Revendicare imobiliară. Sentința nr. 7091/2015. Judecătoria ARAD

Comentarii

0

Sentința nr. 7091/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 7091/2015

R O M ÂN I A

JUDECĂTORIA A. Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7091

Ședința publică din data de 22 decembrie 2015

Președinte: D. L. C.

Grefier: M. T.

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulat, precizată și modificată de reclamanții R. E., S. A., K. E. și E. S. I., în contradictoriu cu pârâții N. F., Steți A. V., Ș. E., F. A., F. E., G. L., G. A., S. A., S. M., K. I., T. A. G., T. V., P. L. E., S. C., S. D. A., M. M., C. D. I., V. A., K. M., C. V., C. I., Hajdu A., F. R., L. A., F. F., B. C., G. L., Gulacs A., K. E., S. A., S. M., B. I., P. L. – E., H. R., P. A. H., S. R., M. M., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Iratoșu și intervenienții în nume propriu F. F. și K. E., având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea timbrată cu suma de 125 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 10 alin. 2 din OUG nr. 80/2013.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, față de împrejurarea că dezbaterea cauzei în fond a fost consemnată în încheierea din data de 11 decembrie 2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când a fost amânată pronunțarea pentru data de astăzi, instanța reține cauza spre pronunțare.

JUDECĂTORIA

Asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:

Constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la data de 01.07.2013 sub dosar nr._, reclamanții R. E., S. A., K. E. și E. S. I., în contradictoriu cu pârâții N. F., Steți A. V., F. A., F. E., G. L., G. A., S. A., S. M., K. I., T. A. G., T. V., P. L. E., S. C., S. D. A., M. M., C. D. I., au solicitat obligarea acestora din urmă să predea în deplină proprietate și liniștită posesie terenul intravilan arabil aflat în proprietatea reclamanților, în prezent acaparat de pârâți, situat în .. 118, . CF_ Iratoșu, nr. cad.702-L. 2, în suprafață de 15.604 mp, conform înscrisurilor, respectiv 15.749 mp conform măsurătorilor, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanții arată că sunt proprietarii tabulari ai terenului intravilan situat în .. 118, . CF_ Iratosu, nr. cad. 702- L. 2, în suprafața de 15.604 mp conform înscrisurilor și 15.749 mp conform măsurătorilor, cu titlu de moștenire, imobil moștenit după defuncta lor mamă, compus inițial din casa de locuit cu construcții anexe și teren intravilan aferent în suprafață totală de 19.969 mp, iar ulterior au procedat la parcelarea acestuia, lotul 1 fiind compus din casa și teren în suprafață de 4220 mp și lotul 2, reprezentând teren în suprafață de 15.604 mp, respectiv 15.749 mp. Se arată că lotul 2 este ocupat de pârâți, care și-au extins grădinile perpendicular pe . suprafață a acestuia, după cum rezultă din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în dosar nr._ al Judecătoriei A..

Se mai arată că pârâții dețin în proprietate imobilele situate în comuna lratoșu, .. 101 (CF_ în Iratosu, nr. top. 63/c.3.k - aflat în proprietatea pârâtului N. F.); nr. 102 (CF_ Iratosu, nr. top. 63/c/3-j - proprietar Steți A. V.); nr. 103 (CF 1970 Iratoșu, nr. top. 597 - proprietari F. A. și E.), nr. 104 (CF 289 Iratosu top. 63/c.3-h - proprietari G. L. și A.), nr. 106 (CF_ Iratoșu top. 63/c-3-f - proprietari S. M. și A.), nr. 107 (CF_ Iratosu, top._, nr. top. Vechi 63/c.3-2 - proprietar K. I.), nr. 108 (CF_ Iratosu, nr. top. 63/c-1-c - proprietari T. A. G. si T. V.), nr. 109 (CF_ Iratoșu, top. 63/c/3/b - proprietar P. L.-E.), nr. 111 (CF_ Iratoșu, top. 63/c-2 -proprietari S. C. și D.-A.), nr. 112 (CF 280 Iratoșu, top. 63/c/l/e proprietar tabular M. M. și A.), nr. 114 (CF_ Iratoșu, top, 63/c.l.c - proprietari tabulari Katko Mihaly (decedat) și C. D.-I.).

Pârâții folosesc, în prelungirea proprietăților lor, în integralitate terenul reclamanților, cultivând porumb, grâu, salcâm etc, deși aceștia avem atât dreptul de proprietate asupra terenului, cât și obligația, respectată de la data dobândirii în proprietate a imobilului de achitare a impozitului aferent acestuia.

Prin expertiza tehnică de identificare efectuată în dosarul civil nr._ care a avut ca obiect acțiunea formulată de o parte din pârâții vecini, prin care au atacat în dosarul civil menționat mai sus încheierea de intabulare a dreptului de proprietate al mamei reclamanților, înscrisă în CF-ul imobilului înscris în CF_ Iratoșu (coala veche 62 Iratosu), solicitând constatarea nulității acesteia, cerere respinsă de prima instanța, rămânând definitivă în urma respingerii apelului de către instanța de control și nerecurării. Prin aceasta s-a constat faptul că pârâții folosesc o suprafață de teren mult mai mare decât cea asupra căreia sunt proprietari. Prin aceeași expertiză s-au identificat două parcele de teren situate între terenul reclamanților și cele ale pârâților, astfel încât terenul celor dintâi, cel puțin aparent, nu se învecinează cu proprietățile pârâților.

În urmă cu 3 ani, reclamanții s-au deplasat la fața locului însoțiți de către un expert topograf, în vederea amplasării țărușilor de delimitare a terenului acestora de vecinătăți, însă pârâții s-au opus vehement, aducându-le injurii și chiar folosind o furcă de fier, cea ce a dus la formularea unei plângeri penale împotriva acestora.

Cu toate demersurile efectuate de către reclamanți, pârâții nu au eliberat terenul proprietatea tabulară a reclamanților.

În drept, se invocă dispozițiile art. 555, art. 563 Noul Cod Civil, iar în probațiune s-au depus înscrisuri.

Prin cererea de intervenție principală formulată de numiții F. F. și K. E., la data de 02.08.2013, în contradictoriu cu reclamanții R. E., S. A., K. E. și E. S. I., intervenienții solicită respingerea acțiunii, să se constate nulitatea absolută a titlului de dobândire a dreptului de proprietate al antecesoarei reclamanților, S. M., și pe cale de consecință și al reclamanților, asupra terenului revendicat, aferent imobilului cu nr. 107 din nr. top. cad. 702, situat în Variașul M., înscris în CF_ Iratoșu, în suprafață de 1940 mp, să se stabilească faptul că prin titlul de proprietate nr._/1995, asupra acestui teren, situat în tarlaua 6, parcelele 442 și 443 intervenienții au dobândit drept de proprietate cu titlu de reconstituire a dreptului de proprietate; să se stabilească identitatea acestui teren cu aceeași suprafață de teren înscrisă în CF_ Iratoșu, cu nr.cad.702, care formează o parte din obiectul acțiunii reclamanților; să se dispună rectificarea de carte funciară prin radierea dreptului de proprietate al antecesoarei reclamanților și al reclamanților și înscrierea dreptului de proprietate în favoarea intervenienților, conform Titlului de P. nr. 1695l/1995, asupra acestui teren, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, s-a arătat că intervenientul F. F. este tatăl pârâtei K. I., proprietara imobilului de la nr. 107. Prin titlul de proprietate indicat, intervenienții au dobândit un drept de proprietate aspra suprafeței de teren intravilan în suprafață de 2300 mp. Acest teren este același cu cel identificat în CF nr. 285 în suprafață de 360 mp, cu nr. top.63/c-3-2 și cu cel revendicat de reclamanți de la fiica celor dintâi, înscris în CF_ Iratoșu, cu nr. top.702, fără însă a preciza și ce suprafață revendică, dar diferența dintre 2300 mp și cel înscris în CF. de 360 mp este de 1940 mp.

Antecesorii intervenienților folosesc acest imobil din anul 1921, când au construit o casă care avea nr.93, în prezent având nr.107, și mai arată că în anul 1952 în Variaș s-a înființat CAP, ocazie cu care aceștia au primit, alăturat terenului identificat mai sus, și avut inițial și în continuarea lui, suprafața de teren din titlul de proprietate pentru grădină, teren pe care antecesorii lor l-au folosit continuu, iar prin Legea 18/1991, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2300 mp prin titlu de proprietate. În plus, intervenienții au folosit tot timpul acest teren, iar în ultima perioadă l-au transmis fiicei și nepoatei lor, numita I., cea care îl folosește și în prezent, cu precizarea că tot ceea ce există pe întreaga suprafață de teren, construcții, anexe, pomi, culturi, etc. sunt efectuate de către numitul F. F. și antecesorii acestuia și în prezent se află în proprietatea sa și a fiicei sale.

Mama reclamanților a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, asupra unei părți din acest teren, nu se indică o suprafață exactă, intervenienții apreciind că în mod fraudulos, deoarece nici ea și nici antecesorii acesteia nu au folosit niciodată, nici o zi, cu nici un titlu, nici ca posesori, nici ca detentori precari, nici un metru din acest teren, astfel că nu aveau cum să uzucapeze terenul în mod legal, decât prin fraudă la lege.

Astfel, din acest punct de vedere, pentru această suprafață dreptul lor de proprietate este nelegal, obținut prin frauda la lege, astfel că este lovit de nulitate absolută, deoarece nu au făcut o identificare corectă a imobilului înainte de a începe toate demersurile legate de proprietate și au întabulat teren care face parte din alte nr. topografice, pe care nu le-au uzucapat.

Intervenienții mai arată că deși S. M. știa că aceștia folosesc terenul pe care a pretins că îl uzucapează, precum și faptul că proprietarele tabulare sunt decedate, nu au fost chemați în judecată în procesul din anul 2002 și nici moștenitorii proprietarelor tabulare.

Mai mult, hotărârea prin care s-a admis acțiunea în uzucapiune a fost obținută în urma săvârșirii a mai multe infracțiuni de către uzucapanta S. M., susținerile din acțiune nefiind adevărate.

În realitate, tatăl numitei S. M. a cumpărat imobilul prin promisiune de vânzare - cumpărare prin anul 1978 de la un neproprietar și 1-a folosit ca un detentor precar până la decesul lui în anul 1999, dar numai casa de la nr. 118 și o suprafață de teren de aproximativ 700 m.p., teren de sub casă și o mică curte și grădină.

Conform CF 62, în anul 1935 se predă succesiunea după Csik M., celor două fiice ale sale, Csik Ethel, căsătorită cu L. A., și Csik RozaIia, căsătorită cu K. G., asupra terenului din CF 62, sub B.6-7, asupra casei și a terenului cu nr. 63/b, iar după anul 1952, familia Csik a folosit doar casa de la nr.118, la acea vreme fiind nr. 105 și terenul rămas, adică o suprafață de cca 4000 mp, în prezent fiind înscris în CF 2108 Iratoșu cu nr. top. cad 701.

Diferența de teren înscrisă atât în CF.62 cât și în CF 263, care era tot proprietatea antecesorilor surorilor Csik, formează grădinile intervenienților, pe care le folosesc din anul 1953, iar în prezent este înscris și în CF 2109 Iratoșu cu nr. top.cad. 702 și în titlurile de proprietate ale intervenienților, terenul fiind același în cele două forme de evidență funciară.

Familia Csik, în anul 1952, când s-a înființat CAP-ul, locuia în imobilul de la nr.l05, în prezent 118, ceea ce impune concluzia că nu au înstrăinat în nici un fel imobilul în anul 1936 și nu au predat folosința imobilului pretinsului cumpărător T. I., tatăl lui S. M., deoarece ei au cooperativizat terenul, iar după apariția Legii 18/1991 au solicitat teren în schimbul terenului din grădinile intervenienților, adică al întregului teren din cele două CF-uri, știind și acceptând că cei care au primit terenul în anul 1953 au primit titluri de proprietate pentru el, și anume TP nr._/7.09.1995, prin care numitei K. R. i s-a restituit suprafața de 4 hectare și 5300 mp, pe care fiul ei, Desideriu, 1-a înstrăinat apoi cu contract autentic către B. I.. Referitor la casa de la nr.l05, actual nr. 118, se arată că a locuit K. R., adică una din cele două surori Csik, cu familia ei și au stăpânit imobilul până în anul 1990. Astfel, în anul 1956 a decedat K. G. soțul Rozaliei, în această casă, iar în anul 1990 a decedat și K. R., iar după soțului acesteia, a locuit în casă cu copii lor, până când aceștia din urmă au plecat din localitate.

În anul 1967, numita K. R. a înstrăinat imobilul, respectiv casa de la nr. 118 și o suprafață de 700 m.p. din terenul aferent, adică curtea și o parte din grădina casei, numitului T. M., cu act sub semnătură privată, deoarece nu se făceau contracte autentice, cu suma de 8000 lei. Acesta a locuit în imobil până prin anul 1972, când a înstrăinat casa numitului Megyeși L., pentru suma de 9000 lei, și în toată această perioadă K. R. a folosit restul grădinii, cultivând în special porumb.

Până la data transmiterii imobilului către T. M. imobilul a fost folosit exclusiv de K. R. și copiii acesteia, astfel că susținerea că aceasta ar fi înstrăintat imobilul în anul 1936 apare ca fiind vădit neadevărată, iar actul scris întitulat Convenție care ar fi consemnat acest lucru, ca fiind fals.

O dovadă materială concretă că acea convenție din anul 1936 este falsă, făcută în perioada premergătoare procesului din anul 2002, rezultă și din aceea că nr. administrativ al casei apare ca fiind 118, când el până prin anii 1963, în mod sigur, a avut nr. l05, așa cum rezultă din copiile registrului agricol.

Prin anul 1975 sau 1976, Megyeși L. a decedat, însă nu se știe sigur dacă a vândut casa către T. I. cu puțin timp înainte de a deceda, dar după moartea acestuia casa nu a mai fost folosită doi ani, iar apoi a fost ocupată de T. I., care a locuit în această casă până în anul 1999, când a decedat în această casă, la data de 17 decembrie 1999. După această dată imobilul a fost nelocuit, iar numita S. M. nu a locuit absolut nici o zi în imobilul.

