Pretenţii. Sentința nr. 13/2012. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2012 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 13-11-2012 în dosarul nr. 10362/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 13 noiembrie 2012
Președinte: F. V. B.
Grefier: C. B.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții R. M. și R. I., în contradictoriu cu pârâții Direcția G. a Finanțelor P. A. și M. Finanțelor P., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamanților, avocat V. N. din Baroul A., lipsă fiind reclamanții și reprezentanții pârâților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru conform art. 50 din Legea 10/2001.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată propria sa competență generală, materială și teritorială, conform art. 1 pct. 1 și art. 7 Cod procedură civilă.
Nefiind formulate alte cereri ori probe de administrat, instanța declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta reclamanților solicită admiterea acțiunii, în sensul obligării pârâților, prin reprezentant DGFP A. la plata sumei reprezentând dobândă legală de la data rămânerii irevocabile a hotărârii până la data plății efective, conform modului de calcul depus la dosar, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr._ /13.08.2012, reclamanții R. M. și R. I., în contradictoriu cu pârâta Direcția G. a Finanțelor P. A., au solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1753,49 lei reprezentând dobândă legală, în temeiul art. 1489 Cod civil, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții arată că prin decizie irevocabilă pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în septembrie 2010, intimata a fost obligată la plata către reclamanți a valorii actualizate a unui imobil preluat abuziv de către stat, cumpărat de reclamantă și restituit fostului proprietar în urma anulării contractului de vânzare-cumpărare încheiat de către reclamanți cu Statul Român.
De la data pronunțării hotărârii, reclamanții au făcut demersuri pentru recuperarea sumei de bani ce li se cuvenea prin decizie, dar intimata a formulat contestație la executare, admisă pentru considerentul nerespectării termenului de 6 luni prevăzut de OG 22/2002.
În consecință, intimata și-a achitat datoria față de reclamanți doar în luna iunie 2012, când le-a virat în cont suma de 15.941 lei.
Pentru perioada de timp scursă de la data pronunțării judecătorești-septembrie 2010 și până la data plății efective-iunie 2012, intimata datorează reclamanților dobânda legală aferentă acestei sume, obligație instituită și de OG 22/2002. În consecință, pe perioada termenului de grație menționat, intimata este ținută să acopere prejudiciul cauzat prin întârziere prin achitarea dobânzii legale.
În drept, reclamanții invocă art. 1489 Cod civil, art. 274 Cod procedură civilă, iar în probațiune administrează înscrisuri în copie, respectiv adresa nr. 1068/09.08.2012, mod de calcul al dobânzii legale în perioada septembrie 2010-iulie 2012, extras de cont din data de 17.07.2012, sentința civilă nr. 1211/12.02.2009 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, decizia civilă nr. 38/11.02.2010 a Tribunalului A., extras de pe portalul Judecătoriei A. cu privire la dosarul nr._ având ca obiect contestație la executare.
Pârâta formulează întâmpinare, prin care invocă excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât prin decizia civilă nr. 673/R/06.09.2010 a Curții de Apel Timișoara, obligația de plată a fost stabilită în sarcina Ministerului Finanțelor P., DGFP A. având doar calitatea de reprezentant al acestui minister.
Pe fondul cauzei, pârâta apreciază că acțiunea a fost formulată cu încălcarea prevederilor art. 112 pct. 4 Cod procedură civilă, respectiv nu există niciun temei legal care să justifice acțiunea reclamanților.
Prin adresa nr._/25.07.2011, DGFP A. a formulat o cerere către reclamanți, prin care a solicitat acestora depunerea înscrisurilor și formularea unei cereri în vederea punerii în executare a deciziei civile nr. 673/R/06.09.2010 a Curții de Apel Timișoara.
Reclamanții, în calitate de beneficiari ai despăgubirii în sumă de 15.941 lei, au formulat în data de 02.04.2012 o cerere înregistrată la DGFP A. sub nr._, prin care solicitau achitarea benevolă de către pârâtă a despăgubirilor, fără a anexa însă documentația completă necesară pentru punerea în aplicare a solicitării.
Prin adresa nr._/12.04.2012 DGFP A. formulează o adresă către reclamanți, prin care solicită și acest document pentru a putea fi în măsură a pune în executare solicitarea reclamanților.
Ca urmare a acestei solicitări, prin adresa nr._/20.04.2012, reclamanții își completează cererea din 02.04.2012 anexând înscrisul solicitat.
Această atitudine dovedește o dată în plus că pârâta a avut toată disponibilitatea de a pune în executare hotărârile judecătorești.
Având în vedere această situație, pârâta a întocmit referatul cu propunere de achitare a debitului și l-a înaintat spre aprobare Ministerului Finanțelor P., iar în data de 15.06.2012 DGFP A. virează în contul reclamanților suma de 15.941 lei, conform ordinului de plată nr. 1547/15.06.2012.
Față de acestea, este evident faptul că pârâta și-a îndeplinit obligația de plată benevol în momentul în care reclamanții au învestit cu formula executorie și au depus hotărârile judecătorești în baza cărora au solicitat plata despăgubirilor.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților de obligare la plata dobânzii legale pentru perioada septembrie 2010-iulie 2012, pârâta arată că aceasta este total inadmisibilă și neîntemeiată, având în vedere că nu există nicio prevedere legală care să permită acordarea dobânzii legale solicitate de reclamanți, iar Direcția G. a Finanțelor P. A., fiind în subordinea Ministerului Finanțelor P., poate efectua astfel de plăți doar în urma aprobării unor virări de credite. Aprobarea acestor virări de credite se realizează în baza metodologiei pentru plata despăgubirilor emisă prin Ordinul Ministerului Finanțelor P. nr. 2626/02.11.2010 prin care s-a aprobat procedura operațională PO – 05.02 privind verificarea și plata obligațiilor bănești stabilite prin hotărâri pronunțate de instanțele judecătorești pe teritoriul Statului Român, care reglementează plata pe cale amabilă a acestor despăgubiri.
