Pretenţii. Sentința nr. 19/2012. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2012 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 19-12-2012 în dosarul nr. 11766/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 19 decembrie 2012
Președinte: A. B. V.
Grefier: A. T.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta Asociația de proprietari C. U., ., jud. A., în contradictoriu cu pârâtul R. G. S., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru în baza art. 17 din Legea nr. 146/1997.
S-a făcut referatul cauzei, după care, văzând concluziile părților, consemnate în încheierea dată în ședința publică din data de 12 decembrie 2012, prin care s-a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi și care face parte integrantă din prezenta, instanța reține cauza spre soluționare .
J U D E C A T A
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță, la data de 10 octombrie 2011, sub numărul de dosar_, reclamanta Asociația de Proprietari C. U., ., jud. A. a chemat în judecată pârâtul R. G. S. solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1482,99 lei cu titlu de cheltuieli comune, aferente perioadei noiembrie 2009 – iulie 2011 și suma de 845,34 lei cu titlu de penalități de întârziere, pentru aceeași perioadă, respectiv noiembrie 2009 – iulie 2011, cu cheltuieli de judecată .
Reclamanta a arătat că, pârâtul este proprietarul apartamentului nr. 6 din cadrul asociației reclamante deținând cumulativ și calitatea de membru al Asociației de P., C. U., ., jud. A., acesta figurând în evidențele reclamantei cu o datorie în cuantum total de 2328,33 lei compusă din debit în sumă de 1482,99 lei + penalități aferente de 0,2% / zi de întârziere care se ridică la suma de 845,34 lei și care curg în continuare, până la momentul atingerii cuantumului sumei asupra căreia s-au aplicat .
S-a mai arătat de către reclamantă faptul că pârâtul nu a achitat, preponderent, cheltuielile privitoare la căldură, curentul, administratorul, revizia gaz și coșerit, precum și alte cheltuieli comune, datoriile cumulate de către pârât constituind pentru reclamantă o creanță certă, lichidă și exigibilă, fundamentată în drept pe dispozițiile art. 46, art. 47 respectiv art. 48 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
Mai mult, reclamanta a arătat că, pârâtul nu a contestat la președintele asociației de proprietari, în termen de 10 zile de la afișarea listei de plată, calculul efectuat de către reclamantă drept de care dispunea în temeiul art. 12 A lit. d) din Hotărârea nr. 1588/2007 și a cărui neexercitare trebuie să atragă consecințele de rigoare .
Totodată, reclamanta a arătat că, a parcurs și procedura concilieri directe prev. de dispozițiile art. 7201 Cod procedură civilă.
Pentru toate cele relevate, reclamanta a solicitat admiterea prezentei acțiuni, astfel cum a fost formulată, întemeindu-și aceasta în drept pe prevederile art. 112, art. 218, art. 242 alin. 2, art. 274 Cod procedură civilă, art. 46, art. 47, art. 48 din Legea nr. 230/2007, art. 12A lit. d) din Hotărârea nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor M4etodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 .
În susținerea acțiunii promovate, în cadrul probei cu acte, reclamanta a depus la dosar extras din listele de plată a cheltuielilor comune neachitate aferente apartamentului nr. 6, tabel privind restanțele acumulate în ceea ce privește apartamentul nr. 6, pentru perioada noiembrie 2009 – iulie 2011, concilierea directă înaintată pârâtului, precum și dovada comunicării cu scrisoare recomandată, certificat de înregistrare fiscală, respectiv Statutul asociației de proprietari.
Prin întâmpinarea formulată și depusă la dosarul cauzei în ședința publică din data de 23 noiembrie 2011, pârâtul a apreciat ca nefiind îndeplinite cerințele prev. de art. 134 Cod procedură civilă în ceea ce privește legala citare a părților .
Cu privire la acțiunea introductivă formulată, în cazul caracterizării acesteia ca fiind o acțiune comercială, pârâtul a apreciat ca fiind prematură față de situația că, deși reclamanta susține că ar fi parcurs procedura de conciliere directă, totuși aceasta nu a produs dovezi în acest sens.
