Pretenţii. Sentința nr. 6041/2015. Judecătoria ARAD
Comentarii |
|
Sentința nr. 6041/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 09-11-2015 în dosarul nr. 6041/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator de date cu caracter personal 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6041
Ședința publică din 9 noiembrie 2015
Președinte: M. C. F.
Grefier: D. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâta M. L. F., având ca obiect „pretenții”.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este timbrată cu suma de 1285 lei.
Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate prin încheierea de ședință din data de 26.10.2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pentru motivele arătate s-a amânat pronunțarea pentru termenul din 9 noiembrie 2015.
Se constată depuse la dosar, prin serviciul registratură în data de 28.10.2015 Concluzii scrise formulate de pârâta M. L. F., iar în data de 05.11.2015 Note formulate de reclamantul B. I..
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul judecătoriei A. la data de 02.03.2015 sub nr. de dosar_ reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâta M. L. F. a solicitat instanței obligarea paratei la restituirea către reclamant a sumei de 23.600 lei, sumă reprezentând parte din suma de care trebuia sa beneficieze reclamantul după defunctul său unchi, B. G., decedat la data de 14.09.1989,î n temeiul art.1635,1636,1638,1640 NCC, cu cheltuieli de judecata, în temeiul art.451-453 NCPC.
În motivare se arată că reclamantul este moștenitorul defunctului B. G., decedat la data de 14.09 1989, calitatea sa de moștenitor legal fiind stabilită prin Certificatul de calitate de moștenitor nr.30/07 05.2001 eliberat de Biroul notarului public B. M., iar pârâta este nepoata de frate al soției reclamantului, tatăl acesteia, Ciutaru F., fratele soției, decedând în cursul anului 2014.
Împreună cu soția, reclamantul s-a stabilit în străinătate dinainte de Revoluția din 1989,iar în prezent locuiesc în Statele Unite al Americii.
In cursul lunii decembrie 2013,dintr-o împrejurare născuta din comportamentul defunctului său cumnat Ciutaru F., reclamantul a aflat ca acesta ajutat de fiica sa au ridicat fără drept sume importante de bani din contul deținut de defunctul unchi al reclamantului,B. G.,l a CEC Bank, Sucursala A..
In vara anului 1989 unchiul reclamantului a fost evacuat din imobilul proprietatea sa, situat in A., ., acest imobil fiind supus demolării.
Se mai arată că profitând de faptul că reclamantului nu îi era permis să revină în România, iar imobilul în care locuia unchiul său urma sa fie supus demolării, defunctul său cumnat ajutat de fiica sa, M. L., l-au capacitat pe unchiul reclamantului să accepte o internare în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgenta A. și profitând de starea sa precară de sănătate și cunoscând faptul că reclamantul va fi singurul beneficiar al moștenirii care urma să rămână după el, au ridicat sumele de bani care erau depuse de defunctul unchi al reclamantului într-un cont deschis la CEC Bank, Sucursala A..
Reclamantul a arătat că din sumele de bani ridicate din contul bancar al defunctului său unchi, defunctul Ciutaru F. și pârâta au achiziționat un apartament în zona V., apartament în care tatăl pârâtei a locuit până la decesul său survenit în anul 2014, iar cumnatul său a recunoscut ca nu l-a întreținut deloc pe defunctul său unchi, că acesta a fost deja decedat când au fost ridicate sumele de bani deținute de către el la CEC Bank în toamna anului 1989,toate aceste aspecte fiind bine cunoscute de către fiica sa, pârâta M. L. F., recunoscând deasemenea că nu avut niciun drept să ridice sumele deținute de către unchiul reclamantului și să le utilizeze pentru achiziționarea unui apartament.
În drept reclamantul a invocat art. 194,451-453 NCPC.art. 1635,1636,1638,1640 NCC.
