Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6558/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6558/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 21-10-2013 în dosarul nr. 14221/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 6558/2013
Ședința publică de la 21 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Grefier M. T.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile avand ca obiect „ ordonanta presedintiala „ formulata de reclamantul T. N. G. in contradictoriu cu pârâta T. M. C. .
Desfasurarea ședintei de judecata a fost înregistrata cu mijloace tehnice audio in conformitate cu dispozitiile art. 231 (2) NCPC.
La apelul nominal facut in ședinta publica se prezinta reclamantul asistat de av. L. V. si av. B. I. pentru parata ,lipsa fiind pârâta
Procedura este completa.
S.-a facut referatul oral asupra cauzei, după care:
Reclamantul se legitimeaza cu CI, ., NR._.
Instanta in baza art. 244 C.pr.civ. constata terminata cercetarea judecatoreasca si acorda cuvantul asupra fondului cauzei.
Apăratorul reclamantului având cuvantul solicita admiterea actiunii, incuviintarea unui drept de vizita cu privire la minor in prima si a treia saptamana de vineri ora 17 pana duminica ora 19 ,in fiecare saptamana in zilele de marrti si joi de la orele 17,00 pana la orele 20,00,jumatate din vacanta de vara si jumatate din vacanta de Paste cu alternarea anilor in care sarbatorile de C. ,Anul Nouiis respectiv Paste sa fie sarbatorite cu tatal si respectiv mama .Arata ca reclamantul este atasat de tata, acesta are conditii bune iar intre părti exista dosar de divort .
Aparatorul pârâtei avand cuvantul solicita respingerea actiunii intrucat reclamantul nu a fost impiedicat sa-și vada copilul ,parata a acceptat s a mearga la mare cu reclamantul si copilul când părtile erau despartite in fapt .Arata a reclamantul doreste sa-și exercite dreptul de vizita dar in alta modalitate insa aceasta constituie o forma de șicana la adresa paratei, arata ca minorul este mic pentru a lasa peste noapte cu tata, in perioada de separatie copilul a ramas cu mama iar părtile in cei doi ani de casatorie au stat aproximativ 6 luni impreuna .Mai arata faptul ca atitudinea reclamantului fata de copul s-a schimbat ca urmare a actiunii in tagada paternitatii.Solicita respingerea actiunii intrucat nu este indeplinita urgenta iar in subsidiar solicita ca programul de vizita sa fie incuviintat fara luarea minorului .
Aparatorul reclamantului arata ca s-a incercat o solutie pe cale amiabila insa n u s-a reusit iar reclamantul este la dispozitia paratei .
S-au declarat dezbaterile inchise, trecandu –se la deliberare .
I N S T A N T A
-deliberand-
Asupra cererii de față constată următoarele:
Prin cererea formulată de reclamantul T. N. G. în contradictoriu cu pârâta T. M. CRSITINA înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr de dosar _ /30.09.2013 s-a solicitat instanței ca, pe calea ordonanței președințiale, instanța să-i încuviințeze dreptul de a avea legături personale cu minorul T. A., născut la data de 23 iulie 2011 astfel: o săptămână da și una nu, în week-end, de vineri ora 17,00 până duminică ora 19,00, cu rămânerea copilului în domiciliul său; în fiecare săptămână în zilele de marți și joi de la orele 17,00 până la orele 20,00 cu luare din domiciliul pârâtei; jumătate din vacanța de iarnă și jumătate din vacanța de Paști cu alternarea anilor în care sărbătorile de C., Anul Nou și respectiv paște vor fi sărbătorite cu tatăl, respectiv cu mama, cu rămânerea minorului în domiciliul dumnealui.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.
