Contestaţie la executare. Sentința nr. 7101/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7101/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 7660/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7101/2013
Ședința publică de la 20 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. E. L.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator . și pe intimat I. A., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 13.11.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitate intimatului să depună originalul chitanței . nr. 166/2013 și originalul facturii . nr. 178/2013, depuse în copie la termenul din 13.11.2013, a amânat pronunțarea la data de 20.11.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.05.2013 sub nr._ contestatoarea . în contradictoriu cu intimatul I. A., a formulat contestație la executare împotriva executării silite demarate împotriva sa, solicitând anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr.253/2013 al B. A. D. E.. S-a formulat și cerere de suspendare a executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin sentința civilă nr.384/13.11.2012, pronunțată de Tribunalul B., Secția a II-a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, instanța a admis în parte acțiunea privind pe reclamant I. A. și pe pârât . ca obiect acțiune în anularea hotărârii A., a anulat punctul 4 din Hot.AGEA din 25.06.2011, Hot. nr.1/06.07.2011 a administratorului unic și punctul 9 din art.18 al statutului din 06.07.2011 și a obligat contestatoarea să achite reclamantului suma de 4153 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Împotriva sentinței menționate, prin cererea nr.45/17.01.2013, a formulat recurs și totodată a solicitat suspendarea executării sentinței civile nr.384/13.11.2012, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ până la soluționarea recursului, precum și suspendarea provizorie a executării acesteia până la soluționarea cererii de suspendare, cu respectarea și aplicarea dispozițiilorart.300 alin.2 și alin.3 coroborate cu dispozițiile art.403 alin.3 și alin.4 C.. În temeiul acestei sentințe, s-a declanșat executarea silită de către intimat cu privire la cheltuielile de judecată prin încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.384/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul B., Secția a II-a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, ca urmare a pronunțării, de către Judecătoria B., a încheierii din 17.04.2013, pronunțată în dosarul nr._, ulterior fiind emise și transmise, prin poștă, de către B. A. D. E., în dosarul de executare silită nr.253/2013, înscrisuri reprezentând: înștiințare, somație de executare cu privire la suma totală de 4781,90 lei compusă din 4153 lei cheltuieli de judecată, 415 lei+TVA onorariul executorului judecătoresc, 100 lei cheltuieli executare silită, 14,3 lei taxe de timbru, timbre judiciare, înștiințare cu privire la înființarea popririi, încheierea nr.253/18.04.2013 de stabilire a cheltuielilor de executare silită, încheierea din 17.04.2013, pronunțată în dosarul nr._ de încuviințare a executării silite și sentința civilă nr.384/2012, cu precizarea că înscrisurile au fost primite de către aceasta la data de 17.05.2013.
S-a invocat faptul că înscrisul reprezentând aducere la cunoștință de înființare a popririi, emis la 13.05.2013 și primit la 17.05.2013 este întocmit cu încălcarea dispozițiilor art.782 alin.1 C. coroborat cu art.666 alin.2 C., sancțiunea fiind nulitatea executării. Mai mult, executorul a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită la data de 18.04.2013 și nu încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, acesta stabilind, printre altele, ca fiind cheltuieli de executare silită și nu cheltuieli de executare silită. Totodată, acesta și-a stabilit onorariul maximal, fiind excesiv de ridicat și nejustificat față de situația din speță.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.666 alin.2 C., art.782 alin.1 C., art.669 alin.4 teza a II-a și a III-a C., art.703, art.711 și urm C., art.718 C..
În dovedire, au fost depuse anexat înscrisuri.
