Plângere contravenţională. Sentința nr. 4601/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4601/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 07-06-2013 în dosarul nr. 17067/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 4601/2013
Ședința publică de la 07 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Grefier E. C.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent L. E. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BACĂU - SECȚIA 1 POLIȚIE ( P.V. . NR._/15.11.2012 AG. PRIBAGU C. ), având ca obiect plângere contravenționala.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data 05.06.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, la solicitarea petentului pentru a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 07.06.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 11.12.2012 sub nr_ petentul L. E. a formulat în contradictoriu cu intimata IPJ Bacău-Poliția Municipiului Bacău plângere împotriva procesului verbal . nr_ din 15.11.2012 solicitând anularea acestuia, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare a arătat că procesul verbal nu i-a fost comunicat fiind astfel lovit de nulitate, că nu este prevăzută posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii, i s-a încălcat dreptul de a face obiecțiuni, nu sunt precizate împrejurările săvârșirii faptei. Cu privire la temeinicia procesului verbal a arătat că fapta nu există întrucât . SA înstrăinase patrimoniul și practic nu mai există valori ce trebuie păzite.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu pârâtă și a depus la dosar procesul verbal atacat și dovada comunicării.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În apărare a arătat că procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și ulterior a fost comunicat. Intimata arată că sub aspectul legalității procesul verbal întrunește cerințele prevăzute de art 16 și art 17 din OG 2/2001. Totodată a arătat că faptele s-au desfășurat în contextul dat, iar agentul constatator nu a făcut decât să încadreze faptele săvârșite și să aplice prevederile legale.
În drept a invocat dispozițiile art 115-118 C.proc.civ, art 5 alin 3 din Legea 333/2003 și art 21 alin 3 din OG 2/2001.
În probațiune și a depus la dosar procesul verbal atacat, dovada comunicării procesului verbal, declarații, sesizare, dovada de primire, fisă intervenție la eveniment, procese verbale, raport.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr_ din 15.11.2012 petentul L. E. în calitate de administrator la . SA Bacău a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2000 lei conform art. 60 lit f și art 61 alin 1 lit b din Legea 333/2003 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art 52 lit. b) din același act normativ reținându-se în sarcina sa că în data de 07.11.2012 ora 01,00 la . SA pe Calea Republicii nr. 199 nu a analizat temeinic nevoile stricte de pază și nu a stabilit efectivele necesare în raport cu natura importantă, mărimea de 15 ha și vulnerabilitatea . SA Bacău de unde în noaptea de 6/7.11.2012 persoane necunoscute au spart peretele unei hale și au sustras bunuri.
Conform art. 52 lit. b) din Legea 333/2003 „Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcționează sisteme de pază, au următoarele obligații: b) analizează temeinic nevoile stricte de pază și stabilesc efectivele necesare, în raport cu natura, importanța, mărimea și vulnerabilitatea unităților respective, cu specificul producției și cu locul de dispunere a acestora; în obiectivele în care paza se execută cu efective de jandarmi, analiza și stabilirea măsurilor se realizează împreună cu comandantul unității de jandarmi care a aprobat planul de pază;” iar potrivit art. 60 lit. f) neîndeplinirea de către conducătorii unităților a obligațiilor prevăzute la art. 52 constituie contravenție care se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei potrivit art. 61 alin 1 lit b.
Potrivit art 34 din OG 2/2001, instanta investita cu solutionarea plangerii analizeaza legalitatea si temeinicia procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii.
Sub aspectul legalitățiiprocesului verbal, instanța constată că au fost respectate condițiile formale prevăzute de OG 2/2001 privind întocmirea procesului verbal, neintervenind vreo cauza de nulitate absolută. Acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității conform art 16 si art 17 din OG 2/2001, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de petent, instanța apreciază că acestea sunt neîntemeiate și nu pot avea drept consecință anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
În ceea ce privește comunicarea procesului verbal, instanța reține că necomunicarea procesului verbal nu constituie motiv de nelegalitate al acestuia și nu poate atrage sancțiunea nulității. Din probele de la dosar instanța reține însă că actul sancționator, fiind întocmit în lipsa contravenientului, a fost comunicat acestuia la data de 22.11.2012, fiindu-i înmânat efectiv petentului (fila 13 ds.).
Instanța apreciază că este neîntemeiat și motivul de nelegalitate invocat de petent cu privire la încălcarea dreptului de a face obiecțiuni. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Acesta ipoteza are in vedere situația in care contravenientul a fost de fata la momentul întocmirii procesului verbal, or in speta procesul verbal a fost întocmit in lipsa petentului. Astfel, intimata nu avea cum sa ii aducă la cunoștința posibilitatea de a face obiecțiuni.