Mai mult, înainte de a ocupa imobilul de la nr. 118, T. I. a locuit la nr. 209, iar după ce s-a mutat la nr. 118, a vândut casa de la nr. 209 numitei G. E., fiind încheiat contractul autentic în anul 1994.

După decesul numitului T. I., în anul 2002, S. M. a introdus acțiunea în uzucapiune, ce formează obiectul dosarului nr. 2113/2002 al Judecătoriei A. fiind pronunțată sentința civilă nr. 3181/2002, în care a declarat în mod neadevărat că tatăl ei, T. I., ar fi cumpărat în anul 1936, întreg imobilul de la nr.118, cu terenul total în suprafață de 19.875 m.p. înscris în CF.62 cu nr. top.63/b, pe care l-au folosit sub nume de proprietar, pașnic, public și netulburați, adică că au avut posesia imobilului, deși grădinile intervenienților nu le-au folosit, iar casa și o parte din grădină doar ca detentor precar, neavînd animus, adică neavând posesia juridică, nefolosind sub nume de proprietar, știind că a ocupat imobilul fără drept, sau în cel mai bun caz cu o promisiune de vânzare de la un neproprietar, ceea ce nu îi conferea decât eventual dreptul de a introduce o acțiune în prestație tabulară, dacă ar fi avut convenție valabilă în acest sens cu proprietarul și nu un neproprietar, dar nu putea și nu poate deveni proprietar, prin uzucapiune.

Se mai arată că numita K. R. a solicitat acest teren pentru că nu a făcut niciodată nici o convenție de vânzare cu T. I., întrucât dacă ar fi existat o convenție este evident că ar fi transmis și folosința lui către cumpărător, ar fi apărut în documentele de la Primărie cu folosința terenului și titlul de proprietate aferent s-ar fi eliberat acestuia sau urmașilor lui.

Astfel, pe acest teren proprietari sunt și intervenienții precum și uzucapanții, dar în schimbul lui s-a eliberat și TP pe numele K. R..

În plus, reclamanții sunt copiii defunctei S. M., s-au născut, au trăit și trăiesc în localitatea Variaș, singura care nu mai locuiește în Variaș fiind I., dar și aceasta vine aici foarte des, și niciunul dintre ei nu a locuit în casa de la nr. 118 înainte de anul 2002 data pronunțării hotărârii privind uzucapiunea, aceștia locuind la nr. 203 împreună cu mama lor, S. M., și cu tatăl lor.

Intervenienții apreciază că acțiunea reclamanților trebuie respinsă pe considerentele de mai sus, dar și pe dispozițiile art.563 pct.3 NCC, care cer ca dreptul de proprietate să fie dobândit în condițiile legii și cu bună credință pentru a fi recunoscut, condiții pe care dreptul reclamanților nu îl îndeplinește, el fiind obținut nelegal și cu rea credință, deci un drept nul absolut.

Mai mult, intervenienții învederează că în dosarul anterior menționat, reclamanții au recunoscut faptul că nici mama lor și nici ei nu au folosit niciodată terenul pe care îl revendică.

În drept, se invocă dispozițiile art. 555 Cod procedură civilă, dispozițiile Legii 18/1991, art. 62 Cod procedură civilă.

În probațiune, intervenienții depun în copie titlul de proprietate nr._/1995.

Prin întâmpinare și acțiune reconvențională din data de 02.08.2013, pârâtul reclamant reconvențional N. F., a solicitat respingerea acțiunii principale și să se constate nulitatea absolută a titlului de dobândire a dreptului de proprietate al antecesoarei reclamanților S. M. și pe cale de consecință și reclamanților, asupra terenului revendicat de la acesta, care face parte din nr. top. cad. 702, situat în Variașul M. nr. l01, înscris în CF nr._ Iratoșu, în suprafața de 1460 mp; să se stabilească faptul că prin Titlul de P. nr.l6844/1995, asupra acestui teren, situat în tarlaua 6, parcelele 453 și 454 pârâtul reclamant reconvențional a dobândit drept de proprietate, cu titlu de reconstituire a dreptului de proprietate, cei înscriși în TP; să se stabilească identitatea acestui teren cu aceeași suprafață de teren înscrisă în CF_ Iratoșu, cu nr.cad.702, care formează o parte din obiectul acțiunii reclamanților; să se dispună rectificarea de carte funciară prin radierea dreptului de proprietate al antecesoarei reclamanților și al reclamanților și înscrierea dreptului de proprietate al titularilor acestui drept, conform Titlului de P. nr._/1995, asupra acestui teren, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, se arată că antecesorii pârâtului reclamant reconvențional au folosit imobilul din anul 1937, când au construit casa, ulterior fiind folosit de către acesta, iar în baza Legii nr. 18/1991, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2.000 mp prin titlu de proprietate. Mai mult, pârâtul reclamant reconvențional folosește terenul și în prezent și tot ceea ce există pe acesta, respectiv construcții, anexe, pomi, culturi, sunt făcute exclusiv de către acesta și se află în proprietatea sa.

Mama reclamanților a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, asupra unei părți din acest teren, nu se indică o suprafață exactă, pârâtul apreciind că în mod fraudulos, deoarece nici ea și nici antecesorii acesteia nu au folosit niciodată, nici o zi, cu nici un titlu, nici ca posesori, nici ca detentori precari, nici un metru din acest teren, astfel că nu aveau cum să uzucapeze terenul în mod legal.

Astfel, dreptul de proprietate al reclamanților este nelegal, fiind lovit de nulitate absolută, deoarece nu s-a făcut o identificare corectă a imobilului înainte de a începe demersurile legate de proprietate, și au întabulat teren care face parte din alte nr. topografice, pe care nu le-au uzucapat.

Pârâtul reclamant reconvențional mai arată că deși S. M. știa că acesta folosește terenul pe care a pretins că îl uzucapează, precum și faptul că proprietarele tabulare sunt decedate, nu a fost chemat în judecată în procesul din anul 2002 și nici moștenitorii proprietarelor tabulare.

În realitate, tatăl numitei S. M. a cumpărat imobilul prin promisiune de vânzare - cumpărare prin anul 1978 de la un neproprietar și 1-a folosit ca un detentor precar până la decesul lui, în anul 1999, dar numai casa de la nr. 118 și o suprafață de teren de aproximativ 700 m.p., teren de sub casă și o mică curte și grădină.

Conform CF 62, în anul 1935 se predă succesiunea după Csik M., celor două fiice ale sale, Csik Ethel căsătorită cu L. A. și Csik RozaIia căsătorită cu K. G., asupra terenului din CF 62, sub B.6-7, asupra casei și a terenului cu nr. 63/b, iar după anul 1952, familia Csik a folosit doar casa de la nr.118, la acea vreme fiind nr. 105 și terenul rămas, adică o suprafață de cca 4000 mp, în prezent fiind înscris în CF 2108 Iratoșu cu nr. top. cad 701.

Diferența de teren înscrisă atât în CF 62 cât și în CF 263, care era tot proprietatea antecesorilor surorilor Csik, formează grădinile intervenienților, pe care le folosim din anul 1953, iar în prezent este înscris și în CF 2109 Iratoșu cu nr. top. cad. 702 și în titlurile noastre de proprietate, terenul fiind același în cele două forme de evidență funciară.

Revenind la familia Csik, în anul 1952, când s-a înființat CAP-ul, aceștia locuiau în imobilul de la nr. l05, în prezent 118, ceea ce impune concluzia că nu au înstrăinat în nici un fel imobilul în anul 1936 și nu au predat folosința imobilului pretinsului cumpărător T. I., tatăl lui S. M., deoarece ei au cooperativizat terenul, iar după apariția Legii 18/1991 au solicitat teren în schimbul terenului din grădinile intervenienților, adică al întregului teren din cele două CF-uri, știind și acceptând că cei care au primit terenul în anul 1953 au primit titluri de proprietate pe el, și anume TP nr._/7.09.1995, prin care numitei K. R. i s-a restituit suprafața de 4 hectare și 5300 m.p., pe care fiul ei, Desideriu, 1-a înstrăinat apoi cu contract autentic către B. I.. Referitor la casa de la nr.l05, actual nr. 118, se arată că a locuit K. R., adică una din cele două surori Csik, cu familia ei și au stăpânit imobilul până în anul 1990. Astfel, în anul 1956 a decedat K. G. soțul Rozaliei, în această casă, iar în anul 1990 a decedat și K. R., iar după soțului acesteia, a locuit în casă cu copii lor, până când aceștia din urmă au plecat din localitate.

În anul 1967, numita K. R. a înstrăinat imobilul, respectiv casa de la nr. 118 și o suprafață de 700 m.p. din terenul aferent, adică curtea și o parte din grădina casei numitului T. M., cu act sub semnătură privată, deoarece nu se făceau contracte autentice, cu suma de 8000 lei. Acesta a locuit în imobil până prin anul 1972, când a înstrăinat casa numitului Megyeși L., pentru suma de 9000 lei, și în toată această perioadă K. R. a folosit restul grădinii, cultivând în special porumb.

Până la data transmiterii imobilului către T. M., imobilul a fost folosit exclusiv de K. R. și copiii acesteia, astfel că susținerea că aceasta ar fi înstrăintat imobilul în anul 1936, apare ca neadevărată, iar actul scris întitulat Convenție care ar fi consemnat acest lucru, ca fiind fals.

O dovadă materială concretă că acea convenție din anul 1936 este falsă, făcută în perioada premergătoare procesului din anul 2002, rezultă și din aceea că nr. administrativ al casei apare ca fiind 118, când el până prin anii 1963, în mod sigur, a avut nr. l05, așa cum rezultă din copiile registrului agricol.

Prin anul 1975 sau 1976, Megyeși L. a decedat și el, însă nu se știe sigur dacă a vândut casa către T. I. cu puțin timp înainte de a deceda, dar după moartea acestuia casa nu a mai fost folosită doi ani, iar apoi a fost ocupată de T. I., care a locuit în această casă până în anul 1999, când a decedat în această casă, la data de 17 decembrie 1999. După această dată imobilul a fost nelocuit, iar numita S. M. nu a locuit nici o zi în imobil.

Mai mult, înainte de a ocupa imobilul de la nr. 118, T. I. a locuit la nr. 209, iar după ce s-a mutat la nr. 118 a vândut casa de la nr. 209 numitei G. E., fiind încheiat contractul autentic în anul 1994.

După decesul numitului T. I., în anul 2002, S. M. a introdus acțiunea în uzucapiune, ce a format obiectul dosarului nr. 2113/2002 al Judecătoriei A. în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 3181/2002, în care a declarat în mod neadevărat, că tatăl ei T. I. ar fi cumpărat în anul 1936 întreg imobilul de la nr.118 cu terenul total în suprafață de 19.875 mp înscris în CF 62 cu nr. top. 63/b, pe care l-au folosit sub nume de proprietar, pașnic, public și netulburați, adică că au avut posesia imobilului, deși grădinile intervenienților nu le-au folosit, iar casa și o parte din grădină doar ca detentor precar, neavînd animus, nefolosind sub nume de proprietar, știind că a ocupat imobilul fără drept.

Se mai arată că numita K. R. a solicitat acest teren pentru că nu a făcut niciodată nici o convenție de vânzare cu T. I., întrucât dacă ar fi existat o convenție este evident că ar fi transmis și folosința lui către cumpărător, ar fi apărut în documentele de la Primărie cu folosința terenului și titlul de proprietate s-ar fi eliberat acestuia sau urmașilor lui.

Astfel, pe acest teren, proprietari sunt atât pârâtul reclamant reconvențional cât și uzucapanții, dar în s-a eliberat și TP pe numele K. R..

În plus, reclamanții sunt copiii defunctei S. M., s-au născut și trăiesc în localitatea Variaș, singura care nu mai locuiește în Variaș fiind I., și niciunul dintre ei nu a locuit în casa de la nr. 118 înainte de anul 2002, data pronunțării hotărârii privind uzucapiunea, aceștia locuind la nr. 203 împreună cu mama lor, S. M., și cu tatăl lor.

Se învederează că în dosarul anterior menționat, reclamanții au recunoscut faptul că nici mama lor și nici ei nu au folosit niciodată terenul pe care îl revendică.

În drept, a invocat dispozițiile art. 55 Cod procedură civilă, dispozițiile Legii nr. 18/1991, iar în probațiune s-au depus înscrisuri în susținerea cererii reconvenționale.

Prin întâmpinare și acțiune reconvențională, pârâta reclamant reconvențional K. I., a solicitat respingerea acțiunii principale și să se constate nulitatea absolută a titlului de dobândire a dreptului de proprietate al antecesoarei reclamanților, S. M., și pe cale de consecință și al reclamanților, asupra terenului revendicat, situat în Variașul M. nr. l07, înscris în CF nr._ Iratoșu, în suprafața de 1940 mp; să se stabilească faptul că prin Titlul de P. nr. l6951/1995, asupra acestui teren, situat în tarlaua 6, parcelele 442 și 443, pârâtul reclamant reconvențional a dobândit drept de proprietate, cu titlu de reconstituire a dreptului de proprietate, cei înscriși în TP; să se stabilească identitatea acestui teren cu aceeași suprafață de teren înscrisă în CF nr._ Iratoșu, cu nr.cad.702, care formează o parte din obiectul acțiunii reclamanților; să se dispună rectificarea de carte funciară prin radierea dreptului de proprietate al antecesoarei reclamanților și al reclamanților și înscrierea dreptului de proprietate al titularilor acestui drept, conform Titlului de P. nr._/1995, asupra acestui teren, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, se arată că este proprietara imobilului situat în Variașul M. nr. 107, compus din casă, construcții anexe și teren în suprafață de 360 mp, înscris în CF nr._, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 285 cu nr. top. 63/c.3-2.