Intimatul I. A. a depus întâmpinare la data de 18.06.2013 prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată. Acesta a arătat că motivul invocat de către contestatoare în sensul că odată cu adresa de aducere la cunoștință a înființării popririi nu a fost comunicată și adresa de înființare a popririi nu poate conduce la nulitatea întregii executări silite. De asemenea, a menționat că inserarea în cadrul încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare și a cuvântului silită nu prejudiciază cu nimic contestatoarea, încheierea fiind emisă în acord cu legea. În ceea ce privește cuantumul onorariului ,acesta a fost stabilit în conformitate cu limitele minime și maxime reglementate prin Ordinul Ministrului Justiției, iar suma de 415 lei la care se adaugă TVA-ul este rezonabilă raportat la munca executorului.
S- au solicitat cheltuieli de judecată.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
În ședința din data de 19.07.2013, instanța a respins, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea prezentei contestații la executare,pentru considerentele expuse la acea dată.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr.384/13.11.2012, pronunțată de Tribunalul B., Secția a II-a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, instanța a admis în parte acțiunea privind pe reclamant I. A. și pe pârât . ca obiect acțiune în anularea hotărârii A., a anulat punctul 4 din Hot.AGEA din 25.06.2011, Hot. nr.1/06.07.2011 a administratorului unic și punctul 9 din art.18 al statutului din 06.07.2011 și a obligat contestatoarea să achite reclamantului suma de 4153 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Împotriva sentinței menționate, prin cererea nr.45/17.01.2013, a formulat recurs și totodată a solicitat suspendarea executării sentinței civile nr.384/13.11.2012, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ până la soluționarea recursului, precum și suspendarea provizorie a executării acesteia până la soluționarea cererii de suspendare, cu respectarea și aplicarea dispozițiilorart.300 alin.2 și alin.3 coroborate cu dispozițiile art.403 alin.3 și alin.4 C..
În temeiul acestei sentințe, intimatul a declanșat executarea silită împotriva contestatoarei cu privire la cheltuielile de judecată prin încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.384/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul B., Secția a II-a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, ca urmare a pronunțării, de către Judecătoria B., a încheierii din 17.04.2013, pronunțată în dosarul nr._ .
Ulterior, au fost emise și transmise, prin poștă, de către B. A. D. E., în dosarul de executare silită nr.253/2013, înscrisuri reprezentând: înștiințare, somație de executare cu privire la suma totală de 4781,90 lei compusă din 4153 lei cheltuieli de judecată, 415 lei+TVA onorariul executorului judecătoresc, 100 lei cheltuieli executare silită, 14,3 lei taxe de timbru, timbre judiciare, înștiințare cu privire la înființarea popririi, încheierea nr.253/18.04.2013 de stabilire a cheltuielilor de executare silită, încheierea din 17.04.2013, pronunțată în dosarul nr._ de încuviințare a executării silite și sentința civilă nr.384/2012, iar înscrisurile au fost primite de către contestatoare la data de 17.05.2013.
Instanța constată că reclamanta-contestatoare a invocat mai multe motive de nelegalitate a executării silite demarate în dosarul nr.253/2013 instrumentat de B. A. D. E., respectiv a invocat: 1. faptul că înscrisul reprezentând aducere la cunoștință de înființare a popririi, emis la 13.05.2013 și primit la 17.05.2013 este întocmit cu încălcarea dispozițiilor art.782 alin.1 C. coroborat cu art.666 alin.2 C., sancțiunea fiind nulitatea executării; 2. executorul a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită la data de 18.04.2013 și nu încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, acesta stabilind, printre altele, ca fiind cheltuieli de executare silită și nu cheltuieli de executare silită; 3. totodată, executorul jduecătoresc și-a stabilit onorariul maximal, fiind excesiv de ridicat și nejustificat față de situația din speță.
În drept,potrivit art.711-712 NCPC:
ART.711:
Obiectul contestației
(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
(4) Împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare.
ART. 712:
Condiții de admisibilitate
(1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
(2) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
(3) Nu se poate face o nouă contestație de către aceeași parte pentru motive care au existat la data primei contestații. Cu toate acestea, contestatorul își poate modifica cererea inițială adăugând motive noi de contestație dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestației la executare.