Referitor la fondul cauzei, pârâtul a arătat că, în principiu și numai în măsura în care se va face dovada certă și fără niciun echivoc, nu se opune admiterii în parte a acțiunii promovate .
A înțeles totodată a contesta obligația acestuia de a plăti vreo sumă de bani în contul serviciului de furnizare energiei termice, câtă vreme nu a beneficiat de serviciu nici acesta și nici vreo altă persoană nelocuind în apartamentul din litigiu din anul 2004, apreciind cererea reclamantei ca fiind contrară principiului consacrat de legislația europeană, de practica CEDO și CEJ și anume faptul că „numai beneficiarul plătește” .
De asemenea a contestat și legalitatea sumelor calculate de către reclamantă cu titlu de cheltuieli cu încălzirea, atâta timp cât nu s-a indicat temeiul legal în baza căruia s-a calculat și nici modalitatea de calcul al acestuia .
A mai contestat de asemenea sumele privind un pretins consum de curent electric, în situația în care nu a existat un asemenea consum, precum și sumele privind „revizia de gaz” .
Astfel, a arătat că, pretențiile reclamantei, întemeiate exclusiv pe dispozițiile Legii nr. 230/2007, nu sunt nici certe, nici lichide și nici exigibile atâta vreme cât ele au în vedere exclusiv calitatea sa de proprietar și de membru al asociației de proprietari .
De asemenea, pârâtul a arătat că, reclamanta a omis să arate faptul că acesta este doar proprietar al apartamentului nr. 6 din cadrul asociației de proprietari reclamante însă nu locuiește și nici nu a permis vreunei terțe persoane să locuiască în acest apartament, apreciind astfel că în această situație nu poate fi încadrat nici în categoria de persoane care locuiesc în locuința și nici în cea de beneficiar al vreunor servicii individuale din cele avute în vedere de dispozițiile art. 47 alin. 1 lit. d din legea nr. 230/2007.
Cu privire la dispozițiile HG nr. 1588/2007, invocate de către reclamantă, respectiv faptul că, pârâtul nu a contestat la președintele asociației de proprietar, în termen de 10 zile de la afișarea listei de plată, calculul efectuat, pârâtul a arătat că, datorită faptului că nu locuiește în imobilul din litigiu, nu are posibilitatea de a lua cunoștință despre momentul afișării listelor cu cheltuieli, iar reclamanta nu i-a adus la cunoștință aceste situații privind cheltuielile .
Totodată, pârâtul a arătat că prevederile art. 12 A lit. d din HG nr. 1588/2007 reglementează nu o procedură de contestare ci un drept de a cere explicații pentru modul în care sunt întocmite listele de cheltuieli, fiind astfel vorba de un drept și nicidecum de o obligație care să poată forma subiectul vreunei decăderi ori sancțiuni .
De asemenea, pârâtul a arătat că, de la decesul mamei sale, în anul 2004 în apartamentul pe care l-a moștenit, nu a locuit nimeni, a făcut cunoscut persoanelor autorizate faptul că a sigilat caloriferele solicitând a se constata că nu are niciun consum de căldură în apartament, acest fapt putând fi dovedit și cu faptul că citirea contoarelor respectiv a repartitoarelor montate pe calorifere indică aceeași valoare cu cea măsurată în anul decesului mamei sale, apreciind astfel că nu poate fi obligat la plata cheltuielilor privind încălzirea .
Mai mult, pârâtul a arătat că, reclamanta nu a făcut nici dovada calculului sumelor datorate cu titlu de încălzire, neindicând nici temeiul legal pentru această solicitare .
În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 115 și următoarele Cod procedură civilă, art. 132 Cod procedură civilă, art. 134 Cod procedură civilă, art. 118, 137 și 138 Cod procedură civilă respectiv disp. art. 46 – 48 din Legea nr. 230/2007, depunând în probațiune adresa înaintată reprezentantului reclamantei, urmare comunicării de către aceasta a concilierii directe, precum și copia cărții sale de identitate.