Din TP nr._/1995, rezultă că tatăl acesteia, numitul F. F. și K. E., intervenienți în prezentul dosar, au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren intravilan în suprafață de 2.300 mp, fiind același teren din CF nr. 285 în suprafață de 360 mp cu nr. top. 63/c-3-2 și cu cel revendicat de reclamanți. Se mai arată că reclamanții nu au indicat ce suprafață de teren revendică de la aceasta, însă diferența dintre 2.300 mp și cel înscris în CF de 360 mp este de 1940 mp.

Antecesorii pârâtei reclamant reconvențional au folosit imobilul din anul 1921, când au construit o casă care avea nr.93, în prezent având nr.107, și mai arată că în anul 1952 în Variaș s-a înființat CAP, ocazie cu care aceștia au primit alăturat terenului identificat mai sus și avut inițial și în continuarea lui, suprafața de teren din titlul de proprietate pentru grădină, teren pe care antecesorii lor l-au folosit continuu, iar prin Legea 18/1991, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2300 mp prin acest titlu de proprietate. În plus, intervenienții au folosit tot timpul acest teren, iar în ultima perioadă l-au transmis fiicei și nepoatei lor, numita I., cea care îl folosește și în prezent, cu precizarea că tot ceea ce există pe întreaga suprafață de teren, construcții, anexe, pomi, culturi, etc. sunt efectuate de către numitul F. F. și antecesorii acestuia și în prezent se află în proprietatea sa și a fiicei sale.

În continuare se reiau aceleași motive de fapt și de drept relevate mai sus, în cererea de intervenție.

Pârâta reclamant reconvențional apreciază că acțiunea reclamanților trebuie respinsă pe dispozițiile art. 563 pct. 3 NCC, care cer ca dreptul de proprietate să fie dobândit în condițiile legii și cu bună credință pentru a fi recunoscut, condiții pe care dreptul reclamanților nu îl îndeplinește, el fiind obținut nelegal și cu rea credință, deci este un drept nul absolut.

În drept, se invocă dispozițiile art. 555 Cod procedură civilă, dispozițiile Legii 18/1991, art. 62 Cod procedură civilă, iar în probațiune a depus adeverință eliberată de . amplasament.

În probațiune, s-au depus înscrisuri: titluri de proprietate, extras CF, copie coală CF nr. 62 Variașul M., sentința civilă nr. 3181 din 23.04.2002 a Judecătoriei A., convenție în traducere legalizată, extras din Registrul agricol, declarație K. G., cereri adresate Coisiei de împroprietărire, contract de donație autentificat sub nr. 1174 din 31 oct. 1997 la BNP S. D., schițe, adeverința nr. 1377, 1378 din 15 iulie 2013 a Comunei Iratoșu.

Prin întâmpinare, pârâtul Ș. A. V. a solicitat respingerea acțiunii față de acesta, cu cheltuieli de judecată, iar pe cale de excepția a invocat inadmisibilitatea acțiunii în revendicare, cu motivarea că acțiunea în revendicare este acea acțiune reală prin care proprietarul, care a pierdut stăpânirea lucrului proprietatea sa, cere restituirea acestui bun de la cel care îl deține fără temei juridic.

În speță, bunul a cărui posesie se solicită de la pârât nu corespunde cu bunul pe care îl deține în proprietate, deoarece reclamanții nu au deținut niciodată imobilul situat în Variasul M. nr.102 înscris în CF nr._ Iratoșu (CF vechi 290 Variaș). Mai mult, aceștia revendică un imobil înscris în CF nr._ Iratoșu, iar pârâtul deține, cu titlu de proprietar, prin cumpărare, imobilul înscris în CF nr._ Iratoșu și doar asupra acestui imobil își exercită posesia.

Pe fondul cauzei, pârâtul arată că dreptul pretins de reclamanți nu îi este opozabil iar aceștia nici nu au făcut dovada proprietății asupra imobilului înscris în CF nr._ Iratoșu, proprietatea pârâtului.

Pârâtul învederează că împreună cu soția sa dețin imobilul situat în ..102 jud. A., înscris în CF nr._ Iratoșu (CF vechi nr.290 Variaș) compus din intravilan cu casa în suprafața totală de 3000 mp, dobândit prin cumpărare de la C. V. și I., conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 430/1 din 11 aprilie 2007 de către BNP I. B., imobil pe care l-au folosit așa cum l-au găsit la cumpărare, fără a depăși limitele existente, în sensul că nu și-au extins gradina. Nici proprietarii anteriori nu s-au extins, folosind doar suprafața de teren cumpărată de la numita K. M., care a dobândit imobilul prin moștenire, conform certificatului de moștenitor nr. 147 din 25.02.1999.

În anul 1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acestui imobil, în baza Legii nr. 18/1991, conform titlului de proprietate nr._ din 09.06.1995 în favoarea numitului Gyuricza Ș. -tatăl decedat la numitei K. M., același imobil fiind dobândit prin cumpărare, în anul 1956 de Gyuricza Ș. si Gyuricza M., părinții lui K. M..

În ceea ce privește expertiza tehnică la care fac referire reclamanții, pârâtul arată că nu a fost parte în dosarul civil nr._ al Judecătoriei A., astfel că nu îi este opozabilă.

În ceea ce privește plângerea penală despre care reclamanții susțin că a fost formulată împotriva lor de parații din acest dosar, învederează că, deși are calitatea de pârât în prezenta cauză, nu a fost implicat în nici un conflict cu aceștia.

În drept, se invocă dispozițiile art.205, 330 pct. 5, 453 pct. l Cod procedură civilă, art. 555, 563, 567 Cod procedură civilă, iar în probațiune s-au depus, în copie certificată, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 430/11.04.2007, adeverința nr. 1398/2013 emisa de . in extenso nr._ Iratoșu act de identificare, rectificare cf și contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5187/2003, încheiere nr. l4816/cf/2003, adeverința nr.1408 din 16.09.2003 emisă de Primăria Comunei Iratoșu, plan de situație înregistrat la Oficiul de Județean de cadastru geodezie si cartografie sub nr._03 întocmit de Topo Service SRL și TP nr._/1995.

Prin întâmpinare și cerere reconvențională, pârâții reclamanți reconvenționali F. A. și F. E. au solicitat respingerea acțiunii principale, cu cheltuieli de judecată, arătând, în motivare, că reclamanții au introdus acțiune în revendicare, solicitând predarea în proprietatea și liniștita posesiune a terenurilor, pe care le folosesc în prelungirea caselor și grădinilor acestora pe . care deține casele de la numărul administrativ 101 până la numărul 114.

În ceea ce privește dosarul nr._ al Judecătoriei A., pârâții arată că nu au fost parte în acel dosar și nici nu s-a statuat nimic în legătură cu dreptul de proprietate asupra terenului, posesia sau predarea terenului. Obiectul acelui proces a fost doar nulitatea încheierii de intabulare în cartea funciara nr. 62 Variaș, a întregului teren de_ mp, acțiune respinsă irevocabil cu motivarea principală că numai în cazul anularii prealabile a titlului în baza căruia s-a făcut înscrierea ar fi posibilă anularea întabulării înseși. În plus, titlul fiind hotărârea judecătoreasca nr. 3181/23.04.2002 din dosar nr.2113/2002 de constatare a uzucapiunii imobilului din Variasul M. nr.118, din CF. 62 Variaș, cu casa și teren de aproximativ 2 ha, această hotărâre judecătorească în măsura în care are autoritate de lucru judecat, nu poate fi anulată. Nu are însă autoritate de lucru judecat în ceea ce privește întreaga suprafața de_ mp din cartea funciară în care s-a intabulat hotărârea judecătorească.

Tot cu ocazia procesului din dosar nr._, întocmindu-se o expertiză topografică, s-a relevat situația juridică ce are o prevalență în acest caz, în sensul că în urma reconstituirii dreptului de proprietate privind terenurile deținute de pârâții din acest dosar sau de autorii acestora, a fost creată suprapunerea acestor parcele de teren peste imobilul cu numărul topografic 63/b, asupra căruia mama reclamanților, numita S. M., a dobândit proprietatea, prin uzucapiune.

Pârâții reclamanți reconvenționali apreciază că pentru soluționarea acestui dosar de revendicare imobiliare și a cererii reconvenționale se impune a se face cu compararea titlurilor de proprietate ale părților, ambele având titlu de proprietate emanând de la autori diferiți, și care fac proba existenței a câte unui titlu de proprietate, în sensul de acte juridice translative de proprietate și declarative de drepturi încheiate în formă scrisă.

Cu privire la TP deținut de reclamanți se arată că acesta reprezintă moștenirea terenului după mama acestora, caz în care se aplica principiul „nemo plus iuris, ad alium transfere potet quarn ipse habet„, adică nu puteau moșteni mai mult, sau un titlu mai puternic decât a avut însăși autoarea lor.

În ceea ce privește uzucapiunea, pârâții arată că s-a stabilit faptul că nu are autoritate de lucru judecat suprafața, întinderea, amplasamentul și delimitarea imobilului uzucapat.

Astfel, nici reclamanții, nici mama și antecesorii acestora nu au avut posesia terenurilor revendicate în acest dosar, având în posesie casa nr. 118 din Variasul M., împreuna cu terenul parcelat chiar de ei, în 2008, în suprafață de 4181 mp, imobil pe care l-au vândut numitului Szakeres D..

Apreciază că reclamanții au profitat de faptul că în cartea funciară a imobilului uzucapat a rămas înscrisă suprafața de 19.969 mp. În realitate, partea cea mai mare, ce constituie obiectul acțiunii în revendicare, de aproximativ_ mp, a fost trecut în proprietatea CAP-ului în perioada socialistă, și în urma aplicării Legii 18/1991, a fondului funciar, întreaga această suprafață fiind parcelată și dată în proprietatea pârâților sau a autorilor acestora.

Din aplicarea Legii 18/1991 reiese că nici reclamanții și nici mama acestora nu au avut posesia nici înainte de anul 1991 și nici după.

Cu privire la titlul deținut de pârâții F., terenurile din petit, înscrise în CF 1944 și CF 1948 Iratoșu, provin din întabularea parcelelor nr. 6. 446/1 și 6.450 din Titlul de proprietate_/1995, conform încheierilor de carte funciară nr._/CF/2007 și_/2007.

Conform acestui TP și CF proprietar este numitul F. A., Titlul nr._/1995 și încheierile de carte funciara nefiind atacate sau criticate vreodată.

Mai mult, Cooperativa Agricolă de producție, până în anul 1991 a fost legal proprietara terenurilor agricole din localitate și conform legilor fondului funciar, pârâtul reclamant reconvențional a dobândit just și legal aceste suprafețe de teren, cu destinație arabil în intravilan.

În drept, a invocat dispozițiile art. 205 – 210 Cod procedură civilă, art. 563 alin. 3 Cod civil, iar în probațiune s-au depus înscrisuri.

Prin întâmpinare și acțiune reconvențională pârâții reclamanți reconvenționali G. L. și G. A. au solicitat respingerea acțiunii principale și stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea acestora, evidențiată în CF nr. 1943 nedef. Iratoș având nr. top. 6447 / nr. cad. 570, constând în arabil în intravilan în suprafață de 1100 mp și CF nr. 1971 Iratoș având nr. top. 598, constând în intravilan și casa de locuit de la nr. adm. 104 Variaș, în suprafață de 407 mp și cea a reclamanților; în subsidiar, pârâții reclamanți reconvenționali și-au rezervat dreptul de a completa petitul cu o cerere în revendicare în situația în care din probațiunea administrată va rezulta că o parte din proprietățile părților se suprapun.

În motivare, se arată că au fost chemați în judecată pe calea unei acțiuni în revendicare prin care reclamanții solicită obligarea acestora să predea în deplină proprietate și liniștita posesie a terenului intravilan arabil aflat în proprietatea lor, pentru care se susține că este în prezent acaparat de către pârâți, situat în ..118, . CF_ Iratoșu, nr. cad 702-L. 2, în suprafață de 15.604 mp conform acte, respectiv 15.749 mp conform măsurători.

În ceea ce privește susținerile reclamanților privind acapararea unei porțiuni din terenul lor, pârâții arată că sunt beneficiarii dreptului de proprietate absolut, evidențiat în cartea funciară, dobândit prin acte cu titlu oneros de la antecesorii acestora și nu au exercitat o posesie în afara limitelor de proprietate pe care le dețin în mod legitim, astfel că nu au ocupat proprietatea reclamanților.

Referitor la proprietatea pe care o dețin, pârâții învederează că reclamanții se află în eroare cu privire la situația proprietății anterior indicată, astfel că în mod greșit aceștia susțin că numărul administrativ 104 care aparține pârâților înscris în CF 289 Iratoșu top. 63/c.3-h, motiv pentru care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora, prin raportare la datele de identificare ale imobilului descris potrivit extrasului de CF nr._ Iratoșu, top. 598, depus de către reclamanți în probațiune, care atestă starea proprietății și identificarea topograficului deținut de pârâți, care confirmă eroarea susținută de reclamanți referitor la CF 289 Iratoșu top.63/c.3-h.

Mai arată că proprietatea pârâților este evidențiată în CF nr. 1943 nedef. Iratoș având nr. top. 6447 / nr. cad. 570, constând în arabil în intravilan în suprafață de 1100 mp, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 420 / 01.08.2007 la BNP C. și CF nr. 1971, prin conversie devenit_ Iratoș - având nr. top. 598, constând în intravilan și casa de locuit de la nr. adm. 104 Variaș, în suprafață de 407 mp, dobândit prin contractul autentic de vânzare-cumpărare nr. 421/01.08.2007 la BNP C., ambele amplasamente nefiind evidențiate în CF 289 Iratoșu top.63/c.3-h după cum afirmă reclamanții.

