Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 6804/2015. Judecătoria ARAD

Sentința nr. 6804/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 07-12-2015 în dosarul nr. 6804/2015

ROMANIA

JUDECATORIA A. Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 6804

Ședința publică din 07 decembrie 2015

Președinte: R. A. C.

Grefier: P. B.

S-au luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul D. G. F. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. A. S.A. și intervenienții forțați R. F. și R. M. F., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantului, avocat R. S. din Baroul A. și reprezentantul intervenienților, avocat D. A. din Baroul A..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este legal timbrată cu suma de 683 lei, în temeiul art. 3 din OUG 80/2013.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Reprezentantul reclamantului depune la dosar precizare de acțiune și diferență la taxa de timbru în cuantum de 129 lei. Comunică un exemplar din precizare reprezentantului intervenienților.

La interpelarea instanței, reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat ori probe de administrat.

Nefiind formulate alte cereri ori probe de administrat, instanța, socotindu-se lămurită, în temeiul art. 244 Cod procedură civilă declară cercetarea procesului încheiată și în baza art. 244 alin. 3 și art. 392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.

Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intervenienților învederează că astfel cum a arătat prin întâmpinarea depusă, nu se opune admiterii acțiunii față de pârâtă. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Instanța reține cauza spre soluționare.

I N S T A N T A,

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 05.05.2015, reclamantul D. G. F., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. A. S.A. și intervenienții forțați R. F. și R. M. F., a solicitat obligarea în solidar a pârâtului și a intervenienților la plata sumei de 8.977,4 lei (echivalentul a 2000 de Euro, curs oficial B.N.R. 09.01.2015; 1 Euro = 4.4887 lei), cu titlu de despăgubiri, cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că, în urma unui eveniment rutier produs la data de 24.11.2014, autoturismul reclamantului, marca VW Golf III a suferit multiple avarii. Responsabilitatea pentru producerea evenimentului rutier a aparținut intervenientului forțat R. M. F., acesta conducând autoturismul Opel Vectra, care aparține intervenientului forțat R. F.. Pentru autoturismul Opel Vectra, implicat în evenimentul rutier, intervenientul forțat R. F. avea încheiată cu pârâta polița de asigurare de răspundere civilă auto.

Reclamantul învederează că a formulat o cerere de despăgubire către pârâtă, iar aceasta prin adresa nr. 1033/07.01.2015 i-a comunicat că acceptă doar plata despăgubirii în sumă de 3500 lei.

Având în vedere faptul că autoturismul a fost avariat în proporție mai mare de 75%, reclamantul apreciază că în conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. 13 din Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011, fiind vorba despre o daună totală, pârâta era obligată să-i acorde o despăgubire egală cu valoarea autoturismului la momentul producerii accidentului.

Reclamantul susține că, în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. 1 din Ordinul CSA nr. 14/2011, asiguratorul RCA, adică pârâta din prezenta cauză, are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretențiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă. Ori, această condiție este îndeplinită, câtă vreme intervenientul R. F. avea încheiată o poliță de asigurare auto obligatorie R.C.A. cu societatea pârâtă.

De asemenea, reclamantul arată că, în ceea ce privește valoarea autoturismului proprietatea reclamantului la data producerii accidentului, luând în considerare prevederile Anexei 3 la Ordinul C.S.A. nr. 14/2011, faptul că starea de întreținere a autoturismului era foarte bună (autoturismul având efectuată verificarea tehnică la R.A.R la data de 05.06.2014), precum și faptul că acesta a fost fabricat în 1997, având o vechime de peste 10 ani, coeficientul de uzură care trebuie luat în considerare la stabilirea valorii acestuia este de 63%. Aplicând acest coeficient la valoarea unui autoturism marca Volkswagent Golf III de 12.500 Euro, rezultă că acesta la data producerii accidentului, avea o valoare de 4625 Euro.

În acest context, raportat la faptul că valoarea prejudiciului produs autovehiculului reclamantului depășește 75% din valoarea acestuia, reclamantul apreciază că pretențiile sale în cuantum de 8.977,4 lei sunt pe deplin justificate, ținând cont de faptul că accidentul de circulație în urma căruia autoturismul proprietatea sa a fost avariat, a fost produs din vina exclusivă a conducătorului auto marca Opel Vectra, respectiv a intervenientului forțat, R. M. F..

Pentru toate acestea, reclamantul solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, invocând în drept dispozițiile art. 194 C. pr. civ., art. 253 alin. 4, art. 1349, art. 1357 alin. 1, art. 1385 C. civ., art. 26, art. 50 alin. 1 și alin. 13, art. 52 alin. 1, art. 58 alin. 1 din Ordinul CSA nr. 14/2011, art. 1 ind. 1 pct. 4, art. 50, art. 54 din L. nr. 136/1995.