La termenul de judecată din data de 23 noiembrie 2011, instanța, în conformitate cu prevederile art. 1141alin. 2Cod procedură civilă a constatat întâmpinarea formulată de către pârât ca fiind tardiv depusă, decăzând pârâtul din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții înafara celor de ordine publică .
Pârâtul a depus la termenul de judecată din data de 11 ianuarie 2012, note de ședință prin care a apreciat că, atâta timp cât instanța a dispus citarea acestuia cu nesocotirea unor prevederi legale imperative referitoare la citarea și care se răsfrâng asupra dreptului acestuia la apărare, măsura decăderii acestuia din dreptul de a propune probe este nelegală, solicitând instanței a se reveni asupra acesteia.
De asemenea, pârâtul a apreciat că, instanța a mai omis aplicarea unui text de lege, mai exact dispozițiile art. 118 alin. 3 Cod procedură civilă, iar soluția instanței de a amâna dezbaterile și de a obliga reclamanta la comunicarea actelor și documentelor pârâtului, despre care se face vorbire în art. 114/1 alin. 2 Cod procedură civilă, creează o situație imposibilă din punct de vedere procedural, pe de o parte prin faptul că pârâtul a fost decăzut din dreptul de a formula întâmpinare și de a propune probe, în același timp instanța constatând că, citarea pârâtului nu s-a făcut în mod legal, respectiv nu i-au fost comunicate actele și documentele despre care face vorbire art. 144/1 alin. 2 Cod procedură civilă, apreciind astfel că instanța ar trebui să constate că cerințele prev. de art. 134 Cod procedură civilă nu au fost îndeplinite, urmând a proroga discutarea chestiunii întâmpinării pentru un termen când acest lucru ar fi devenit posibil .
Pentru toate cele arătate, pârâtul a apreciat că dreptul acestuia de a formula întâmpinare și probe în apărare nu s-a stins întrucât nici nu a ajuns să se nască în mod legal motiv pentru care a solicitat ca instanța să reconsidere potrivit legii cele dispuse în ședința publică din data de 23 noiembrie 2011.
La termenul de judecată din data de 11 ianuarie 2012, reprezentantul reclamantei și-a majorat câtimea pretențiilor în ceea ce privește cuantumul penalităților de întârziere de la suma de 845,34 lei la suma de 1482,99 lei, .
Deși s-a solicitat reclamatei să facă dovada modului de calcul al energiei termice, acesta a arătat că nu este în măsură a face această dovadă, solicitând emiterea unei adrese către . SRL, adresă ce s-a emis la data de 01.02.2012, răspunsul fiind anexat la dosarul cauzei la fila 58 dosar, ulterior, revenindu-se cu noi adrese către . SRL pentru noi lămuriri, însă datorită faptului că părțile nu au fost lămurite cu privire la aceste sume, la termenul de judecată din data de 13 iunie 2012, s-a dispus din oficiu efectuarea unei expertize în specialitatea contabilitate, fiind numit în cauză expert P. R., raportul de expertiză efectuat fiind depus la dosarul cauzei la data de 24.09.2012 ( filele 99 – 122 dosar) și comunicat părților în vedere formulării eventualelor obiecțiuni .
Prin notele de ședință depuse la data de 24 octombrie 2012 reclamanta a invocat nulitatea raportului de expertiză efectuat nefiind autorizat ISCIR, neavând astfel îndrituirea legală de a efectua operațiunile pe care le-a efectuat, invocând în acest sens prevederile art. 14 alin. (1) din OG nr. 2/2000, prin încheierea dată în ședința publică din data de 07.11.2012 instanța apreciind că, față de prevederile art. 5 lit. b și art. 8 alin. 1 din Legea nr. 64/2008, nu se pune problema nulității raportului de expertiză efectuat .