Pârâții reclamanți reconvenționali apreciază că reclamanții revendică o porțiune de teren pe care nu o dețin în acte și nici nu o stăpânesc, iar cei dintâi au dovedit atât proprietatea cât și posesia. Fiind o acțiune reală petitorie prin care proprietarul neposesor revendică bunul său de la posesorul neproprietar, finalitatea urmărită fiind stabilirea dreptului de proprietate al reclamanților, cu efectul direct și accesoriu al obținerii posesiei, este de esența acțiunii existența unui proprietar neposesor și a unui posesor neproprietar. Mai mult, din datele topografice la care fac referire reclamanții nu rezultă că aceștia ar fi făcut vreo referire măcar tangențială la imobilul deținut de către pârâți, ci la cu totul alte date de identificare care nu se pot corela cu situația proprietății acestora, înscrisă în cartea funciară.

În drept, art. 205 si urm. Cod procedură civilă, art. 555 si urm. Cod civil.

Prin precizarea acțiunii introductive depusă la dosar la termenul de judecată din data de 18 octombrie 2013, reclamanții au chemat în judecată pe soția pârâtului Ș. A. V., fără a indica numele acesteia, iar în completarea petitului, au solicitat constatarea în principal a faptului că parcelelor din intravilan atribuite prin eliberarea titlurilor de proprietate de reconstituire a dreptului de proprietate a acestora, a autorilor acestora sau a vânzătorilor/autorilor vânzătorilor paraților le corespunde un alt amplasament, nu în continuarea intravilanelor cu case aflate în proprietatea pârâților peste terenul reclamaților; în subsidiar, în situația în care din expertiza de identificare topografică va rezulta suprapunerea parcelelor respective cu . satul Variasul M. nr. 118, ., înscris in CF nr._ Iratoșu cu nr. cad. 702, au solicitat anularea parțială a titlurilor de proprietate respective în ceea ce privește suprafața de teren arabil atribuită în intravilanul localității Variașu M., anularea actului de identificare, rectificare carte funciară și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5187/17.09.2003 de Biroul Notarial Public situat în A., .. 33-37, jud. A., în ceea ce privește rectificarea suprafeței de teren cu suprafața excedentară de 2550 mp și a transmiterii dreptului de proprietate asupra acesteia.

În drept, au invocat Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 204 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea la cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional N. F., reclamanții au solicitat respingerea acesteia, ca inadmisibilă și neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, se arată că prin cererile reconvenționale s-a solicitat anularea unei sentințe definitive și irevocabile, respectiv a Sentinței civile nr. 3181/23.04.2002 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr. 2113/2002, titlul în baza căruia antecesoarea reclamanților, numita S. M. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în satul Variașul M. nr. 118, ., imobil care a fost dezmembrat din imobilul uzucapat, în anul 2008 prin Actul de dezlipire autentificat de BN Veritas sub nr. 6680/13.11.2008, la solicitarea acestora, în calitate de proprietari.

Astfel, starea de fapt prezentată de pârâtul reclamant reconvențional nu este reală, respectiv revendicarea reclamanților vizează întreaga suprafața a lotului 2 din imobilul situat în Variașul M., nr. 118, înscris în CF nr._ Iratoșu, cu nr. Cad. 702 în suprafața de 15.604 mp conform actelor și 15.749 conform măsurătorilor efectuate cu ocazia întocmirii raportului de expertiză depus la dosar. Apreciază că reclamantul reconvențional se află în eroare când din aceasta suprafața scade suprafața de teren ce formează Lotul 1 al imobilului situat în Variașul M., nr. 118. În ceea ce privește neefectuarea unei lucrări cadastrale de identificare la data întabulării dreptului de proprietate a antecesoarei reclamanților asupra terenului, nu se poate reține nelegalitatea acestei întabulări, întrucât la data respectiva Legea 7/1996 nu impunea efectuarea lucrării de identificare a imobilului ca o condiție prealabila întabulării.

Pe de alta parte, Titlul de proprietate nr._/04.08.1995 emis în favoarea reclamantului reconvențional și a numitului V. M. nu este emis pentru suprafața de teren ce se afla în proprietatea reclamanților, ci vizează alte parcele de teren, aspecte ce rezultă din copia colii de carte funciară a imobilului.

Cu privire la susținerea reclamantului reconvențional potrivit căreia prin titlul de proprietate nr._/_, numita K. R., fosta proprietară tabulară a imobilului revendicat de reclamanți, de la care bunicul acestora a cumpărat imobilul respectiv, i s-ar fi restituit suprafața de 4 hectare și 5300 mp în compensarea suprafeței inițiale de teren de 19.785 mp, anterioare dezlipirii din 2008 a imobilului din Variașul M. nr. 118, reclamanții apreciază că aceasta nu corespunde adevărului, cu atât mai mult cu cât casa de la nr. 118 are teren aferent care nu este folosit de către alți vecini și nu constituie gradina altor vecini cărora li s-ar fi atribuit în proprietate.

În drept, se invocă dispozițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, art. 205 NCPC.

Prin întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali F. A. și F. E., reclamanții au solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă și neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, se arată că prin cererea reconvențională formulată se solicită anularea unei sentințe definitive si irevocabile, respectiv sentința civilă nr. 3181/23.04.2002 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr. 2113/2002, titlul în baza căruia antecesoarea reclamanților, S. M. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în satul Variasul M. nr. 118, ..

Imobilul în litigiu a fost dezmembrat din imobilul uzucapat, în anul 2008, ulterior dobândirii dreptului de proprietate de către mama acestora prin Actul de dezlipire autentificat de BNP Veritas sub nr. 66.80/13.11.2008, la solicitarea reclamanților în calitate de proprietari.

Reclamanții arată că nu este reală susținerea pârâților reclamanți reconvenționali cu privire la faptul că „suprafața ce constituie obiectul acțiunii în revendicare de circa 15.000 mp a fost trecută în proprietatea CAP-ului în perioada socialistă și în urma aplicării Legii 18/1991 întreaga suprafață a fost parcelată și dată în proprietatea pârâților sau a autorilor lor. Terenul respectiv se regăsește în integralitate în CF_ Iratosu, iar anterior dezmembrării se regăsea în CF 62 Variasul, în care, din data de 03.02.1935 de când s-a intabulat dreptul de proprietate al surorilor E. Csik si R. Csik, nu s-a mai efectuat nicio notare până la data de 04.05.2005, când a fost întabulat dreptul de proprietate al mamei noastre, S. M.. Prin urmare, imobilul nu a fost cooperativizat și nici parcelat.

Pe de altă parte, titlurile de proprietate la care reclamanții reconvenționali fac referire nu sunt emise pentru suprafața de teren ce se afla în proprietatea reclamanților, ci vizează alte parcele de teren, întrucât, prin titlurile de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar se reconstituiau drepturi de proprietate asupra terenurilor preluate în mod abuziv, cooperativizate. Or, reclamantul reconvențional sau autorul acestuia nu a avut niciodată un drept de proprietate asupra parcelei de teren respective, iar terenul nu a fost preluat sau cooperativizat de către stat. M. mult, la momentul eliberării titlului de proprietate, statul nu era proprietar asupra terenului, respectiv pentru a avea dreptul de a dispune de acesta prin reconstituirea sau constituirea unui drept de proprietate.

Nici de constituirea dreptului de proprietate nu poate fi vorba în speță întrucât legea fondului funciar impune o suprafața minima de 0,5 ha pentru fiecare solicitant, iar raportat la suprafața regăsită în titlul de proprietate în intravilan, este evident că aceasta vizează o reconstituire a dreptului de proprietate si nu o constituire.

În drept, se invocă dispozițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, art. 205 Cod procedură civilă.

Prin răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul Steti A. V., reclamanții au solicitat respingerea excepției inadmisibilității invocată de acesta, arătând în motivare că antecesoarea acestora, S. M. a dobândit terenul în litigiu în baza sentinței civile nr. 3181/23.04.2002 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr. 2113/2002, iar în prealabil, bunicul lor matern a cumpărat imobilul respectiv în anul 1936.

Pe de alta parte, suprafața terenului dobândit de pârât prin cumpărare în anul 2007, a fost rectificată în anul 2003 prin actul de Identificare, Rectificare de CF și contract de vânzare-cumpărare autentificat de notar public M. A. sub nr. 5187/17.09.2003 în considerarea Titlului de P. nr._/09.06.1995. Anterior rectificării suprafeței în cartea funciară, . avea suprafața de 125 mp, respectiv 450 mp. La aceasta suprafață de teren se raportează dreptul de proprietate al proprietarilor anteriori doamnei K. M., care a solicitat rectificarea de suprafața. Însa Titlul de proprietate emis în favoarea acesteia, este nelegal în privința reconstituirii unui drept de proprietate asupra parcelei nr. top. 451 situat în . de 451 mp, în situația în care în urma efectuării expertizei de identificare topografică în cauză rezultă faptul că acea . .. cad 702, top 63/b/2 înscrisă în CF nr._ Iratosu.

În situația suprapunerii acestor parcele este evident faptul că prin atribuirea acelei parcele prin titlul de proprietate eliberat în favoarea proprietara parcelei vecine, numita K. M., nu s-a urmărit, astfel cum este specificat în titlul de proprietate respectiv, reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui imobil preluat abuziv, ci s-a urmărit constituirea unui drept de proprietate, cu această ocazie nerespectându-se dreptul de proprietate al proprietarelor tabulare ale parcelei reclamanților de la acea dată, numitele E. Csik și R. Csik.

Astfel, titlul de proprietate emis favoarea proprietarei anterioare K. M. este nelegal sub aspectul neregăsirii parcelei de teren nr. 451 asupra căruia s-a „reconstituit" un drept de proprietate, în proprietatea privată a statului, așa cum impun prevederile Legii nr. 18/1991, respectiv art. 6, 7 și 8.

Nici de constituirea dreptului de proprietate nu poate fi vorba în speță, întrucât legea fondului funciar impune o suprafața minima de 0,5 ha pentru fiecare solicitant, iar raportat la suprafața regăsită în titlul de proprietate în intravilan de 2500 mp, aceasta vizează o reconstituire a dreptului de proprietate și nu o constituire. Pe de altă parte rezultă și din cuprinsul titlului de proprietate nr._/09.06.1995 ca prin emiterea acestuia s-a reconstituit un drept de proprietate al autorului N. FRANC1SC.

În drept, se invocă dispozițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, art. 205 NCPC.

Prin întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali G. L. și G. A., reclamanții au solicitat respingerea ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, iar in subsidiar, în situația în care în urma efectuării expertizei topo de identificare se va constata că imobilele se învecinează, nu se opun admiterii acțiunii, cu solicitarea de a se avea în vedere că prin cererea reconvențională se solicit stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile acestora

Raportat la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților reclamanți reconvenționali G. L. Si G. A., reclamanții au solicitat respingerea, deoarece nu se contestă faptul că folosesc imobilul cu numărul administrativ 104 din localitate, nici numele sau domiciliul, ci doar numărul cărții funciare a imobilului pe care îl dețin în mod legal în proprietate și referitor la care nu solicită revendicarea.

În drept, se invocă dispozițiile art. 205 NCPC.

Prin întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârâta reclamanta reconvențională K. I., reclamanții au solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă și neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, arătând că prin cererea reconvențională formulată se solicită anularea unei sentințe definitive și irevocabile, respectiv sentința civilă nr. 3181/23.04.2002 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr. 2113/2002, titlul în baza căruia antecesoarea reclamanților, S. M. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în satul Variasul M. nr. 118, ..

Imobilul în litigiu a fost dezmembrat din imobilul uzucapat, în anul 2008, ulterior dobândirii dreptului de proprietate de către mama acestora prin Actul de dezlipire autentificat de BNP Veritas sub nr. 6680/13.11.2008, la solicitarea reclamanților în calitate de proprietari.

Așadar, starea de fapt relatată în cuprinsul cererii reconvenționale nu este reală, respectiv revendicarea reclamanților vizează întreaga suprafață a Lotului 2 din imobilul situat în Variașul M., nr. 118, înscris în CF nr._ Iratosu, cu nr. Cad. 702 în suprafața de 15.604 mp conform actelor și 15.749 conform măsurătorilor, astfel cum a fost măsurată și cu ocazia efectuării raportului de expertiză depus la dosarul cauzei. Pe de altă parte, titlurile de proprietate la care reclamanții reconvenționali fac referire nu sunt emise pentru suprafața de teren ce se afla în proprietatea reclamanților, ci vizează alte parcele de teren, întrucât, prin titlurile de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar se reconstituiau drepturi de proprietate asupra terenurilor preluate în mod abuziv, cooperativizate. Or, reclamantul reconvențional sau autorul acestuia nu a avut niciodată un drept de proprietate asupra parcelei de teren respective, iar terenul nu a fost preluat sau cooperativizat de către stat. Mai mult, la momentul eliberării titlului de proprietate, statul nu era proprietar asupra terenului, respectiv pentru a avea dreptul de a dispune de acesta prin reconstituirea sau constituirea unui drept de proprietate.

Nici de constituirea dreptului de proprietate nu poate fi vorba în speță, întrucât legea fondului funciar impune o suprafață minimă de 0,5 ha pentru fiecare solicitant, iar raportat la suprafața regăsită în titlul de proprietate în intravilan de 2300 mp, este evident că aceasta vizează o reconstituire a dreptului de proprietate și nu o constituire. Pe de altă parte rezultă și din cuprinsul titlului de proprietate nr._/27.10.1995 că prin emiterea acestuia s-a reconstituit un drept de proprietate al autorului Onodi G..

În drept, s-au invocat dispozițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, art. 205 NCPC.

Prin cererea formulată la termenul de judecată din 15.11.2013, reclamanții și-au precizat acțiunea, în sensul că au chemat în judecată, în calitate de pârâți, și C. Județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privata asupra terenurilor A., reprezentată prin prefect, C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Iratoșu, reprezentată prin primar, pe V. M., titular al Titlului de proprietate nr._/04.08.1995, K. M., succesoarea autorului Titlului de proprietate nr._/09.06.1995, precum și a numiților C. V. și C. I., părți ale Contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 430/1 din 11.04.2007 de BNP I. B., respectiv ale Actului de Identificare, Rectificare de CF și contract de vânzare - cumpărare autentificat de notar public M. A. sub nr. 5187/17.09.2003 ce privesc imobilul situat în Variașu M., nr. 102, ., înscris în CF_ Iratoșu, nr. top. 63/c-3-j, aflat în proprietatea pârâților Șteti A.-V., Șteti E..