În probațiune a depus la dosar înscrisuri.

Intevenienții forțați formulează întâmpinare, prin care invocă excepția lipsei calității de intervenienți forțați, deoarece potrivit art. 68-71 C. pr. civ., intervenientul forțat poate pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, ori în speță intervenienților li se solicită plata unor despăgubiri de către reclamant. Totodată, invocă și excepția lipsei de interes, potrivit art. 33 C. pr. civ., apreciind că atâta timp cât există o poliță R.C.A. valabilă care acoperă prejudiciul, nu există niciun motiv pentru chemarea în judecată a altor persoane.

Pe fondul cauzei, intervenienții solicită respingerea acțiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată, arătând că pârâta a făcut o ofertă corectă reclamantului, având în vedere piața autoturismelor din România și faptul că un autoturism VW Golf III din 1997, cu o vechime de 18 ani costă integral între 550 și 1200 Euro, conform anunțurilor de vânzare de pe internet. Mai mult, reclamantul rămâne cu autoturismul, care poate fi vândut pentru dezmembrare, iar actele rămase pot fi folosite pentru recarosarea unui nou autoturism. Astfel, pe lângă suma oferită de societatea de asigurări, adăugând suma care ar obține din dezmembrare și recarosare, se poate obține o sumă ce depășește cu mult valoarea unui autoturism complet, în stare bună de funcționare.

Reclamantul, prin răspunsul la întâmpinare solicită respingerea excepției lipsei calității de intervenienți forțați, având în vedere că cererea de împrocesuare a acestora a fost fundamentată pe dispozițiile art. 54 din L. nr. 136/1995, potrivit cărora, în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească se citează obligatoriu și persoanele răspunzătoare de producerea accidentului, în calitate de intervenienți forțați. Reclamantul solicită și respingerea excepției lipsei de interes, arătând că are un interes determinant, legitim, personal, născut și actual, constând în repararea prejudiciului cauzat autoturismului proprietate personală a acestuia, în urma evenimentului rutier produs din culpa exclusivă a intervenientului forțat R. M. F..

Pe fondul cauzei, reclamantul solicită respingerea apărărilor intervenienților și admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, arătând că susținerile intervenienților cu privire la valoarea autoturismului reclamantului sunt vădit nefondate, în condițiile în care, în conformitate cu prevederile Ordinului C.S.A. nr. 14/2011, valoarea autoturismului reclamantului la momentul producerii evenimentului rutier din care a rezultat avarierea acestuia a fost de 4625 Euro, echivalentul a 20.760,23 lei.

Reclamantul mai arată că în situația în care ar achiziționa un alt autoturism, ar fi obligat să achite și timbrul de mediu pentru respectivul autovehicul, taxă care, potrivit datelor existente pe site-ul A.N.A.F., se ridică la suma de 640 Euro.

Pârâta, legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nu a depus la dosar întâmpinare.

Reclamantul a depus precizare de acțiune prin care a învederat faptul că, în urma efectuării expertizei tehnice auto, înțelege să își precizeze solicitările de la capătul 1 din cererea introductivă, în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 11.551 lei cu titlu de despăgubiri pentru daunele provocate autoturismului, sumă care a fost stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză.

Prin încheierea de ședință din data de 07.09.2015 au fost respinse excepția lipsei calității de intervenienți și excepția lipsei de interes.

A fost efectuată o expertiză în specialitatea auto, de către domnul expert P. I..

Analizând acțiunea de față prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:

La data de la data de 24.11.2014, a avut loc un eveniment rutier în urma căruia autoturismul reclamantului, marca VW Golf III a suferit multiple avarii. Culpa pentru producerea evenimentului rutier aparține intervenientului forțat R. M. F., acesta conducând autoturismul Opel Vectra, care aparține intervenientului forțat R. F..

Pentru autoturismul Opel Vectra, implicat în evenimentul rutier, intervenientul forțat R. F. avea încheiată cu pârâta polița de asigurare de răspundere civilă auto.

Reclamantul a avizat dauna pârâtei care a deschis dosarul de daună RA0914AR14, însă nu a data curs cererii de despăgubire, motivat de aceea că avariile celor două autovehicule nu corespund dinamicii evenimentului rutier declarat de cei doi conducători auto.

În drept sunt incidente prevederile noului cod civil și, respectiv, ale Ordinului CSA nr. 14/2011.

Potrivit art. 2223 C.civ., În cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii față de terțele persoane prejudiciate și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.

Art. 2226 al. 1 C.civ., prevede că, “asigurătorul plătește despăgubirea direct terței persoane prejudiciate, în măsura în care aceasta nu a fost despăgubită de către asigurat.”

Potrivit art. 35 din Ordinul CSA nr. 14/2011, „Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea obligatorie RCA.”