În probațiune reclamantul a depus înscrisuri (f. 5-12): Certificat de calitate de moștenitor nr.30/07.05.2001 eliberat de BNP B. M., Adresa nr.AR/1816/23.01.2014 emisa de CEC Bank, Sucursala A.; Adeverința medicala emisa la 27.08 1989 emisa de Policlinica Adulți A. pe numele lui B. G.; Declarația din 09.07.1989;Cererile de mediere transmise mediatorului Hategan loan la data de 04 02.2014; Procesul-verbal nr 162/17 02.2014 emis de mediatorul Hategan I.; împuternicirea avocațială; a solicitat proba cu martori și interogatoriul pârâtei.
Prin întâmpinare (f. 21-22), pârâta M. L. F. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecat, cu cheltuieli de judecată.
Pe cale de excepție, pârâta a invocat prescripția dreptului la acțiune, raportat la faptul că faptele despre care se face vorbire în acțiune s-au petrecut în urmă cu peste 20 de ani, iar reclamantul a cunoscut starea de fapt reală încă de la revenirea în țară, în anii 1991-1992.
Cu referire la fondul cauzei pârâta arată că rezultă din conținutul acțiunii, că suma pretinsă este stabilită aleatoriu de reclamant, neexistând elemente din care să rezulte cum a calculat reclamantul această valoare, pretenție care are ca fundament susținerea că tatăl pârâtei, defunctul Ciutaru F., ar fi ridicat o sumă de bani care aparținea patrimoniului succesoral al lui B. G., susținere pe care pârâta o consideră nereală și contrazisă de înscrisurile atașate acțiunii.
Pârâta învederează că tatăl său a primit, într-adevăr, o sumă de bani, pe care nu o poate preciza, de la defunctul B. G., sumă care i-a fost predată, însă, de defunct, în timpul vieții acestuia, ca o recompensă a faptului că tatăl pârâtei a fost cel care s-a îngrijit de el după plecarea reclamantului și a soției.
Se mai arată că reclamantul și soția sa au revenit în țară în 1991-1992 și au rămas în țară aproximativ 10 ani, răstimp în care au cunoscut faptul că defunctul B. I. îi dăduse tatălui pârâtei bani, relațiile dintre aceștia fiind foarte bune însă din perioada 2011-2012, dar reclamantul și soția sa au început să facă presiuni asupra tatălui pârâtei să le doneze un apartament, amenințându-1 pe acesta că altfel urmează să „facă pușcărie".
Pârâta arată că a refuzat să dea curs solicitării reclamantului de a-i dona un apartament sau de a-i plăti vreo sumă de bani, întrucât a apreciat că pretenția acestuia este neîntemeiată, că suma primită de tatăl său de la B. G. a reprezentat o liberalitate pe care defunctul a înțeles să o facă, ea nemaifacând parte din masa succesorală rămasă la data decesului.
Menționează că în declarația dată de defunct (anexată acțiunii) se face referire la predarea anterioară a banilor.
În probațiune pârâta a depus înscrisuri (f. 23-36) și a solicitat proba testimonială.
Prin Răspunsul la întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune, arătând că acțiunea care formează obiectul prezentului dosar este o acțiune întemeiata pe dispozițiile art. 1638 NCC o acțiune în restituire pentru cauză ilicită si ca urmare, în cazul reparării pagubelor cauzate printr-o faptă ilicită, acțiunilor în îmbogățire fără justă cauză, plată nedatorată sau gestiune de afaceri, prescripția începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
Reclamantul consideră că momentul în care a început să curgă prescripția dreptului material la acțiune este decembrie 2013 când a aflat că cumnatul său Ciutaru F. ajutat de fiica sa, au ridicat fără drept sume de bani din contul deținut la CEC Bank Sucursala A. de defunctul unchi al reclamantului.
Pe fondul cauzei reclamantul arată că pentru fi în prezența unui legat universal inserat ., acesta trebuia să fie scris în întregime de mâna testatorului, ori scrisul din "Declarație" nu aparține defunctului B. G. și nu există nici certitudinea ca semnătura i-ar aparține defunctului.