Ulterior, reclamanții au depus, în probațiune, la dosar, copii ale titlurilor de proprietate a căror anulare o solicită.

Prin cererea formulată de pârâții reclamanți reconvenționali F. F., K. E., K. I. și N. F. au solicitat să se constate că punctul 2 din precizarea de acțiune depusă de reclamanți, nu este o precizare de acțiune, ci o modificare de acțiune, care nu are legătură cu acțiunea principală introdusă de reclamanți și care nu poate fi judecată împreună cu cererea principală și trebuie judecată separat.

Cererea formulată la pct. 2.2 nu are legătură cu cererea principală, reclamanții nu au precizat despre ce act se face vorbire, nu l-au depus, pârâții nu cunosc nici ce conține sau cu cine se judecă, nefiind motivată în fapt și drept.

Mai mult, niciuna din cererile din modificarea de acțiune nu poate fi judecată împreună cu cererea principală, fiind cereri total diferite de cea principală, cu alt obiect.

Pârâții reclamanți reconvenționali apreciază că este nelegală invocarea în drept a Legii nr. 18/1991, iar în ceea ce privește întâmpinarea, aceasta este tardivă, astfel că în condițiile art. 208 Cod procedură civilă, au solicitat decăderea acestora din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții referitor la cererile reconvenționale și a celei de intervenție.

Consideră că prin întâmpinare se face confuzie între terenurile de stat și cele cooperatiste, întrucât reconstituirea dreptului de proprietate funciară în baza Legii 18/1991 s-a făcut asupra terenurilor care au fost proprietate cooperatistă, nicidecum a terenurilor care au fost proprietate de stat, acestea fiind noțiuni juridice total diferite.

De asemenea, este greșită afirmația că terenurile restituite pârâților nu au fost cooperativizate. Titlurile de proprietate au fost eliberate în anul 1995, iar înainte de această dată și după eliberarea lor până în prezent aceștia folosesc public, pașnic, netulburați, sub nume de proprietar aceste terenuri.

În ceea ce privește cererea prin care s-a solicitat anularea titlurilor de proprietate ale pârâților, consideră că este de mult prescrisă, deoarece după trecerea a 18 ani de la eliberarea înscrisurilor, nimeni nu mai poate solicita anularea lor.

Prin note de ședință, pârâții reclamanți reconvenționali, F. A. i E., au precizat că natura acțiunii reconvenționale formulată de aceștia este de acțiune în constatare.

Prin întâmpinare, C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, reprezentată prin Prefectul Județului A., în calitate de pârâtă în cauza care formează obiectul dosarului cu numărul de mai sus, s-a solicitat respingerea ca inadmisibilă în principiu a cererii de intervenție forțată formulată de către reclamanții R. E., S. A., K. E. și E. S. I., arătând în motivare că reclamanții, prin cererea principală, având ca obiect revendicare formulată în contradictoriu cu pârâții N. F., Steți A. au solicitat obligarea pârâților la predarea în deplină proprietate și liniștită posesie a terenului intravilan arabil aflat în proprietatea reclamanților situate în localitatea Variașu M., nr. 118, . CF nr._ Iratoșu, nr. cad. 702 - L. 2, în suprafață de_ mp conform actelor, respectiv_ m.p. potrivit măsurătorilor.

A solicitat și respingerea ca inadmisibilă a precizării acțiune formulată reclamanți, prin care au înțeles să modifice cererea introductivă de instanță, în sensul completării petitului sub aspectul constatării în principal a faptului că parcelele din intravilan atribuite prin eliberarea titlurilor de proprietate în favoarea autorilor pârâților sau a autorilor vânzătorilor pârâților le corespunde un alt amplasament, nu în continuarea intravilanelor cu case aflate în proprietatea pârâților peste terenul reclamanților, iar în subsidiar, au solicitat anularea parțială a titlurilor de proprietate în ceea ce privește suprafața de teren arabil atribuită în intravilanul localității Variașu M..

Potrivit dispozițiilor art. 68 alin. 1 Cod procedură civilă: „Oricare dintre părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă, pe calea unei cereri separate, aceleași drepturi ca si reclamantul."

Din textul de lege precizat rezultă că, chemarea în judecată a altei persoane este cererea de intervenție forțată prin care una dintre părțile inițiale solicită introducerea în proces a unui terț care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, în cazul în care acesta ar promova o acțiune separată, însă, față de pretențiile deduse judecății de către reclamanți, respectiv revendicarea suprafeței de_ m.p. teren, pârâta C. județeană de fond funciar A. nu ar putea pretinde aceleași drepturi subiective ca și reclamanții, atribuțiile acesteia fiind expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 6 din HG nr. 890/2005.

Chiar dacă reclamanții, prin precizarea de acțiune, au solicitat anularea parțială a titlurilor de proprietate emise de pârâta C. județeană de fond funciar A., împrocesuarea acesteia nu se poate realiza pe calea unei cereri de intervenție forțată de natura celei promovate de către reclamanți, scopul unei atare cereri fiind preîntâmpinarea declanșării unui nou proces între terțul chemat în judecată și una dintre părțile inițiale.

În drept, se invocă dispozițiile art. 205, art. 68 Cod procedură civilă, HG nr. 890/2005.

Prin întâmpinare, pârâta Ș. E. a solicitat respingerea acțiunii față de aceasta, cu cheltuieli de judecată, iar pe cale de excepție a invocat inadmisibilitatea acțiunii în revendicare formulată de reclamanți împotriva sa, arătând în motivare că o acțiune în revendicare este acea acțiune reală prin care proprietarul, care a pierdut stăpânirea lucrului proprietatea sa, cere restituirea acestui bun de la cel care îl deține fără temei juridic.

Mai mult, bunul solicita de reclamanți nu corespunde cu bunul pe care îl deține în proprietate, deoarece aceștia nu au deținut niciodată imobilul situat în Variașul M. nr.102 înscris în CF nr._ Iratoșu (CF vechi 290 Variaș).

Mai mult, reclamanții revendică un imobil înscris în CF nr._ Iratoșu, iar pârâta, împreună cu soțul său dețin, cu titlu de proprietar prin cumpărare imobilul înscris în CF nr._ Iratoșu.

Pe fondul cauzei, pârâta Ș. E. arată că dreptul pretins de reclamanți nu îi este opozabil, deoarece reclamanții nu a făcut dovada proprietății asupra imobilului înscris în CF nr._ Iratoșu. În plus, după . fapt și de drept a acestui imobil l-au folosit așa cum l-au găsit la cumpărare, fără a depăși limitele existente și nu s-au extins cu grădina, iar de la data cumpărării aceștia plătesc impozitul aferent suprafeței de 3.000 mp.

În drept, se invocă dispozițiile art.205, 330pct.5, 453 pct.l Cod procedură civilă art.555, 563,567 Cod civil.

Prin completarea acțiunii civile introductive reclamanții au precizat titlurile de proprietate care solicită să fie anulate în situația în care din expertiza de identificare topografica va rezulta suprapunerea parcelelor respective cu . satul Variașul M. nr. 118, ., înscris în CF nr._ Iratoșu cu nr. cad. 702:

- titlul de proprietare nr._/04.08.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, terenul fiind situat la adresa Ioc. Variașu M., nr. 101. ., având ca titulari pe N. FRANCIS și V. M., cel din urmă fiind decedat la data de 14.11.2010, iar persoana care a cules moștenirea defunctului V. M. este V. A..

- titlul de proprietate nr._/09.06.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, terenul fiind situat la adresa loc. Variașu M., nr. 102. ., având ca autor pe GYURICZA Ș., moștenitoarea acestuia fiind K. M.. Aceasta din urmă a vândut terenul numiților C. V. și C. I., conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 430/1 din data de 11.04.2007 de BNP I. B.. C. V. și C. I. au vândut terenul de vânzare-cumpărare autentificat de notar public M. A. sub nr. 5187/17.09.2003, pârâților STETI A.-V. și STEȚI E..

- titlul de proprietate nr._/04.08.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, terenul fiind situat în localitatea Variașu M. nr. 103, ., având ca autor pe F. E., moștenitorii acesteia fiind F. A. și F. E.;

- titlul de proprietate nr._/04.08.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ard, terenul fiind situat în Variașu M. nr. 104, ., având ca autor pe F. F. și ca titulari pe numiții Farakaș R., Glovac E., F. F. și F. A.. Moștenitoarea numitei F. R. este HAJDU A., a numitului F. F. doamna L. A., a numitei GLOVAC E. este dl. B. C., iar în prezent posesori ai terenului sunt G. L. și G. A., care l-au dobândit prin Contractul de vânzare – cumpărare autentificat la BNP C. sub nr. 420/01.08.2007.

- titlul de proprietate nr._/23.06.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, terenul fiind situat la adresa loc.Variasu M., nr. 106. ., având ca titular pe K. E.. Moștenitoarea numitei K. E. este S. M., iar în prezent posesori ai terenului sunt numiții S. A. și S. M..

- titlul de proprietate nr._/27.10.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, terenul fiind situat la adresa loc.Variasu M., nr. 107. . având ca autor pe F. F., în prezent posesoare a terenului fiind K. I..

- titlul de proprietate nr._/09.06.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, terenul fiind situat la adresa loc. Variasu M., nr. 108. ., având ca autor pe N. A., în prezent posesori a terenului fiind T. A. G. și T. V..

- titlul de proprietate nr._/21.07.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, terenul fiind situat la adresa loc. Variasu M., nr. 109. ., având ca autor pe B. I., în prezent posesoare este P. L.-E..

- titlul de proprietate nr._/21.07.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, terenul fiind situat la adresa loc. Variasu M., nr. 111. ., având ca autor pe K. Ș., moștenitorii acestuia fiind H. R. și P. A. H.. În prezent, posesori ai terenului sunt S. C. si S. D. A..

- titlul de proprietate nr._/21.07.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, terenul fiind situat la adresa loc. Variasu M., nr. 112. ., având ca autor pe M. A., moștenitorii acestuia fiind M. M..

- titlul de proprietate nr._/16.06.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, terenul fiind situat la adresa loc. Variasu M., nr. 114. ., având ca autor pe M. Ș., moștenitorii acestuia fiind S. R. și M. MAR1A. în prezent, calitate de proprietar a terenul fiind C. D.-I..

Față de acestea, reclamanții au chemat în judecată și beneficiarii titlurilor de proprietate atacate, întregul cadru procesual fiind față de parații V. A., în calitate de succesor a moștenitorilor titularului Titlului de proprietate nr._/04.08.1995, N. F., în calitate de titular a Titlului de proprietate nr._/04.08.1995, K. M., în calitate de succesoare a autorului Titlului de proprietate nr._/09.06.1995, C. V. și C. I., în calitate cumpărători ai imobilului situat în loc. Variașu M., nr. 102, . Titlul de proprietate nr._/09.06.1995 ), jud. A. dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 430/1 din data de 11.04.2007 de BNP I. B., STETI A.-V. și STEȚI E., în calitate proprietari ai imobilului situat în ..102, corn. Iratosu, jud. A. (aflat pe Titlul de proprietate nr._/09.06.1995), F. A. și F. E., în calitate de succesor a moștenitorilor titularului Titlului de proprietate nr._/04.08.1995. F. A. are calitatea și de moștenitor a titularului Titlului de proprietate_/04.08.1995 asupra imobilului situat în ..104, corn. Iratosu, jud. A., HAJDU A. în calitate de succesor a moștenitoarei titularului Titlului de proprietate nr._/04.08.1995, respectiv a numitei F. R., L. A. în calitate de succesor a moștenitoarei titularului Titlului de proprietate nr._/04.08.1995, respectiv a numitului F. F., BOSBIC1U C., în calitate de succesor a moștenitoarei GLOVAC E., menționata în Titlului de proprietate nr._/04.08.1995, G. A. și G. A., în calitate de posesori ai terenului menționat în Titlul de proprietate nr._/04.08.1995, K. E., în calitate de titular al Tilului de proprietate nr._/23.06.1995, S. A. și S. M., în calitate de posesori ai terenului aflat pe Titlul de proprietate_/26.06.1995, F. F., în calitate de autor a Titlului de proprietate nr._/27.10.1995, K. I. în calitate de posesoare a terenului aflat pe Titlului de proprietate nr._/27.10.1995, T. A. G. și TĂRNOVAN V., în calitate de posesori a terenului aflat pe Titlului de proprietate nr._/09.06.1995, B. I. în calitate de autor a Titlului de proprietate nr._/21.07.1995, P. L.-E., în calitate de posesoare a terenului aflat pe Titlul de proprietate nr._/21.07.1995, H. R. și P. A. H., în calitate de moștenitoare a autorului Titlul de proprietate nr._/21.07.1995, S. C. și S. D. A., în calitate de posesori ai terenului de pe Titlul de proprietate nr._/21.07.1995, M. M., în calitate de moștenitoare a autorului Titlul de proprietate nr._/21.07.1995, S. R., în calitate de moștenitoare a autorului Titlul de proprietate nr._/16.06.1995, M. M., în calitate de moștenitoare a autorului Titlul de proprietate nr._/16.06.1995, C. D.-I., în calitate de proprietar al terenului aflat pe Titlul de proprietate nr._/16.06.1995, C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATA ASUPRA TERENURILOR și C. LOCALA P. S. D. DE P. PRIVATA ASUPRA TERENULUILOR IRATOSU.

