Plângere contravenţională. Sentința nr. 4659/2013. Judecătoria BACĂU
Comentarii |
|
Sentința nr. 4659/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 11-06-2013 în dosarul nr. 14141/180/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentinta civila nr.4659
Ședința publică de la 11.06.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T. M.
Grefier S. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent C. D.-D. și pe intimat I.P.J. B., având ca obiect plângere contravetionala
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc partile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța constată că este competentă material, teritorial și general să soluționeze prezenta cauză.
Instanta, constata ca prin compartimentul registratura s-au depus de catre intimata precizari la actiune.
Instanta, constata ca materialul probator este depus in dosarul atasat nr._/180/2012. Incuviinteaza proba cu inscrisuri.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanta constata terminata cercetarea judecatoreasca si trece la deliberare.
I N S T A N T A
- deliberand -
Asupra cauzei de față constată următoarele
Prin plângerea introdusă pe rolul Judecatoriei Bacau la data 15,10,2012 și înregistrată sub numărul_ petentul C. D.-D. a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/16,09,2012 si exonerarea de la plata amenzii si inlaturarea sanctiunii complementare a confiscarii.
În motivarea plângerii, petentul a arătat faptul că a fost sanctionat contraventional in data de 16,09,2012 motivat de faptul ca a transportat imbracaminte fara a avea documente de provenienta. Contesta procesul verbal sub aspectul legalitatii deoarece fapta savarsita nu se incadreaza in prevederile Legii 12/1990, imbracamintea fiind pentru uz personal si nu pentru fapte de comert.Sub aspectul temeiniciei arata ca aceste produse au fost achizitionate conform chitantei si facturii nr.1069/16,09,2012,
În drept, petentul a invocat Legea 19/1990,OG 2/2001
In dovedirea cererii sale petentul a depus la dosar procesul verbal de contraventie atacat.
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform dispozițiilor art. 36 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 raportat la cele ale art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.
Intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care solicta respingerea plangerii si mentinerea procesului verbal.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat faptul că cele constate in procesul verbal contestat corespund realitatii, petentul nu a facut dovada provenientei celor sase saci de imbracaminte atunci cand a fost controlat in trafic de catre agentii constatatori ai I. Bacau –Srviciul de Investigare a Fraudelor .Fiind intrebat de provenienta acestor bunuri acesta a aratat ca i s-a eliberat un bon fiscal dar pe care nu l-a putut prezenta. .Arata ca acesta a semnat procesul verbal fara obiectiuni .Mai arata ca agentii Garzii Financiare au efectuat un control la firma de unde petentul a pretins ca a achizitionat marfa si s-a constatat ca aceasta societate nu detine casa de marcat iar ultima factura emisa de societate era emisa din data de 16,09,2012.Facandu-se verificarea tuturor facturilor s-a constatat ca facturile 1061,1062,1063,1064, 1065,1066,1067,1068 sunt emise in data de 17,09,2012. Administratorul firmei a fost audiat in cauza declarand ca nu detine casa de marcat, petentul achizitionand imbracaminte fara a solicita vreun document de provenienta .Ulterior petentul s-a prezentat la sediul acestei societati eliberandu-i-se factura despre care face vorbire -1069/16,09,2012,.Tot din verificarile efectuate s-a constat ca petentul este administrator si la firma RAMDIN Solution cu obiect de activitate magazine second hand .Invedereaza instantei gradul de pericol social ridicat al faptei savarsite
În drept, au fost invocate prevederile Cod procedură civilă,O.G. 2/2001.
În susținerea întâmpinării au fost depuse la dosarul cauzei următoarele: raportul ins. Dichiu I. –instrumentare dosar penal legat de prezenta cauza, declaratia numitului P. I. si facturi fiscale .
În baza art. 167 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat si a administrat la cererea petentului proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apreciindu-le concludente, pertinente și utile soluționării cauzei.
Pe parcursul solutionarii prezentei cauze a fost invocata si solutionata exceptia conexitatii cu dosar_/180/2012, respinsa prin incheierea din data de 25,01,2013, exceptia de litispendenta solutionata prin incheierea din data de 21,05,2013.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 16,09,2012 de către intimat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 1000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 1 lit. e DIN Legea 12/1990 si sanctionata de art.2 lit.c din Legea 12/1990, precum si cu masura complementara a confiscarii.
S-a reținut în sarcina petentului faptul că în data de 16,09,2012 ora 17, in Bacau, . efectuat in trafic, petentul a trasnportat in calitate de proprietar si conducator auto al autoturismului_ un numar de 4 saci imbracaminte achizitionat de la . SRL, fara a avea documente de provenienta .