(4) Creditorii neurmăritori au dreptul de a interveni în executarea efectuată de alți creditori, pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obținute din urmărirea silită a bunurilor debitorului.
(5) În cazul procedurii urmăririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predării silite a bunului imobil sau mobil, contestația la executare poate fi introdusă și de o terță persoană, însă numai dacă aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv.
Potrivit art.39 alin.4 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, cu excepția cazului în care creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a executat-o de bunăvoie. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat să își îndeplinească obligația, a executat-o de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
Potrivit alin.5 al aceluiași articol, sunt cheltuieli de executare:
1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite;
2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii;
3. onorariul avocatului, în faza de executare silită;
4. onorariul expertului și al interpretului;
5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită;
6. cheltuielile de transport;
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei că toate formele de executare silită demarate în dosarul de executare silită nr.243/2013 al B. A. D. E. sunt nelegale întrucât înscrisul reprezentând aducere la cunoștință de înființare a popririi, emis la 13.05.2013 și primit la 17.05.2013 este întocmit cu încălcarea dispozițiilor art.782 alin.1 C. coroborat cu art.666 alin.2 C., nefiind comunicate concomitent, instanța îl va respinge ca neîntemeiat având în vedere dispozițiile art.666 alin.2 C. care sancționează cu nulitatea întregii executării, necondiționată de vătămare, necomunicarea titlului executoriu și a somației, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Ipoteza susținută de către contestatoare ar fi putut conduce la o nulitate relativă a adresei de înființare a popririi și a actelor ulterioare îndeplinite în baza acesteia, însă cu condiția dovedirii unei vătămări produse contestatoarei. Or, aceasta nu a făcut dovada existenței unei astfel de pagubă produse, cu atât mai mult cu cât înscrisurile anterior menționate i-au fost comunicate, aceasta luând la cunoștință de conținutul acestora.
În ceea ce privește susținerile contestatoarei în sensul că încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită emisă de executor la data de 18.04.2013 este nelegală întrucât executorul a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită la data de 18.04.2013 și nu încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, acesta stabilind, printre altele, ca fiind cheltuieli de executare silită și nu cheltuieli de executare silită, stabilind și onorariul maximal, fiind excesiv de ridicat și nejustificat față de situația din speță, instanța le apreciază ca fiind întemeiate pentru următoarele considerente:
Primul motiv invocat de către contestatoare este neîntemeiat având în vedere că inserarea în cadrul încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare și a cuvântului silită nu a produs nici un prejudiciu contestatoarei în sensul dispozițiilor art.175 alin.1 C., încheierea fiind emisă în acord cu legea .
În ceea ce privește cuantumul onorariului executorului judecătesc, instanța apreciază că acesta a fost stabilit cu respectarea prevederilor art.37 alin.1 lit.a din Legea 188/2000, potrivit cărora executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cu respectarea tarifelor minimale și maximale stabilite în anexa la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/2006 din_, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 936 din_, cu modificările și completările ulterioare. Instanța apreciază că un onorariu în cuantum de 415 lei+TVA satisface condiția de proporționalitate dintre activitatea executorului judecătoresc și munca efectiv depusă de acesta, constând în aceea de redactare a cererii de încuviințare a executării silite, de redactare a somației, de redactare a adreselor de înființare a popririi.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, instanța va respinge contestația la executare ca neîntemeiată.
În temeiul art.453 C., va obliga contestatoarea la plata către intimat a sumei de 1860 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare, astfel cum a fost formulată de contestator ., cu sediul în B., .. 4, J. B. în contradictoriu cu intimat I. A., domiciliat în B., .. 2, ., J. B. ca fiind neîntemeiată.
Obligă contestatoarea la plata către intimat a sumei de 1860 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la sediul Judecătoriei B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.11.2013.
Președinte, I. E. L. | ||
Grefier, E. B. |
Red./Tehnored./I.E.L./E.B.
4 ex./ 19.12.2013/19.12.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1397/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5688/2013.... → |
|---|