Reclamanții au menținut petitul inițial, și în completarea acestuia au solicitat, ca și petite accesorii, anularea titlurilor de proprietate, anularea în parte a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 430/1 din 11.04.2007 de BNP I. B. încheiat de către parații C. V. si C. I. cu Steti A. V., în ceea ce privește suprafața de teren de 2550 mp, ca fiind accesoriu Actului de Identificare, Rectificare de CF și Contract de vânzare - cumpărare autentificat de notar public M. A. sub nr. 5187/17.09.2003 ce privesc imobilul situat în Variasu M., nr. 102, ., înscris în CF nr._ Iratoșu, nr. top. 63/c-3-j, aflat în proprietatea pârâților Steti A.-V. și Șteti E., accesoriu Titlului de proprietate nr._/09.06.1995; anularea Contractului de vânzare - cumpărare autentificat de BNP C. sub nr. 420/01.08.2007 încheiat de parații F. A. cu G. L. și G. A. în privința imobilului teren arabil în suprafață de 1100 mp înscris în CF nedefinitivă nr. 1943 Iratos cu nr. top. 6447 si nr. cad. 570, cu consecința rectificării cârtii funciare nr._ Iratosu, nr. top. 63/c-3-j a imobilului situat în Variasu M. nr. 102, în sensul rectificării suprafeței de teren înscrise de la 3000 mp la 450 mp; anularea cărților funciare nedefinitive nr. 1943 Iratos cu nr. top. 6447 si nr. cad. 570, teren arabil în intravilan în suprafață de 1100 mp aflat în prezent în proprietatea pârâților G. L. și A.; nr. 1944 Iratos cu nr. top. 6446/1 și nr. cad. 574 - teren arabil în intravilan în suprafața de 1500 mp si CF nr. 1948 Iratos cu nr. top. 6450 și nr. cad. 575 - teren arabil in intravilan în suprafața de 1200 mp aflat în proprietatea paratului F. A..

În ceea ce privește capătul de cerere complementar prin care au solicitat anularea parțială a titlurilor de proprietate atacate în ceea ce privește suprafața de teren arabil atribuită în intravilanul localității Variasu M., în situația în care parcelele respective regăsite în titlurile de proprietate se suprapun cu . .. 118, jud. A., au solicitat admiterea acestuia.

Se mai arată că titlurile respective de proprietate au fost emise fără respectarea prevederilor legale speciale cu privire la titularul dreptului de proprietate asupra terenurilor ce fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate al solicitanților, respectiv acestea cuprind o suprafață de teren mai mare decât cea aflată la dispoziția statului roman, în domeniul public al acestuia.

La data emiterii titlurilor de proprietate respective, titularii dreptului de proprietate asupra întregului imobil înscris în CF nr. 62 Variașul (casă și teren intravilan în suprafață de_ mp), care evidenția înainte de dezmembrare imobilul înscris în CF nr._ (nr. anterior 2109 și nr. vechi 62 Variasu) Iratosu (lot 2), erau E. Csik și R. Csik, astfel cum rezultă din înscrierile de sub B6 și B7 ale CF nr. 62 Variașul, depusă la dosarul cauzei.

Reclamanții apreciază că anularea titlurilor de proprietate emise pentru reconstituirea dreptului de proprietate al pârâților duce inevitabil la nelegalitatea actelor încheiate în baza titlurilor respective de proprietate. Prin urmare acestea urmează cursul actului principal din care deriva, iar anularea acestuia generează anularea actelor accesorii, precum și a notărilor efectuate în baza actelor anulate în cărțile funciare ale imobilelor.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 1254 alin. (2) Cod civil, Legea 169/1997 alin. 1 lit. a, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 18/1991.

Prin precizarea de acțiune (fila 306 vol. II), depusă la dosar în data de 31 ianuarie 2014, reclamanții au arătat, raportat la petitul privitor la anularea titlului de proprietate nr._/21.07.1995 eliberat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, că în situația în care se constată suprapunerea suprafețelor de teren atribuite în baza titlului, cu terenul reclamanților, având ca beneficiar pe M. A., iar ca urmare a dezbaterii succesiunii după acesta, potrivit Certificatului de calitate de moștenitor nr. 6/13.04.2007 emis în dosarul de succesiune nr. 8/2007 după defunctul M. A., precizează cererea de chemare în judecată prin împrocesuarea moștenitorilor acestuia, respectiv a numiților M. A. și M. Z..

Prin note de ședință, reclamanții au solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii principale, întrucât în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 200 alin. 3 Cod procedură civilă.

La data de 7 februarie 2014, instanța a încuviințat, în principiu, cererea de intervenție voluntară principală formulată de intervenienții F. F. și K. E., aceeași cu K. K., pentru motivele dezvoltate în considerentele acelei încheieri.

Prin întâmpinare la precizarea de acțiune (filele 321 – 326), pârâții Steți E. și Steți A. V. au respingerea acesteia, cu cheltuieli de judecată, reiterând cele invocate prin întâmpinarea la cererea principală.

Pe fondul cauzei, pârâții au arătat că dreptul pretins de reclamanți nu le este opozabil, deoarece aceștia nu au făcut dovada proprietății asupra imobilului înscris în CF nr._ Iratoșu.

Apreciază că prin depunerea completării la acțiune din data de 24.01.2014, reclamanții creează confuzie cu privire la anularea titlurilor de proprietate atacate, deoarece pe de-o parte, la capitolul A al completării indica titlurile de proprietate a căror anulare solicită, după care la litera B punctul 2 cer anularea parțiala a titlurilor de proprietate enumerate anterior și fără să indice suprafața, iar pârâții sunt indicați în mod eronat ca fiind beneficiari ai titlului de proprietate.

Referitor la anularea în parte a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.430/2007 de BNP I. B. ca accesoriu actului de identificare rectificare CF și contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.5187/2003 de BNP din A. ..33-37, pârâții au solicitat respingerea cererii, deoarece nu este motivată în fapt și în drept, iar în subsidiar respingerea ca neîntemeiată atât în privința accesoriului cât și a principalului.

În drept, au invocat dispozițiile art. 194, 205, 330 pct. 5, 453 pct.1 Cod procedură civilă, art. 555, 563 Cod civil.

Prin completarea la acțiunea reconvențională ( fila 327), pârâtul reclamant reconvențional N. F. chemă în judecată în calitate de pârât reclamant reconvențional și pe V. A. și a solicitat să se constate că aceasta nu are nici o cotă de proprietate asupra terenului din intravilan care formează obiectul Titlului de P. nr._/1995, teren care este situat în tarlaua 6, parcelele 453 și 454, deoarece defunctului V. M. i s-a reconstituit drept de proprietate doar asupra parcelelor din extravilan cuprinse în acest titlu de proprietate, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, se arată că prin titlul de proprietate nr._/1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui N. F. și a numitului V. M., acesta din urmă fiind fiul celei de-a doua soții a tatălui reclamantului reconvențional, tatăl său fiind recăsătorit cu mama acestuia, iar la momentul căsătoriei acestora, copilul V. M. era născut, astfel că nu a fost fiul tatălui său.

Cu privire la imobil, se arată că acesta a aparținut tatălui reclamantului reconvențional, astfel că lui V. M. i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pe terenul din extravilan, teren asupra căruia a făcut ieșirea din indiviziune prin actul de stabilire de cote și ieșire din indiviziune autentificat de BNP Cioia M. sub nr. 1474/27 mai 2002. . de V. M. prin acel act a fost transmisă soției sale, cu titlu de succesiune, prin Certificatul de moștenitor nr.19 din 17.06.2011 eliberat de BNP D. P. S. L..

Prin urmare, la data decesului, V. M. nu a avut nici un drept de proprietate asupra imobilului din intravilan care este înscris în acest titlu de proprietate.

Față de completarea acțiunii, apreciază că este în termen legal procedural să formuleze această completare a acțiunii reconvenționale, deoarece reclamanții au chemat în judecată și pe V. A., soția supraviețuitoare, succesoarea lui V. M., astfel că dacă este parte în proces și este obligatoriu să se stabilească faptul că nu are niciun drept asupra terenului din intravilan conform titlului de proprietate care formează obiectul acestui dosar.

A depus în probațiune act de stabilire de cote și ieșire din indiviziune.

Prin completarea la acțiunea reconvențională ( filele 330 – 331 vol. III), pârâții reclamanți reconvenționali F. F., K. E., K. I. și N. F. au solicitat să se constate că cererea nu respectă disp.art.194 Cod procedură civilă și solicită anularea, raportat la dispozițiile art.196 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește motivarea în fapt, aceea că s-ar putea să existe o suprapunere a unor suprafețe de teren, fără a se indica terenul suprapus, suprafața, cât se revendică de la pârâți, nu este admisibilă și nu acoperă o motivare în fapt cerută de art.194 lit. d Cod procedură civilă.

Motivarea în drept cu dispozițiile Legii 169/1997 din nou nu acoperă ceea ce textul indicat mai sus. Mai mult, nu se spune dacă se invocă nulitatea absolută sau relativă. Nici invocarea art.1254 alin.2 c.civ. nu acoperă cerința textului procedural imperativ, deoarece definește doar consecința nulității unui contract, text care nu are aplicare în speță, câtă vreme între părți nu există un contract și nu s-a solicitat instanței să se anuleze nici un contract inițial, care să genereze nulitatea actelor subsecvente.

Pe cale de excepție, a invocat netimbrarea completării de acțiune, iar pe fond a reiterat apărările din întâmpinările depuse inițial.

Pârâții reclamanți reconvenționali învederează că această ultimă completare de acțiune în care se cheamă în judecată și alte persoane decât în acțiunea inițială și în care se formulează cereri noi față de toți pârâții, este de fapt o modificare de acțiune, care putea fi formulată doar până la primul termen la care reclamantul este legal citat, potrivit dispozițiilor art. 204 alin. l Cod procedură civilă.

La termenul de judecată din data de 21.03.2014, reclamanții au depus, în scris, valoarea obiectelor capetelor de cerere 3 și 4 din cuprinsul modificării cererii, cu privire la valoarea terenului revendicat.

În data de 21 martie 2014, prin Registratură, reclamanții au depus la dosar un înscris conținând rectificarea erorii materiale din cuprinsul completării acțiunii civile precizate, cu privire la numele pârâtului G. L., în sensul că acesta este corect și nu G. A., cum s-a indicat în mod greșit, precum și cu privire la titlul de proprietate nr._/04.08.1995, care a fost redactat din eroare ca fiind_/04.08.1995, la pozițiile 7, 8, 9 și 10.

Prin note de ședință, pârâții F. A. și F. E. au invocat lipsa calității procesuale pasive a acestora, arătând că niciunul dintre cele două titluri de proprietate invocate de reclamanți, respectiv nr._/04.08.1995 și nr._/04.08.1995, nu vizează terenuri intravilane și nu au nimic de a face cu terenurile avute de aceștia în proprietate, aflate la numerele administrative 103 și 10 Variașul M..

Prin note de ședință formulate de reclamanți (fila 405 vol. III) s-a învederat că pârâta K. M. este succesorul autorului Gyuricza Ș., iar acesta a înstrăinat imobilul și terenul prin titlul de proprietate, către pârâții C. V. și C. I., care, la rândul lor, către pârâții Ș. A. V. și Ș. E..

În ceea ce privește dovada calității procesuale pasive a moștenitorilor beneficiarilor titlului de proprietate nr._/195, reclamanții arată că succesoarea moștenitoarei F. R. este pârâta H. A., potrivit certificatului de moștenitor nr. 192/01.04.2004 eliberat de BNP Veritas; succesoarea moștenitorului F. F. este pârâta F. V., iar moștenirea autoarei titlului Glovac E. nu a fost dezbătută, însă din câte se cunoaște acesta nu a avut moștenitori, iar pentru o locuință situată în localitatea T. nr. 237, jud. A. a încheiat un contract de întreținere cu pârâtul B. C.. Astfel, acesta nu are vocație succesorală și implicit nici calitate procesuală pasivă, motiv pentru care nu se mai susține cererea față de acesta.

S-au depus în probațiune înscrisuri.

Prin note de ședință, pârâții G. L. și G. A. au solicitat respingerea completării de acțiune și a precizării formulate de reclamanți, iar pe cale de excepție a invocat inadmisibilitatea acțiunii în revendicare astfel cum a fost formulată, precizată și completată, pe motiv că aceștia nu au urmat procedura reglementată de legea specială și nu au solicitat restituirea imobilului în contextul legilor de fond funciar.

Anularea unor Titluri de P. emise în baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar se poate dispune în situația în care persoana îndreptățită ar fi uzat de cererea de reconstituire pe vechiul amplasament și aceasta ar fi fost respinsă.

Prin urmare, imobilele în litigiu au făcut obiectul legilor de reparație pârâții terți dobânditori de bună credință. Cum reclamanții nu au solicitat restituirea proprietății în temeiul legii speciale, apare inadmisibilă prezenta revendicare. Pe de altă parte, reclamanții nu argumentează nici în fapt și nici în drept care este temeiul acțiunii completatoare formulate.

Au invocat recursul în interesul legii soluționat prin Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit că: „în cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială, respectiv Legea nr. 10/2001 și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aceasta din urma are prioritate. Aceasta prioritate poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice."

Corecta interpretare a dispozițiilor legale incidente se stabilește în acord cu principiul specialia generalibus derogant, că dispozițiile Legii nr. 10/2001 în concurs cu normele dreptului comun, se aplică în mod prioritar, astfel că după adoptarea legii de reparație nu mai există posibilitatea unei opțiuni între a urma procedura Legii nr. 10/2001 și a recurge în continuare la dreptul comun, respectiv, promovarea unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile Codul civil.

Pe de altă parte, Legea nr. 10/2001 instituie atât o procedură administrativă prealabilă, cât și anumite termene și sancțiuni menite să limiteze incertitudinea raporturilor juridice născute în legătură cu imobilele preluate abuziv de stat, astfel că, în prezent Legea nr. 10/2001, în limitele date de dispozițiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, constituie dreptul comun în materia retrocedării imobilelor preluate de stat, cu sau fără titlu valabil, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Numai persoanele exceptate de la procedura acestui act normativ, precum și cele care, din motive independente de voința lor, nu au putut să utilizeze această procedură în termenele legale, au deschisă calea acțiunii în revendicarea bunului litigios, dacă acesta nu a fost cumpărat, cu bună-credință și cu respectarea dispozițiilor legii de către terțe persoane .