La data de 26.11.2012 s-a depus la dosar din partea expertului contabil desemnat în cauză răspuns la obiecțiunile formulate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Pârâtul este proprietarul apartamentului nr.6 din cadrul asociației de proprietari reclamante, calitate în care are obligația de a achita, în conformitate cu prevederile art.46 din Legea nr.230/2007 și art.65 din statutul asociației, cota ce îi revine din cheltuielile comune, independent de împrejurarea dacă folosește sau nu acest apartament.
Conform art. 47 din Legea nr.230/2007 :„cheltuielile asociației de proprietari sunt următoarele: a) cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale; b) cheltuieli pe consumuri individuale; c) cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale; d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari; e) cheltuieli pe consumatori tehnici; f) cheltuieli de altă natură.”
Potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert contabil P. R., pentru perioada 11._ cheltuielile comune datorate de către pârât sunt în cuantum de 813,6 lei (f.103), și nu 1.482,99 lei astfel cum s-a stabilit de către reclamantă prin listele de plată a cheltuielilor comune.
Pentru neplata la termen a cheltuielilor, potrivit art. 49 alin.1 Legea nr. 230/2007 și art. 78 din statutul asociației, asupra debitului restant, până la data plății acestuia, se calculează penalități de 0,2 % pe zi de întârziere, fără a putea fi depășită valoarea cheltuielilor comune. Pentru același interval de timp (11._), potrivit raportului de expertiză contabilă, cuantumul acestor penalități este de 458,48 lei (f.103) și nu de 845,34 lei cum a pretins reclamanta.
Nu vor fi primite susținerile pârâtului cu privire al faptul că suma de 12,50 lei reprezintă costul unor lucrări necorespunzătoare și că apartamentul nr.5 a fost racordat separat ulterior perioadei care face obiectul acțiunii, deoarece aceste susțineri nu sunt probate de către pârât astfel cum acesta are obligația potrivit art.1169 cod civil din 1864.
Față de cele de mai sus, instanța, în baza dispozițiilor legale antemenționate și ale art. 50 din Legea 230/2007, va admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta Asociația de Proprietari C. U. ., jud. A., în contradictoriu cu pârâtul R. G. S., și în consecință va obliga pârâtul să plătească reclamantei următoarele sume: suma de 813,6 lei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei noiembrie 2009-iulie 2011; suma de 458,48 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,2%/ zi de întârziere calculate asupra debitului restant pentru perioada noiembrie 2009-iulie 2011, penalități de întârziere care curg în continuare până la achitarea debitului restant, fără a depăși valoarea cheltuielilor comune. Se va respinge în rest cererea.
În baza art.276 Cod de procedură civilă, având în vedere că reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în sumă totală de 1200 de lei formate din onorariu expert (f.158) și onorariu avocat (f 162-165), iar pârâtul cheltuieli de judecată în sumă de 600 de lei reprezentând onorariu de expert (f.166), iar suma de 25 de lei din onorariu de avocat a fost deja inclusă în calculul cheltuielilor comune la plata cărora a fost obligat pârâtul (f.153, f.165), față de soluția pronunțată în cauză, instanța va compensa cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 240 lei, și va obliga pârâtul să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 465 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta Asociația de Proprietari C. U. ., jud. A., în contradictoriu cu pârâtul R. G. S. și în consecință:
Obligă pârâtul să plătească reclamantei următoarele sume:
- suma de 813,6 lei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei noiembrie 2009-iulie 2011
- suma de 458,48 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,2%/ zi de întârziere calculate asupra debitului restant pentru perioada noiembrie 2009-iulie 2011, penalități de întârziere care curg în continuare până la achitarea debitului restant, fără a depăși valoarea cheltuielilor comune.
Respinge în rest cererea.
Compensează cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 240 lei, și obligă pârâtul să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 465 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.12.2012.
Președinte, Grefier,
A. B. V. A. T.
Red./Tehn.
ABV/AT/18.01.2013
4 Ex. /2 . reclamanta Asociația de Proprietari C. U. ., jud. A.,
pârâtul R. G. S. – A., Spl. Gen. G. M., ., ., jud. A.
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 411/2013. Judecătoria ARAD | Pretenţii. Sentința nr. 680/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