In motivarea cererii reclamantul a arătat în esență că după nașterea minorului din cauza comportamentului necorespunzător al pârâtei au apărut neînțelegeri între părți, că deși dânsul are în proprietate un imobil în Bacău, . a preferat să locuiască alături de mama și sora ei într-o locuință în care este tolerată de soțul ei, că pe durata căsătoriei au fost mai mult despărțiți în fapt însă de fiecare dată s-a împăcat cu soția datorită copilului, că soția nu gătea sau eventual gătea doar hrană de post,, nu călca și uneori refuza să alăpteze minorul, că la data de 27.08.2013 s-au separat în fapt iar de câtre ori a vrut să vadă copilul soția a invocat tot felul de motive pentru a o împiedica, că este foarte atașat de copil însă soția nu s-a dovedit a fi un părinte responsabil în creșterea minorului, acesta fiind mai mult îngrijit de bunica maternă, că dat fiind prejudiciul creat prin imposibilitatea de a menține legături personale cu minorul este necesar a fi înlăturată pe cale de ordonanță președințială această situație și că dorește totodată să exercite dreptul de legături personale fără a fi stânjenit de prezența celuilalt părinte.
În drept au fost invocate dispozițiile art 996 și urm cod proc civ, art 401 cod civ
În probațiune reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtei și cu martorii T. S. și V. I..
Pârâta legal citată s-a prezentat în instanță și a depus întâmpinare ( fl 22 -24 ) prin care a solicitat respingerea cererii ca nefundat.
În motivare a arătat în esență că solicitarea reclamantului nu se circumscrie dispozițiilor art 996 cod proc civ întrucât nu subzistă urgența, reclamantul nefiind privat de dreptul de a menține legături personale cu minorul iar prin acțiune reclamantul tinde către o soluție definitivă, nefăcând dovada formulării unei cereri pe calea dreptului comun; a mai arătat că scopul acestei cereri formulate de reclamant este de a o șicana, că motivarea acțiunii acestuia este caracteristică unei acțiuni de divorț; a mai specificat pârâta că programul solicitat de reclamant este abuziv și nerezonabil, fiind în discordanță cu vârsta minorului acre are numai doi ani, cu programul acestuia și cu aptitudinile părintești ale reclamantului, că reclamantul făcea crize de furie inclusiv în fața copiilor și consuma alcool în exces, consum pe fondul căruia accesele de furie ale acestuia erau tot mai violente, că separându-se în fapt dumneaei a încercat să protejeze copiii de accesele de furie dezlănțuită ale soțului, temându-se pentru siguranța acestora, că agresivitatea reclamantului este unul din motivele pentru care nu acceptă luarea minorului la domiciliul acestuia, că ultima orară s-au separat în fapt la01.08.2013și de atunci au fost de nenumărate ori cu minorul în parc pentru a petrece timp cu reclamantul, că într-adevăr pe durata căsniciei soții au fost mai mult separați în fapt, astfel încât acesta nu a reușit să-și însușească un minim de deprinderi necesare oricărei persoane pentru a îngriji un copil, că în aceste condiții este nerezonabilă susținerea reclamantului a lua copilul o dată la două săptămâni precum și marțea și joia în condițiile în care nu s-a ocupat niciodată de copil, că minorul este prea mic pentru a fi rupt cu zilele din mediul în care este obișnuit, că atașamentul reclamantului față de minora mers până acolo încât acesta a formulat acțiune în tăgada paternității și de divorț, că pe fondul celor două litigii atitudinea reclamantului a fost de ostilitate și respingere și că niciodată în perioadele de separare în fapt tatăl nu a prestat întreținere copilului.
În drept au fost invocate dispozițiile art 996 cod proc civ.
În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri,interogatoriul reclamantului și martori B. B. și S. C. E..
La termenul din 10 octombrie 2013 au fost încuviințate în parte probele solicitate de părți, respectiv cu înscrisuri, interogatoriu ( fl 31 - 34 ) și câte un martor ( fiind audiați T. S., fl 35 - 36 și B. B., fl 37 -38 )
A fost efectuată anchetă psihoocială la domciliile părților ( fl 29 - 30)
Părțile au depus note scrise.
Din actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Părțile au calitatea de soți din data de 5 februarie 2011. În prezent, pe rolul Judecătoriei Bacău este înregistrată sub numărul de dosar_/180/16.10.2013 cauza având ca obiect ”divorț” în care reclamant este T. N. G. iar pârât T. C. M..
Din căsătoria părților a rezultat un copil minor, respectiv: T. A., născut la data de 23 iulie 2011.
