dosarului execuțional nr. 152/2015 al B. H. V. în sensul că aceasta se va efectua doar cu privire la o creanță de_,35 lei la care se adaugă cheltuieli de executare reduse la 1043,66 lei.
Fără cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședință publică azi, 4 decembrie 2015.
Președinte Grefier
R. A. L. M.
Red./Tehn./RA/LM/29.12.2015
5 ex./3 ex. se comunică:
Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor A., A., .. 98 C, județ A.,
C. V., A., .. 9, ..
B. H. V. – A., ., .
| ← Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 6804/2015.... | Rezoluţiune contract. Sentința nr. 1853/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