Se arată că nu sunt reale susținerile potrivit cărora familia paratei l-ar fi îngrijit pe defunct ani de zile.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele.
Reclamantul susține că a aflat că în timpul vieții cumnatului său Ciutaru F., actualmente decedat, și-ar fi ajutat de fiica sa și acesta ajutat de pârâtă au ridicat împreună fără drept sume importante de bani din contul deținut de defunctul unchi al reclamantului, la CEC Bank, Sucursala A. și că în toată perioada cuprinsă între anul 1989, anul decesului unchiului său și până în cursul anului 2014 când reclamantul s-a întors din Statele Unite ale Americii în țară, nu a cunoscut faptul că acesta a ridicat sumele de bani.
Pronunțându-se mai întâi asupra excepțiilor potrivit prevederilor art.248 Cod procedură civilă, cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamantului instanța reține următoarele.
Din Certificatul de calitate de moștenitor nr.30/07 05.2001 eliberat de Biroul notarului public B. M., rezultă că reclamantul B. I. este nepot de frate predecedat, moștenitorul legal defunctului B. G., decedat la data de 14.09 1989, moștenind cota de 1/1 parte din moștenire, și pârâta M. L. F. este nepota de frate al soției reclamantului, fiica fratelui soției reclamantului, iar tatăl pârâtei defunctul Ciutaru F. a decedat la data de 17.04.2014.
Fiind audiată martora S. D. M. declară că în primăvara anului 2014 a asistat la o discuție telefonică purtată la locuința martorei, între d-na B. L. soția reclamantului și d-l F. fratele soției reclamantului în care d-na B. L. și-a întrebat fratele care este motivația faptului pentru care a scos banii de la C.E.C. care au aparținut unchiului B. G., la care d-l F. ar fi răspuns că din neștiință și îi pare rău și dorește să se facă dreptate, însă nu s-a făcut referire la nici o sumă de ban și nici la lucrurile luate din casă. Martora mai declară că auzit când d-l F. spunea că este de acord să dea în compensare un apartament care figurează pe numele fiicei dânsului și care ar fi fost cumpărat din banii luați de la C.E.C. dar fiica dânsului s-a opus, iar la întrebarea cu privire la motivul pentru care acum după 20 de ani recunoaște faptul că a luat banii din C.E.C. și că a luat bunuri din casa defunctului, acesta a spus că nu ar mai răspunde în nici un fel în fața justiției fiind trecut acest interval de timp de 20 de ani, iar dacă ar fi recunoscut înainte ar fi efectuat pușcărie.
Martora M. A. declară că în cursul lunii martie 2014 a însoțit-o pe d-na B. L., pe care o știe din tinerețe, la Spitalul Județean A. unde și-a vizitat fratele pe care îl cheamă Ciutaru, de la care d-na B. L. spunea că trebuia să primească niște bani. În discuția purtată aceasta ia spus fratelui ei faptul că a venit să-i dea averea ce era destinată fiicei sale, moment în care a venit pârâta fiica d-lui Ciutaru, căreia d-l Ciutaru ia spus să-i dea d-nei B. L. ce-i aparține, făcându-se referire la niște bani, dar martora nu-și amintește ce sumă, însă era vorba să-i dea în locul banilor un apartament, la care fiica d-lui Ciutaru a spus că nu dă nimic.