Or, reclamanții nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele enumerate anterior, întrucât nu sunt exceptați de la aplicarea dispozițiilor legii speciale, nici in rem, nici in personam, după cum nu a fost revelat niciun motiv independent de voința lor de a nu putea să fi urmat procedura legii speciale prin formularea notificării.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea titlului de proprietate nr._/04.08.1995, pârâții solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, deoarece încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 se raportează față de momentul emiterii titlului de proprietate iar, pentru a opera acest caz de nulitate absoluta a titlului de proprietate, este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții, și anume: la data reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate, terenul sa fie revendicat de fostul proprietar, sa existe un act de reconstituire sau de constituire în favoarea unor persoane neîndreptățite și actele de reconstituire să privească terenuri din intravilan.

Reclamanții principali nu au formulat cerere în baza art.36 alin(3) din Legea nr.18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan curți - construcții, astfel că acțiunea nu este admisibilă.

La termenul de judecată din data de 22 octombrie 2014, reclamanții au indicat moștenitorii defunctului C. V. ca fiind C. I., în calitate de soție, C. G. M. și G. R., în calitate de fii.

De asemenea reclamanții au învederat faptul că reclamanta R. E., în urma desfacerii căsătoriei, și-a schimbat numele în acela de S. E..

În cauză s-a efectuat expertiza tehnică topografică și au fost audiați martorii F. Ș., T. M., T. Z. și P. L..

La termenul de judecată din data de 08.05.2014, reclamanții au formulat o nouă precizare a cererii prin care au solicitat constatarea nulității actului de identificare, rectificare de CF și contract de vânzare – cumpărare autentificat de notar public M. Agelica sub nr. 5187 din 17.09.2003, cu privire la imobilul situat în ., nr. 102, jud. A., înscris în CF nr._ Iratoșu.

La același termen de judecată, instanța a respins, ca tardiv formulată, această modificare a cererii de chemare în judecată, formulată de reclamanți, pentru motivele indicate în considerentele încheierii de la acel termen de judecată.

Reclamanții și pârâții Ș. A. V., Ș. E., G. L., G. A. au formulat concluzii scrise în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Potrivit prevederilor art. 248 alin. 1 Noului Cod de procedură civilă, instanța va soluționa cu precădere excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților B. C., G. L., G. A., precum și a pârâților F. A. și F. E..

Astfel, instanța reține că prin notele de ședință depuse la dosar în data de 09.04.2014, reclamanții arată că acesta nu este succesorul defunctei Glovac E., astfel că aceasta nefiind autorul pârâtului, acesta nu are vocație succesorală la imobilul acesteia, între pârât și defuncta Glovac încheindu-se un contract de întreținere pentru imobilul cu destinația de locuință din T., nr. 237, jud. A., fără legătură cu imobilul din litigiu.

Calitatea procesuală pasivă este una dintre condițiile generale ale oricărei forme a acțiunii civile și presupune existența unei identități între persoana pârâtului, respectiv a debitorului și subiectul raportului juridic dedus judecății. În speță, pârâtul B. C., nu face parte din raportul juridic dedus judecății, după cum s-a arătat.

Cu privire la ceilalți pârâți, instanța reține că din expertiza tehnică efectuată în cauză reiese că imobilele deținute de aceștia, respectiv terenul arabil aferent grădinii imobilului pârâților G., situat în Variașu M., nr. 104, înscris în CF nr._ Iratoșu, înscris în titlul de proprietate nr._/1995, în proprietatea lui F. A., .. 6/A447 în suprafață de 1100 mp, se suprapune cu 313 mp cu imobilul reclamanților, astfel că aceștia justifică, în speță, calitatea lor procesual pasivă.

De asemenea, terenul arabil aferent grădinii imobilului pârâților F. A. și E., situat în Variașu M., nr. 103, înscris în CF nr._ Iratoșu, înscris în titlul de proprietate nr._/1995, .. 6/A450 în suprafață de 1200 mp, se suprapune cu 877 mp cu imobilul reclamanților, astfel că și aceștia justifică, în speță, calitatea procesual pasivă.

În consecință, în temeiul prev. art. 36 din Codul de proc. civ., instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. C., urmând a respinge cererea reclamanților formulată în contradictoriu cu acesta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă și va respinge celelalte excepții, ca neîntemeiate.

În ceea ce privește excepțiile de inadmisibilitate invocate de părți, instanța reține că acestea sunt indicate ca apărări, nefiind invocate ca excepții propriu – zise, astfel că nu se impune soluționarea acestora decât prin raportare la fondul pricinii.

Pe fondul cauzei, instanța reține că:

Reclamanții S. E. ( fostă R. ), S. A., K. E. și E. S. I. sunt proprietari în cote corespunzătoare de câte 7/16, 3/16, 3/16, respectiv 3/16 ai imobilului situat în Variașul M. nr. 118, județul A., înscris în CF nr._ Iratoșu, cu nr. cadastral 702, lot 2, provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 2109 Iratoșu, cu suprafața tabulară de 15.604 mp și suprafața măsurată de 15.749 mp, dobândit prin succesiune, după defuncta S. M., mama acestora (fila 7), potrivit certificatului de moștenitor și legatar nr. 58/2005 din 30.06.2005 emis de BNP S. N. (fila 24, 25), precum și urmare a actului de dezlipire autentificat sub nr. 6680 din 13.11.2008 emis de Biroul Notarial „Veritas” (fila 32).

Imobilul a fost compus inițial din casa de locuit cu construcții anexe și teren intravilan aferent în suprafață totală de 19.969 mp, dar s-a procedat la parcelarea acestuia, lotul 1 fiind compus din casa și teren în suprafață de 4220 mp și lotul 2, reprezentând teren în litigiu.

Prin încheierea de carte funciară nr._/04.05.2005, antecesoarea reclamanților, S. M., s-a întabulat în baza Sentinței civile nr. 3181/2002 pronunțată în dosar nr. 2113/2002 al Judecătoriei A., asupra imobilului de sub Al.1 în suprafață de_ mp, proprietatea lui E. Csik și K. R. (de sub B6-7), cu titlu de uzucapiune.

Ulterior, în baza încheierii de carte funciară nr._ din data de 13 iulie 2005, a certificatului de moștenitor nr. 55/2005 a Notarului Public S. N. asupra imobilului de sub Al.1 a lui S. M., se întabulează dreptul de proprietate cu titlu de moștenire și partaj în favoarea reclamanților, rectificându-se nr. administrativ în 118.

De asemenea, prin încheierea de carte funciară nr._ din 14.11.2008 a cărții funciare, în baza și a Actului de dezlipire nr. 6680/2008, imobilul de sub Al.1 se dezlipește în două loturi noi care se transcriu în CF-uri noi deschise, respectiv CF nr. 2108 Iratoșu și CF nr. 2109 Iratoșu în favoarea noilor proprietari, conform cotelor și titlurilor de dobândire aferente.

Pârâții sunt proprietarii imobilelor situate în comuna Iratoșu, .. 101, înscris în CF_ Iratoșu, nr. top. 63/c.3.k - pârâtul N. F.; nr. 102 înscris în CF_ Iratoșu, nr. top. 63/c/3-j - Steți A. V. și soția; nr. 103 înscris în CF 1970 Iratoșu, nr. top. 597 - F. A. și E., nr. 104, înscris în CF 289 Iratoșu top. 63/c.3-h - G. L. și A., nr. 106, înscris în CF_ Iratoșu top. 63/c-3-f - S. M. și A., nr. 107, înscris în CF_ Iratoșu, top._, nr. top. Vechi 63/c.3-2 - K. I., nr. 108, înscris în CF_ Iratoșu, nr. top. 63/c-1-c - T. A. G. și T. V., nr. 109, înscris în CF_ Iratoșu, top. 63/c/3/b - P. L.-E., nr. 111, înscris în CF_ Iratoșu, top. 63/c-2 - S. C. și D. -A., nr. 112, înscris în CF 280 Iratoșu, top. 63/c/l/e - M. M. și A., nr. 114, înscris în CF_ Iratoșu, top, 63/c.l.c - C. D.-I..

Pârâții C. G. M., G. R. au fost împrocesuați ca succesori ai pârâtului C. V., decedat, (fila 567), calitatea acestora nefiind contestată de către nici una dintre părți.

Potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr. 6 din data de 13.04.2007, emis de Biroul Notarial Public M. C. B., (fila 307), de pe urma defunctului M. A., decedat la data de 20.02.1998, au rămas moștenitorii M. A. și M. Z., în calitate de fii, cu cotele de câte ½ fiecare, fiind străină de moștenire, prin renunțare, soția supraviețuitoare a defunctului, M. M..

Potrivit certificatului de legatar nr. 48 din data de 02.06.2014, emis de Biroul Individual Notarial S. N., (fila 469), de pe urma defunctei K. K., una și aceeași persoană cu K. E., cum figurează pe titlul de proprietate, decedată la data de 06.09.2013, a rămas ca moștenitoare K. I., în calitate de fiică, fiind străin de moștenire, prin renunțare, fiul K. A. Jozsef.

Potrivit certificatului de moștenitor nr. 192 din data de 01.04.2004, emis de Biroul Notarial Public, (fila 407), de pe urma defunctei F. R., decedată la data de 10.10.2001, a rămas ca moștenitoare, în calitate de fiică, cu cota de 1/1, pârâta H. A..

Potrivit prev. art. 5 din Noul Cod civil, (1) Dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după ..

(2) Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . Codului civil.

Astfel, în speță, instanța reține că intervine atât aplicabilitatea vechiului cod civil de la 1864, cât și a Noului Cod civil, raportat la data încheierii actelor juridice învederate ori contestate prin cererea dedusă judecății, precum și a datei producerii ori săvârșirii faptelor în legătură cu imobilele litigioase.

Acțiunea în revendicare, respectiv obiectul cererii reclamanților, este cel mai important mijloc de apărare în justiție a dreptului de proprietate privată, potrivit prev. art. 563 și urm. Cod civ., reprezentând acțiunea proprietarului bunului împotriva posesorului sau împotriva altei persoane care deține bunul respectiv, fără drept. În principiu, neexistând diferențe majore de esență în ceea ce privește instituția revendicării imobiliare în cele două Coduri civile. Dar în actualul Cod civil, acțiunea în revendicare este expres reglementată, după cum s-a arătat, pe când în vechiul Cod civil, aceasta se regăsea doar prin raportare la prevederile art. 480, care definea dreptul de proprietate, acțiunea în revendicare, în sine, fiind astfel o creație a practicii și literaturii de specialitate, pornită de la definirea sa din dreptul substanțial.

Potrivit art. 563 alin. 1, 2 și 3 Cod civil, (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

(2) Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel.

(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut.

Potrivit art. 555 alin. 1 Cod civil, Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Art. 556 Cod civil prevede: Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege.

Prin sentința civilă nr. 3181 din 23.04.2002, pronunțată în dosar nr. 2113/2002 al Judecătoriei A., definitivă și irevocabilă, instanța a constatat că prin joncțiunea posesiilor în baza prescripției achizitive, reclamanta S. M., antecesoarea reclamanților a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului din Variașul M. nr. 118, . CF nr. 62 Variașul M., nr. top. 63/b, format din casa de locuit și terenul aferent, dar nici în dispozitivul sentinței și nici în considerentele acesteia nu se indică suprafața, întinderea imobilului uzucapat.

Ca urmare, în considerentele deciziei civile nr. 81 din data de 21.02.2012 pronunțată de Tribunalul A. – Secția Civilă în dosar nr. 8539/55/A/2010, având ca obiect constatare nulitate act juridic, respectiv a încheierii nr._/04.05.2005 din coala de CF nr. 62 Iratoșu, se reține cu putere de lucru judecat, faptul că titlul prin care s-a dobândit proprietatea asupra imobilului în litigiu, prin uzucapiune, se bucură de autoritate de lucru judecat în ceea ce privește dobândirea dreptului, fără a certifica suprafața dobândită, cu atât mai mult cu cât cu ocazia pronunțării acelei sentințe nu s-a efectuat o expertiză tehnică în ceea ce privește amplasamentul și suprafața dobândită prin uzucapiune.

De altfel, acest aspect este învederat și de către pârâții din prezenta cauză, titlul prin care antecesoarea reclamanților a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului litigios nefiind lămuritor sub aspectul întinderii imobilului. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât, din probele administrate în prezenta cauză, în special probele testimoniale, respectiv declarațiile martorilor T. Z., F. Ș. și T. M., reiese faptul că antecesorii reclamanților, implicit nici defuncta S. M., mama acestora, nu au folosit niciodată întreaga suprafață de teren în litigiu.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie cu nr. 698 din 12.12.2014, efectuat de expert tehnic judiciar ing. C. A., raport de expertiză care face parte integrantă din prezenta, se desprinde starea de fapt determinată în urma măsurătorilor efectuate, respectiv că imobilele pârâților se suprapun pentru anumite suprafețe cu imobilul reclamanților, respectiv s-au creat suprapuneri reale ale parcelelor de teren înscrise în titlurile de proprietate și imobilele proprietatea reclamanților înscrise în CF nr._ Iratoș și CF nr. 263 Variașul, precum și faptul că suprafețele măsurate ale imobilelor în litigiu nu corespund, în totalitate, cu suprafețele tabulare.

Din răspunsul la obiecțiunile formulate de către unele dintre părți, expertul tehnic a arătat că suprafețele de teren înscrise în titlurile de proprietate ale pârâților se suprapun peste întreaga suprafață a imobilului cu nr. top. 63/b/2, nr. cad. 702, aflat în coproprietatea reclamanților, imobil înscris în CF nr._ Iratoș. De asemenea expertul a arătat că terenurile aflate în inventarul fostelor CAP-uri la data de 01.01.1990, au format obiectul Legii nr. 18/1991, în această situație aflându-se și imobilul coproprietatea reclamanților, parcelele de teren situate în intravilan, înscrise în titlurile de proprietate ale pârâților, au fost dobândite prin reconstituire, aceste parcele fiind aferente casei, curții și grădinii, dar se afirmă faptul că extrasele de CF nu au fost luate în calcul la emiterea titlurilor de proprietate, deoarece suprafețele înscrise în CF sunt mult mai mici decât cele înscrise în titlurile de proprietate.