Potrivit pozițiilor concordante ale părților ( întrebarea nr. 2 a interogatoriului luat de pârâtă reclamantului, fl 32), în acord și cu depozițiile martorilor audiați, pe parcursul căsătoriei soții s-au separat de mai multe ori, conviețuind cumulat aproximativ șase luni. În perioadele de întrerupere a conviețuirii fiul minor a rămas în grija mamei ( întrebarea nr. 5, fl 32 )
Domiciliul comun al părților l-a constituit cea mai mare parte din timp locuința pârâtei din Bacău, . urma unui partaj de bunuri comune ce a urmat unei căsătorii anterioare. O mică parte din perioada căsătoriei, două - trei luni ( după cum a arătat martorul B. B. ), soții au locuit și în apartamentul proprietatea reclamantului din Bacău, .>
Deși în luna august 2013 soții s-au separat definitiv, ulterior aceștia au plecat în vacanță pe litoral alături de copil și bunica maternă, după cum au arătat ambii martori audiați.
Reclamantul a solicitat pe calea ordonanței președințiale stabilirea unui program de legături personale cu posibilitatea luării copilului la domiciliul său în considerarea faptului că este obstrucționat de soție în exercitarea acestui drept.
Exprimându-și poziția la rândul său, pârâta a specificat că nu își ștânjenește soțul în dreptul de a menține legături cu fiul său, însă nu este de acord cu preluarea acestuia în domiciliul tatălui.
Potrivit art 992 cod proc civ al 1, 2 și 5 “Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Din cuprinsul dispozițiilor sus menționate instanța reține că cererea de ordonanță președințială este admisibilă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe: aparența dreptului; caracterul provizoriu al măsurilor; existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului.
Potrivit art 496 al 5 cod civil părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia; instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă este în interesul superior al copilului. Totodată, art 401 al 1 cod civ prevede că în cazurile prevăzute la art 400 părintele separat de copil are dreptul de a avea legături personale cu acesta.
Analiza sumară a probatoriului administrat în cauză a evidențiat faptul că minorul locuiește alături de mamă și că reclamantul este tatăl copilului astfel încât aceasta este îndreptățit în a solicita menținerea de legături personale cu fiul său, deci în favoarea sa există aparenta dreptului.
În ceea ce privește vremelnicia măsurii, instanța constată că și aceasta cerință este îndeplinită, hotărârea urmând a produce efecte până la soluționarea în fond a cererii de divort înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr._/180/16.10.2013. Din această cerință decurge și cea a neprejudecării fondului, câtă vreme instanța nu este chemată a lua decât o măsură cu caracter provizoriu pe baza analizei sumare a probatoriului administrat.
Cu privire la ultima cerință, respectiv a existenței unui caz grabnic ( urgența), instanța reține următoarele:
Potrivit probatorului administrat în cauză în momentul de față între soți legăturile sunt destul tensionate (dovadă în acest sens constituind-o atât introducerea prezentei acțiuni cât modalitatea redactării cererilor, în cuprinsul cărora își aduc reciproc reproșuri) și pentru a preîntâmpina eventuale divergențe între părți cu privire la modalitățile în care reclamantul și-ar putea exercita dreptul de a avea legături personale cu fiul sau, se impune stabilirea unui program vremelnic de legături personale pe cale judecătorească.
Totodată, se remarcă faptul că în privința modalității concrete de exercitare de către tată a dreptului de legături personale cu minorul pozițiile părților sunt diferite, reclamantul specificând că este în interesul fiului său să fie preluat la domiciliul dumnealui, pârâta afirmând pe de altă parte că o asemenea situație nu este oportună în condițiile în care reclamantul își poate vedea fiul la domiciliul și în prezența dumneaei.
Este adevărat că ulterior separării în fapt a soților aceștia au petrecut vacanța alături de fiul dumnealor timp de câteva zile și că reclamantul a fost văzut de martorul B. B. în locuința reclamantei chiar și de câteva ori pe săptămână, însă nici una din probele administrate nu a făcut dovada faptului că minorul ar fi petrecut timp doar în compania tatălui său și în domiciliul acestuia, cu atât mai mult cu cât relațiile dintre părinți sunt destul de tensionate. De altfel, chiar pârâta și-a exprimat în mod clar poziția în sensul de a nu fi preluat copilul în locuința tatălui său, însă motivele invocate ( acte de agresiune ale reclamantului asupra fiului pe fondul consumului de alcool ) nu au fost dovedite de probatoriul administrat în această cauză.