Martora R. M. declară că știe faptul că Ciutaru F. i-a acordat îngrijiri lui B. G. și acesta știe din discuțiile purtate cu B. L. înainte de Revoluție care i-a spus martorei că a apelat pentru împlinirea lui Ciutaru F. care este singurul din familie pe care B. G. îl agrea, și în discuțiile purtate cu Ciutaru F. tot înainte de Revoluție, acesta i-a spus că B. G. este mulțumit de îngrijirea făcută de C. F. deoarece este pe mâini bune și că bunurile pe care le are în urma conviețuirii cu familia B. L. și B. I. îi vor reveni lui Ciutaru F.. Martora mai declară faptul că Ciutaru F. s-a îngrijit de B. G. până la sfârșitul vieții care a suportat și cheltuielile de înmormântare, în anul 1992 când reclamantul B. I. și soția sa B. L. au revenit în țară din Olanda nu s-au purtat discuții de reproșuri s-au solicitări cu privire la sume de bani pe care să le fi făcut față de Ciutaru F., iar Ciutaru F. a cumpărat o casă din banii de familie și o parte din banii primiți de la B. G., situată în localitatea S. G. județul A.. Se mai declară faptul că neînțelegerile s-au ivit cu precădere după anul 2000 și în anul 2014 când Ciutaru F. era bolnav, suferind de diabet în stare avansată s-au făcut presiuni asupra acestuia, de către sora lui B. L. în spital pentru a i se da bani și proprietăți.
Potrivit Deciziei nr. 1/2014 emisă de Inalta Curte De Casație și Justițire prin care s-a admis recursurile in interesul legii, - In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5, art. 201 si art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil si ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 si art. 2.513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, stabileste ca prescriptiile extinctive incepute anterior datei de 1 octombrie 2011, implinite ori neimplinite la aceeasi data, raman supuse dispozitiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat, astfel incat atat instantele de judecata, din oficiu, cat si partile interesate pot invoca exceptia prescriptiei extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar in litigii incepute dupa 1 octombrie 2011.
Conform prevederilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat, “Instanta judecatoreasca si organul arbitral sint obligate ca, din oficiu, sa cerceteze, daca dreptul la actiune sau la executarea silita este prescris.”
Potrivit prevederilor art. 2517 cod civil termenul prescripției este de 3 ani dacă legea nu prevede un alt termen, iar potrivit prevederilor art. 2523 Cod civil prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau după împrejurări trebuia să cunoască nașterea lui.
Astfel, din probe rezultă că faptele despre care face referire în acțiune reclamantul s-au petrecut în urmă cu peste 20 de ani, când în cursul anului 1992 reclamantul care a revenit în țară a cunoscut starea reală cu privire la sumele de bani deținute de defunctul B. G. în urma discuțiilor purtate cu Ciutaru F., tatăl pârâtei, discuții reluate și în cursul anul 2014, însă acțiunea s-a înregistrat ulterior termenului general de prescripție de 3ani calculat de la data la care a cunoscut fapta, context în care va admite excepția peremptorie și absolută a prescripției dreptului la acțiune a reclamantului, iar pe calea acestei excepții va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâta M. L. F. având ca obiect pretenții în sumă de 23.600 lei reprezentând parte din suma solicitată de reclamant după defunctul său unchi, B. G., decedat la data de 14.09.1989.
În temeiul prevederilor art. 453 Cod procedură civilă va obliga reclamantul la plata sumei de 1500 lei către pârâtă reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorar de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamantului.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. I. având C.N.P._ domiciliat în A. ..15 ., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat C. C. din A. .. 1-3 . în contradictoriu cu pârâta M. L. F. domiciliată în A. . B, .. 20 având C.N.P._, cu domiciliul procesual ales la „ Av. dr. D. Savulov, av. A. Ș. – Cabinete asociate”, din A. .. 5-7 scara B . având ca obiect pretenții în sună de 23.600 lei reprezentând parte din suma solicitată de reclamant după defunctul său unchi, B. G., decedat la data de 14.09.1989.
Obligă reclamantul la plata sumei de 1500 lei către pârâtă reprezentând cheltuieli de judecată .
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din 09.11.2015.
Președinte, Grefier,
C. F. M. M. D.
Red.MCF/tehnored.DM/4 ex. /2 .
Se comunică cu:
-reclamanta - reclamantul B. I. cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat C. C. din A. .. 1-3 .
- pârâta M. L. F. cu domiciliul procesual ales la „ Av. dr. D. Savulov, av. Alon Ș. – Cabinete asociate”, din A. .. 5-7 scara B .
← Anulare act. Sentința nr. 6899/2015. Judecătoria ARAD | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 6929/2015.... → |
---|