În ceea ce privește posibilitatea achitării în 48 de ore a jumătate din minimul amenzii, instanța reține că potrivit art 16 alin 1 din OG 2/2001 în cuprinsul procesului verbal trebuie indicată posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate. Această mențiune este prevăzută sub sancțiunea nulității relative. Instanța constată că în Legea 333/2003 nu se prevede posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 48 de ore, astfel că în procesul verbal nu se putea face această mențiune, în caz contrar fiind eludate dispozițiile legale.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de proba care nu face dovada vinovatiei petentului ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța are în vedere faptul că în sistemul de drept român, contravenția este calificată ca făcând parte din materia civilă, care implică, în mod necesar, dovedirea pretențiilor ridicate de cel care le afirmă, conform dispozițiilor art.1169 cod civil (în vigoare la momentul formulării plângerii). Astfel, procesul-verbal de sancționare contravențională se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie și are o forță probantă prin el însuși, constituind o dovadă suficientă a vinovăției petentului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. În cazul faptelor constatate în mod direct de către organul constatator, sarcina probei îi revine petentului.
Din declarația martorului P. V. audiat de către instanță la solicitarea petentului se reține faptul că paza pentru hala unde a avut loc spargerea este monitorizată electronic, că încă din anul 2008 a parte din bunuri au fost vândute iar gardurile nu mai există, că anterior în locul respectiv erau 15 ha teren dar societățile s-au divizat și s-au vândut, chiar martorul fiind inginer la una din firmele divizate, .>
Petentul a depus la fila 72 ds. dovada ca . SA Bacău și alte societăți au înstrăinat patrimoniul cu mult înainte de încheierea procesului-verbal.
Prin vânzarea activelor . SA din . Bacău, către . SRL București, Conform Contractului de Vânzare Cumpărare Nr.151/07.02.2008, . SA, a rămas doar cu un drept de folosința inerțial pentru a funcționa cu sediul social.
Conform art.3 alin.2 din Normele Metodologice de Aplicare ale Legii 333/2003, obligația asigurării masurilor de securitate si de paza, inclusiv a întocmirii Planului de Paza ii Revenea cumpărătoarei . SRL București si in nici un caz . SA deoarece, conform art.3 alin.2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 333/2003, obligația asigurării masurilor de securitate revine conducătorilor unităților care dețin cota de proprietate ori folosința majoritara sau administratorului obiectivului, cu consultarea celorlalți deținători.
În aceeași ordine de idei, din înscrisurile depuse de intimată la dosar (fila 23 și 29) rezultă că petentul a adus la cunoștința poliției faptul că societățile pe care le reprezintă, respectiv . UMB ROBINETE INDUSTRIALE SA Bacău, UMB Reparații și UMB Comercial Sa nu mai sunt proprietare ale imobilelor din incinta UMB SA din ., jud. Bacău, rămânând doar sediul social și o hală închiriată. Despre acesta fapt avea cunoștință și agentul constatator care precizează acest aspect în procesul-verbal din data de 12.11.2012 că o parte din bunuri au fost închiriate și că are pază asigurată la o societate specializată și că în incinta respectivă desfășoară activitatea mai multe societăți comerciale.
În aceste condiții, instanța constată că declarația martorului și actele de la dosar prezintă o cu totul altă situație decât cea reținută în procesul-verbal de sancționare contravențională, din care rezultă că petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art.52 lit.b din L.333/2003, acesta neavând în proprietate sau administrare suprafața de 15 ha teren și bunurile de pe acesta. Astfel, petentul a reușit să facă dovada afirmațiilor cuprinse în plângerea contravențională, conform prevederilor art.1169 Cod civil.
Mai mult decât atât, agentul constatator a descris fapta săvârșită de petent prin reproducerea textului din Legea nr. 333/2003 la general, adăugând doar faptul că mărimea obiectivului și importanța ar constat în suprafața de 15 ha, dar fără a sprijini în vreun fel aceste afirmații.
Prin urmare, instanța apreciază că în mod greșit a fost întocmit pe numele acestuia procesul-verbal . nr._ de către intimată și a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2000 lei, astfel că se impune anularea acestui proces-verbal.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, reținând faptul că petentul a reușit prin probele administrate să răstoarne prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de sancționare contravențională, instanța va admite plângerea formulată de petent și va anula procesul-verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul L. E. domiciliat în loc. Dărmănești, ., jud. Bacău în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Bacău.
Anulează procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 15.11.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică de la 07 Iunie 2013
Președinte,
M. D.
Pt. grefier aflat în C.O.
Grefier-șef
Red. DM/dact.CE/4 ex.
2.08.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4163/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 782/2013.... → |
|---|