Depunerea cererii de despăgubire cu privire la producerea evenimentului asigurat prin polița de asigurare RCA reprezintă avizare de daună și obligă asigurătorul RCA răspunzător să deschidă dosarul de daună, să efectueze constatarea pagubelor, să comunice în scris părții prejudiciate cu privire la documentele ce trebuie depuse pentru soluționarea cererii de despăgubire și să soluționeze cererea de despăgubire în termenul legal.

Conform art. 45 pct. 3, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, atunci când nu se pot trage concluzii cu privire la persoana răspunzătoare de producerea prejudiciului, la cauzele și împrejurările producerii accidentului, precum și la cuantumul prejudiciilor produse.

Același art. 50 din Ordinul CSA nr. 14/2011, prevede la alin. 1-3: „ (1) Despăgubirile pentru vehicule nu pot depăși cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii accidentului și nici limita de despăgubire prevăzută în polița de asigurare RCA. (..)

(3) Cuantumul pagubei la vehicule este egal cu costul reparațiilor părților componente sau ale pieselor avariate ori cu costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum și cele de demontare și montare aferente reparațiilor și înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul, stabilite la prețurile practicate de unitățile de specialitate, la care se adaugă cheltuielile cu transportul vehiculului, precum și cele efectuate pentru limitarea pagubelor, dovedite cu documente justificative, potrivit art. 55.”

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea auto efectuat în cauză de exp. tehnic P. I. s-a concluzionat că accidentul în discuție s-a produs conform declarațiilor celor doi conducători auto, existând raport de cauzalitate și corespondență între avariile celor două autovehicule și dinamica accidentului, precum și cu privire la valoarea despăgubirii – 11.551 lei (cu TVA).

Transpunând prevederi legale sus invocate în speță, reținând că în urma producerii accidentului rutier în discuție, autoturismul reclamantului a fost avariat din culpa exclusivă a intervenientului forțat, asigurat pentru RCA la societatea pârâtă și a suferit o daună a cărei valoare este de 11.551 lei, conform concluziilor expertului, pârâta urmează a fi obligată la plata acestei sume.

Potrivit art. 54 din Legea nr. 136/1995, care statuează că despăgubirea se stabilește și se efectuează conform art. 43 si 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, cu citarea obligatorie a persoanei / persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului in calitate de intervenienți forțați.

Din examinarea dispozițiilor legale mai sus enunțate rezultă că, pentru prejudiciile suferite de persoana vătămată prin producerea unui accident de vehicule, se naște obligația de plată a asigurătorului RCA în locul persoanei vinovate de producerea prejudiciului, asigurat RCA. Numai în mod excepțional, în cazul în care întinderea obligației asigurătorului, determinată de limitele de despăgubire prevăzute expres în contractul de asigurare, nu ar fi de natură să acopere în întregime prejudiciul, face posibil ca, pentru pagubele neacoperite să fie angajată și obligația de plată a asiguratului pentru diferența de sumă neacoperită de polița RCA, în condițiile răspunderii civile delictuale.

Instanța reține că valoarea despăgubirilor este de 11.551 lei, si că această valoare nu depășește limitele de despăgubire prevăzute expres în contractul de asigurare încheiat intre S.C. C. A. S.A și intervenientul forțat astfel încât nu se impune obligarea acestuia la plata în solidar cu asiguratorul a vreunei sume de bani către reclamant.

În baza art. 2223 C.civ., și art. 453 C.p.civ., pârâta fiind în culpă procesuală va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată de 2182,55 lei compuse din taxa de timbru (682,55 lei) și onorariu expert de 1500 lei .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea civilă având ca obiect pretenții formulată de reclamantul D. G. F., cu domiciliul în Mîndruloc, nr. 123, ., CNP_, cu domiciliul procesual ales la C.. av. R. S., din A., .. 9, ., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. A. S.A., cu sediul în A., .. P2, . și intervenienții forțați R. F., CNP_ cu domiciliul în Șeitin, ., jud. A. și R. M. F., CNP_, cu domiciliul în Șeitin, .. 40, jud. A., cu domiciliul procesual ales la C.. av. D. A., cu sediul în A., ., nr. 5/B, jud. A. și în consecință:

Obligă pârâta la plata sumei de 11.551 lei reprezentând despăgubiri .

Obligă pârâta la plata sumei de 2182,55 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare; cererea se depune la Judecătoria A..

Pronunțată în ședința publică din 07.12.2015.

Președinte Grefier

R. A. C. P. B.

R./PB/28.12.2015

6 ex./4 . D. G. F. - A., .. 9, .

- pârâta S.C. C. A. S.A. - A., .. P2, .

- intervenienții forțați: - R. F. - A., ., nr. 5/B, jud. A.

- R. M. F. - A., ., nr. 5/B, jud. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 6804/2015. Judecătoria ARAD