În aceste condiții, instanța apreciază că interesul superior minorului A. impune păstrarea de relații personale cu ambii părinți ; este totodată deosebit de important ca legăturile personale să fie derulate constructiv, astfel încât să se creeze o legătură firească, de natură a contribui la buna dezvoltare fizică și mai ales psihică, a copilului. Ori, instanța apreciază că in interesul copilului este ca întâlnirile să se producă doar în prezența tatălui, la domiciliul acestuia, neexistând dovezi în cauză care să conducă la ideea ca acesta ar putea pune în primejdie dezvoltarea copilului. A permite în continuarea derularea unor legături tată - fiu care ar putea fi stânjenite de conflictele dintre părinți, chiar și pe durata soluționării cererii de divorț, poate conduce la crearea unor legături deficitare, o relație ulterioară fiind greu de reconstruit.
Pe de altă parte exercitarea dreptului părintelui de a avea legaturi personale cu minorul trebuie sa se faca in conditii care sa nu-l influenteze negativ si sa nu-i puna in primejdie cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala.
În acest sens trebuie avut în vedere faptul că majoritar acest copil a petrecut timp alături de mama sa, situația afirmată de altfel chiar și de reclamant, și că se află la o vârstă mică, când este foarte importantă în dezvoltarea sa respectarea strictă a programului de igienă, alimentație, odihnă și relaxare.
În aceste condiții, este de preferat ca în mod vremelnic, până la soluționarea cererii formulate pe calea dreptului comun, legăturile reclamantului cu minorul să de deruleze pe parcursul a câteva ore în timpul unei zile, după următorul program: în prima și a treia săptămână din fiecare lună, sâmbăta și duminica între orele 11,00 - 18,00; în a doua și a patra săptămână din lună, marțea între orele 17,00 - 19,00; în anii impari în zilele de 25 decembrie și în prima zi de P., între orele 11,00 - 18,00; în anii pari în ziua de 1 ianuarie, a doua zi de P. și 26 decembrie, între orele 11,00 - 18,00.
Programul solicitat de reclamant a fost cenzurat de instanță pentru a da posibilitatea copilului de a se adapta progresiv la noul mediu ( locuința tatălui ) precum și de a petrece sărbătorile tradiționale în mod echitabil alături de ambii părinți.
În consecință, având în vedere situația de fapt reținută mai sus, apreciind că sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 996 din codul de procedură civilă raporta la art 401și 296 al 5 cod civil instanța va admite în parte acțiunea.
În baza art 453 cod proc civ va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată în măsura pretențiilor admise. Va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite in parte cererea formulată de reclamantul T. N. G., CNP -_, prin Cabinet Av. G. I. din Bacau, ./C/8, jud Bacau în contradictoriu cu pârâta T. M. CRSITINA, CNP -_, domiciliata in Bacau, ./10, jud Bacau .
Încuviințează ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul T. A., născut la data de 23 iulie 2011, cu luare la domiciliul reclamantului, din Bacău, .. 29, .,județul Bacău
- în prima și a treia săptămână din fiecare lună, sâmbăta
și duminica între orele 11,00 - 18,00;
- în a doua și a patra săptămână din lună, marțea între
orele 17,00 - 19,00
- în anii impari în zilele de 25 decembrie și în prima zi de
P., între orele 11,00 - 18,00
- în anii pari în ziua de 1 ianuarie, a doua zi de P. și 26
decembrie, între orele 11,00 - 18,00
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată în măsura pretențiilor admise.
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Provizorie si executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, apel care se depune la Judecătoria Bacău.
Pronuntata in sedinta publica, azi 21.10.2013.
P., Grefier,
tehnored. B.A/T.M .
ex.4
22.10/22.10.2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 7592/2013.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