DGFP A. a pus în executare cererea formulată de reclamanți imediat ce solicitarea acestora a fost completată cu toate înscrisurile necesare pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești. În același timp DGFP A. nici măcar nu a fost pusă în întârziere conform dispozițiilor legale, și anume notificarea prin intermediul executorilor judecătorești sau cerere de chemare în judecată, pentru ca reclamanții să poată solicita despăgubiri pentru perioada septembrie 2010-iulie 2012, iar dispozitivul hotărârii judecătorești care se cere a fi pus în aplicare nu obligă pârâta la plata vreunei dobânzi legale.
În subsidiar, pârâta arată că nici calculul efectuat de reclamanți nu este corect realizat, apreciind că reclamanții au efectuat un calcul eronat, deoarece au omis să scadă procentul de 20% stabilit de art. 3 din Ordonanța nr. 13/2011, astfel calculul corect ar fi de 1.402,85 lei.
În probațiune, pârâta depune înscrisuri în copie, respectiv adresele nr._/25.07.2011, nr._/12.04.2012, cererea reclamanților înregistrată la DGFP A. sub nr._/02.04.2012, decizia civilă nr. 673/R/06.09.2010 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr. 1663._ .
Prin precizare de acțiune, reclamanții au solicitat introducerea în cauză și a Ministerului Finanțelor P..
Din probele administrate în cauză, instanța reține, în fapt, următoarele:
Prin decizia civilă nr. 673/R/06.09.2010 a Curții de Apel Timișoara pârâtul M. Finanțelor a fost obligat la plata către reclamanți a valorii actualizate a prețului unui imobil preluat abuziv de către stat, cumpărat de reclamantă și restituit fostului proprietar în urma anulării contractului de vânzare-cumpărare încheiat de către reclamanți cu Statul Român. Din cuprinsul deciziei antemenționate nu rezultă și obligația de plată a dobânzii legale.
Potrivit art. 103 din Legea 71/2011 legea aplicabilă prezentului litigiu este vechiul Cod civil, în vigoare la data la care s-a născut obligația de plată prin decizia antemenționată.
Din prevederile art. 1082 și 1088 alin. 2 din vechiul cod civil rezultă că debitorul obligației de plată a unei sume de bani datorează dobânzi pentru suma respectivă din momentul la care a fost pus în întârziere sau de la data cererii de chemare în judecată.
În cauză pârâtul nu a fost pus în întârziere de către reclamanți.
Dimpotrivă pârâtul a fost cel care a inițiat demersurile în vederea stingerii benevolă a creanței. Astfel prin adresa nr._/25.07.2011, DGFP A. a formulat o cerere către reclamanți, prin care a solicitat acestora depunerea înscrisurilor și formularea unei cereri în vederea punerii în executare a deciziei civile nr. 673/R/06.09.2010 a Curții de Apel Timișoara.
Reclamanții, în calitate de beneficiari ai despăgubirii în sumă de 15.941 lei (prețul actualizat), au formulat în data de 02.04.2012 o cerere înregistrată la DGFP A. sub nr._, prin care solicitau achitarea benevolă de către pârâtă a despăgubirilor, fără a anexa însă documentația completă necesară pentru punerea în aplicare a solicitării respectiv nu au indicat contul în care să fie virați banii.
Prin adresa nr._/12.04.2012 DGFP A. formulează o adresă către reclamanți, prin care solicită și acest document pentru a putea fi în măsură a pune în executare solicitarea reclamanților.
Ca urmare a acestei solicitări, prin adresa nr._/20.04.2012, reclamanții își completează cererea din 02.04.2012 anexând înscrisul solicitat.
Suma de 15.941 lei a fost plătită prin OP nr. 1547/18.06.2012.
Față de această stare de fapt și de prevederile legale antemenționate instanța consideră că pârâtul M. Finanțelor nu are obligația de plată a dobânzii legale pentru suma de 15.941 lei pentru perioada cuprinsă între momentul pronunțării deciziei civile nr. 673/R/06.09.2010 a Curții de Apel Timișoara și momentul plății creanței, motiv pentru care va fi respinsă acțiunea față de acest pârât.
Referitor la pârâta Direcția G. a Finanțelor P. A. instanța consideră că aceasta nu are calitate procesuală pasivă întrucât plata sumelor s-a făcut de respectiva pârâtă în numele pârâtului antemenționat iar din decizia de mai sus nu rezultă vreo obligație în sarcina acesteia, astfel că în baza art. 109 Cod procedură civilă va respinge acțiunea în contradictoriu cu pârâta Direcția G. a Finanțelor P. A..
Văzând că nu au fost cerute cheltuieli de judecată de către pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții R. M. și R. I., cu domiciliul procesual ales în A., .. 18-26, ., ., în contradictoriu cu pârâții Direcția G. a Finanțelor P. A., cu sediul în A., ., județul A. și M. Finanțelor, cu sediul în București, ., sector 5.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 13.11.2012.
Președinte,Grefier ,
F. V. B. C. B.
FVB/CB/ 13.12.2012/ 2 ex.
Nu se comunică
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 13/2012. Judecătoria ARAD | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