Din răspunsurile d-lui expert, reiese, de asemenea, faptul că urmare a suprapunerilor terenurilor pârâților cu cel al reclamanților, nu se va putea obține avizarea de către O.C.P.I. A. a raportului de expertiză tehnică, iar pentru avizarea acestuia, operațiune care constă în verificarea Planului de amplasament și delimitare a imobilelor, respectiv măsurătorile, încadrarea în Sistem Stereo 1970, pentru a nu se crea suprapuneri cu alte imobile întabulate. S-ar impune ca planurile de amplasament și delimitare a imobilelor proprietatea pârâților să fie întocmite pentru suprafețele înscrise în titlurile de proprietate, iar colile de CF deschise în baza Decretului Lege nr. 115/1938, ar trebui să fie sistate.

P. îndeplinirea acestor cerințe tehnice obligatorii, în mod evident, s-ar impune modificarea atât a cererii principale a reclamanților, cât și a cererilor reconvenționale ale pârâților, precum și a cererilor intervenienților, prin formularea de noi capete de cerere care să aibă ca obiect operațiunile juridice corespunzătoare pentru realizarea acestor operațiuni de carte funciară, ceea ce este tardiv, potrivit prevederilor art. 204 Cod proc. civ..

Ca urmare, având în vedere stare de fapt și de drept expusă, precum și lipsa avizării de către O.C.P.I. A. a expertizei tehnice realizate în cauză, pentru motivele invocate mai sus, având în vedere prevederile art. 50 lit. g și ale art. 278 alin. 1 din Ordinul nr. 700/2014 al A.N.C.P.I., care impun obligativitatea îndeplinirii acestei cerințe, instanța reține că cererea reclamanților este neîntemeiată, formulată fiind ca o acțiune în revendicare, în situația prezentă de carte funciară, raportat la titlurile valabile deținute de către părți asupra parcelelor care formează, în fapt, același imobil, datorită suprapunerilor existente pe întreg terenul reclamanților a terenurilor pârâților, pârâți care dețin dreptul de proprietate asupra imobilelor lor dobândit pe baza titlurilor de proprietate deținute de aceștia sau ca succesori ai titularilor titlurilor de proprietate, ori prin cumpărare, având în vedere contractele de vânzare - cumpărare încheiate asupra unor parcele ale imobilului litigios și nu în ultimul rând titlul deținut de reclamanți asupra imobilului, în regimul de carte funciară nefiind posibilă operațiunea juridică de comparare a titlurilor, având în vedere că în sistemul cărții funciare reglementată de Decretul-Lege nr. 115/1938, aplicabil în speță pentru motivele învederate mai sus, singura modalitate de dobândire a dreptului de proprietate imobiliară era înscrierea în cartea funciară, instanța în temeiul textelor legale deja invocate, va respinge cererea reclamanților.

Cererea de intervenție principală formulată de intervenienții în nume propriu F. F. și K. E. (fila 77 și urm.), cu privire la constatarea nulității absolute a titlului de dobândire a dreptului de proprietate al antecesoarei reclamanților, S. M. și, pe cale de consecință, și al reclamanților, respectiv sentința civilă nr. 3181 din data de 23.04.2002, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr. 2113/2002, având ca obiect acțiune în constatare uzucapiune, instanța constată că este nelegală și total neîntemeiată, inadmisibilă câtă vreme acest titlu este constituit de o hotărâre judecătorească, iar legea, respectiv Codul de procedură civilă, atât cel vechi, în art. 456, cât și cel actual, prevăd căi de atac ordinare și extraordinare, special reglementate în cuprinsul acestora, prin care se pot ataca hotărârile judecătorești, în nici un caz în modalitatea aleasă de către intervenienți, astfel că în temeiul prev. art. 457 alin. 1 Cod de proc. vechi, sub imperiul căruia a fost pronunțată hotărârea a cărei nulitate se invocă, având în vedere și considerentele mai sus expuse cu privire la starea tehnică a imobilului, instanța va respinge această cerere.

Cu privire la cererea intervenienților de a se stabili că prin titlul de proprietate nr._/1995, asupra acestui teren, intervenienții au stabilit drept de proprietate cu titlu de reconstituire a dreptului de proprietate, instanța va respinge cererea ca neîntemeiată, fiind lipsită de interes atâta vreme cât prin însăși acest titlu de proprietate invocat se reține această stare de fapt și de drept invocată de către intervenienți, nefiind necesară reconfirmarea acesteia printr-o hotărâre judecătorească.

Asemenea, cererea intervenienților de a se stabili identitatea acestui teren va fi respinsă, aceasta fiind o veritabilă acțiune în constatare, iar acțiunea în constatare, este acea acțiune în justiție prin care reclamantul solicită instanței doar să constate existența unui drept subiectiv al său față de pârât ori, după caz, inexistența unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa, adică obiectul cererii în constatare vizează un drept, care trebuie să fie concret, iar nu o situație de fapt, cum este cazul în speță, astfel că cererea interveninților este netemeinică sub acest aspect și urmează a fi respinsă.

P. cele de mai sus, având în vedere că titlul prin care antecesoarea reclamanților, respectiv reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, este o hotărâre judecătorească, după cum s-a arătat mai sus, aceasta având autoritate de lucru judecat în ceea ce privește dobândirea dreptului de proprietate, aceasta nefiind modificată prin vreo cale de atac legală, va fi respinsă cererea intervenienților și cu privire la rectificarea de carte funciară prin radierea dreptului de proprietate al antecesoarei reclamanților și al reclamanților și înscrierea dreptului de proprietate al intervenienților conform titlului de proprietate nr._/1995.

Cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional N. F. (fila 85 și urm.), care are același obiect ca și cererea de intervenție în nume propriu mai sus redată, doar că se referă la un alt titlu de proprietate, respectiv titlul de proprietate nr._/1995 și evident la imobilul ce face obiectul acestuia, instanța o va respinge pentru aceleași motive de fapt și de drept sus expuse.

Cererea reconvențională formulată de pârâta reclamant reconvențional K. I. (fila 111 și urm.), care are același obiect ca și cererea de intervenție în nume propriu mai sus redată, doar că se referă la un alt titlu de proprietate, respectiv titlul de proprietate nr._/1995 și evident la imobilul ce face obiectul acestuia, instanța o va respinge pentru aceleași motive de fapt și de drept sus expuse.

În temeiul prev. art. 451 alin. 2 și art. 453 alin. 1 Cod proc. civ., instanța va obliga reclamanții să plătească pârâților Steți A. V. și Steți E. 2000 lei, cheltuieli de judecată, potrivit chitanței nr. 336 din 29.07.2013 și nr. 350 din 24.01.2014, eliberate de Cabinet Avocat M. A. (filele 301, 304), apreciind acest cuantum suficient, astfel că instanța va reduce onorariul de 1000 lei achitat de pârâți potrivit chitanței nr. 21 din 02.03.2015, eliberată de Cabinet Avocat G. M., va obliga reclamanții să plătească pârâților G. L. și G. A. 1500 lei, cheltuieli de judecată, potrivit chitanței nr. 46 din 09.09.2013, eliberată de Cabinet Avocat M. A. (fila 312), redus de la 3000 lei, având în vedere că acțiunea reconvențională a pârâților reclamanți reconvenționali, a fost respinsă, iar din chitanță nu reies alte proporții ale onorariului avocațial, iar pârâților F. A. și F. E. 1800 lei, cheltuieli de judecată, potrivit chitanțelor eliberate de Cabinet Avocat B. C. – L., pârâtei K. I. 1500 lei, cheltuieli de judecată și pârâtului N. F. 1500 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii avocațiale, potrivit chitanțelor eliberate de Cabinete de Avocat Asociate B. M. și B. F. A..

În temeiul prev. art. 455 Cod proc. civ., cheltuielile cu onorariul expertului rămân în sarcina fiecărei părți care le-a achitat, având în vedere că cererile tuturor părților au fost respinse.

P. ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului B. C..

Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților G. L. și G. A..

Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților F. A. și F. E..

Respinge acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții R. E., S. A., K. E. și E. S. I., toți cu domiciliul procesual ales la avocat Crăveanu S. în A., gen. V. M. nr. 33-35, ., în contradictoriu cu pârâții N. F. cu domiciliul în .. 101, ., Steți A. V. și Steți E. cu domiciliul în .. 102, ., F. A., F. E. cu domiciliul în .. 103, . și domiciliul ales la avocat B. C. în A., Calea A. V. nr. 6, ., jud. A., G. L. și G. A. cu domiciliul în .. 104, ., S. A., S. M. cu domiciliul în .. 106, ., K. I. cu domiciliul în .. 107, ., T. A. G., T. V. cu domiciliul în .. 108, ., P. L. - E. cu domiciliul în .. 109, ., S. C., S. D. - A. cu domiciliul în .. 111, ., M. M. cu domiciliul în .. 112, ., C. D. - I. cu domiciliul în .. 335, ., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., cu sediul în A., ., jud. A., C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Iratoșu, cu sediul în Iratoșu, ., jud. A., V. A. cu domiciliul în .. 134, ., K. M. cu domiciliul în .. 102, ., C. V. și C. I. cu domiciliul în A., ., jud. A., H. A. cu domiciliul în A., ., jud. A., L. A. cu domiciliul în Pecica nr. 1470, ., B. C. cu domiciliul în T. nr. 237, jud. A., K. E. cu domiciliul în .. 106, ., S. A. și S. M. cu domiciliul în .. 106, ., B. I. cu domiciliul în Aluniș nr.53, jud. A., H. R. cu domiciliul în .. 62, ., P. A. H. cu domiciliul în .. 62, ., M. M. cu domiciliul în .. 254, ., M. A. cu domiciliul în S. G. nr. 546, jud. A., M. Z. cu domiciliul în Zimandu Nou nr. 232, jud. A., F. V. domiciliată în Italia, Via Napione 36_ – Torino, C. G. M. cu domiciliul în .. 74, ., G. R. cu domiciliul în .. 74, ., intervenienții în nume propriu F. F. cu domiciliul în .. 8, . și K. E. cu domiciliul în .. 62, ., având ca obiect revendicare imobiliară, ca neîntemeiată.

Respinge acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții R. E., S. A., K. E. și E. S. I. în contradictoriu cu pârâtul B. C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Respinge cererea de intervenție principală formulată de intervenienții în nume propriu F. F. și K. E., ca neîntemeiată.

Respinge cererile reconvenționale formulate și precizate de pârâții reclamanți reconvenționali N. F., K. I., F. A., F. E., formulate în contradictoriu cu reclamanții, pârâții și cu pârâta V. A., G. L. și G. A., ca neîntemeiate.

Obligă reclamanții să plătească pârâților Steți A. V. și Steți E. 2200 lei, cheltuieli de judecată.

Obligă reclamanții să plătească pârâților G. L. și G. A. 1500 lei, cheltuieli de judecată.

Obligă reclamanții să plătească pârâților F. A. și F. E. 1800 lei, cheltuieli de judecată.

Obligă reclamanții să plătească pârâtei K. I. 1500 lei, cheltuieli de judecată.

Obligă reclamanții să plătească pârâtului N. F. 1500 lei, cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria A..

Pronunțată în ședința publică din data de 22 decembrie 2015.

Președinte, Grefier,

D. L. C. M. T.

Red./Tehnored/ DLC/MT/27.01.2016/39 ex./37 . comunică reclamanții R. E., S. A., K. E. și E. S. I. - la avocat Crăveanu S. în A., Gen. V. M. nr. 33-35, .

- pârâții N. F. - .. 101, .

- Steți A. V. și Steți E. - .. 102, .

- F. A., F. E. - la avocat B. C. în A., Calea A. V. nr. 6, ., jud. A.

- G. L. și G. A. - .. 104, .

- S. A., S. M. - .. 106, .

- K. I. cu domiciliul în .. 107, .

- T. A. G., T. V. - .. 108, .> - P. L. - E. - .. 109, .> - S. C., S. D. - A. - .. 111, .> - M. M. - .. 112, .> - C. D. - I. - .. 335, .> - C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A. - A., ., jud. A.

- C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Iratoșu - Iratoșu, ., jud. A.

- V. A. - .. 134, .

- K. M. - .. 102, .

-C. V. și C. I. - A., ., jud. A.

- H. A. - A., ., jud. A.

- L. A. - Pecica nr. 1470, ., .

- B. C. - T. nr. 237, jud. A.

- K. E. - .. 106, .

- S. A. și S. M. - .. 106, .

- B. I. - Aluniș nr.53, jud. A.

- H. R. - .. 62, .

- P. A. H. - .. 62, .

- M. M. - .. 254, .

- M. A. - S. G. nr. 546, jud. A.

- M. Z. - Zimandu Nou nr. 232, jud. A.

- F. V. - Italia, Via Napione 36_ – Torino

- C. G. M. - .. 74, .

- G. R. - .. 74, .

interveniennt în nume propriu F. F. - .. 8, .

← Contestaţie la executare. Încheierea nr. 6300/2015....		Rectificare carte funciară. Sentința nr. 64/2016. Judecătoria... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Contestaţie la executare. Sentința nr. 6234/2015. Judecătoria ARAD Pretenţii. Sentința nr. 6239/2015. Judecătoria ARAD Obligaţie de a face. Sentința nr. 6238/2015. Judecătoria ARAD Contestaţie la executare. Încheierea nr. 6300/2015. Judecătoria ARAD Rectificare carte funciară. Sentința nr. 64/2016. Judecătoria ARAD Contestaţie la executare. Încheierea nr. 138/2016. Judecătoria ARAD Cauţiune. Încheierea nr. 136/2016. Judecătoria ARAD Validare poprire. Sentința nr. 3586/2015. Judecătoria ARAD