Avand in vedere petentul a luat la cunostiinta despre intocmirea procesului verbal contestat la data savarsirii contraventiei, adica in data de 16,09,2012 iar plangerea a fost formulata la data de 03,10,2012( dosar_/180/2012), instanta constata ca plangerea a fost formulata in termen.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal precum si a modului de individualizare a sanctiunii aplicate instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității proceselor verbale, instanța reține că acestea au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Instanța mai reține, de asemenea și împrejurarea că faptei reținute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică și a fost legal individualizată asa cum reiese si din analiza facuta mai sus.
Cu privire la aspectul de nelegalitate sesizat de petent referitor la faptul ca nu are calitatea de comerciant, fapta retinuta neincadrandu-se in prevederile Legii 12/1990, instanta constata ca acesta este neintemeiat pentru motivele ce vor fi expuse mai jos si care sunt strans legate de temeinicia procesului verbal.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că situația de fapt reținută de agentul constatator în procesul-verbal corespunde realității, mai mult acesta este si semnat de catre petent fara obiectiuni.
Astfel procesul-verbal are o forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. În cazul faptelor constatate în mod direct de către organul constatator, sarcina probei îi revine petentului. Simpla negare a acestuia în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atât timp cât el nu aduce probe sau nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția născută în favoarea procesului-verbal.
Din analiza probatoriului de la dosar se constata ca cele invederate de petent instantei sunt total neaveridice . Astfel, din declaratia administratorului firmei . IMPEX SRL, reiese in mod clar ca petentul a achizitionat marfa in scop de comercializare si nu pentru uz personal . Acesta a declarat in fata organelor de ancheta penala ca nu detine casa de marcat, deci petentul nu avea cum sa aiba bon fiscal asa cum in mod fals a sustinut . De asemenea acesta nu a avut in data de 16,09,2012, la data savarsirii contraventiei, nici un document de provenienta asupra marfurilor transportate, lucru care reiese din aceeasi declaratie, unde se precizeaza ca acesta nici nu a solicitat vreo factura sau chitanta . Mai mult, instanta constata ca ultima factura intocmita de firma . IMPEX SRL in data de 16,09,2012 are numar 1059, factura 1069 despre care face vorbire petentul, neputand fi intocmita decat retroactiv cu data de 16,09,2012, din moment ce facturile cu numar mai mare sunt datate 17,09,2012.Pentru aceste motive instanta constata ca si motivul de nelegalitate dar si de temeinicie invocat de petent, referitor la lipsa calitatii de comerciant si neincadrarea faptei in prevederile Legii 12/1990 sunt neintemeiate, atat timp cat acesta a insistat in intocmirea unei facturi referitoare la marfa transportata in data de 16,09,2012 pe numele sau ca si comerciant –PF .
In consecinta, petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal contestat,asa cum rezulta din probatoriul administrat in dosar, motiv pentru care acesta se bucură în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28; cauza Västberga taxi Aktebolag și Vulic v.Suedia, paragraf 113, iulie 2002).
Forța probantă a proceselor verbale și a rapoartelor este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din data de 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. vs.România, hotărârea CEDO din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța concluzioneaza că cele retinute in procesul-verbal de contravenție contestat corespund realitatii, petentul nefacand dovada unei alte situatii de fapt in contextul in care a beneficiat de un proces echitabil in care a fost respectat pricipiul proportionalitatii.
Cu privire la individualizarea sanctiunii aplicate instanta retine ca in raport de dispozitiile art.34 din OG2/2001, ca are posibilitatea sa aprecieze inclusiv asupra naturii și cuantumului sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Potrivit art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, instanța reține că dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 impun ca sancțiunea stabilită să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În speță, instanța reține că petentului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii de 1000lei în cuantumul legal prevazut de legea 12/1990 Având în vedere criteriile enunțate de art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, precum și de contextul în care fapta a fost săvârșită, instanța apreciază că sancțiunea aplicata este corect individualizata, acesta putând fi considerata potrivita prin raportare la pericolul social concret al faptei contravenientului, care este unul foarte mare, transportarea marfurilor fara documente de provenienta fiind un factor favorizant pentru evitarea platii taxelor si impozitelor catre stat ,
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, reținând că prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională nu a fost răsturnată și având în vedere și faptul că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată și este proporțională în raport de pericolul social concret al faptei, în baza art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul C. D.-D.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plangerea contraventionala formulata de petentul C. D.-D., domiciliat in ..Iasi in contradictoriu cu I. Bacau.
Mentine procesul verbal de contraventie seriaAV nr._/16.09.2012 încheiat de intimată ca legal și temeinic.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 11.06.2013.
Președinte
C. T. M.
Grefier
M. S.
Red./Tehn.C.T.M.
19,06,2013
..06.2013
Ex.4
← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 4251/2013. Judecătoria BACĂU | Anulare act. Sentința nr. 888/2013. Judecătoria BACĂU → |
---|